Se caracterizeaza prin existenta a 2 stari, una stabila si una cvasistabila. In mod normal circuitul se gaseste in starea stabila pana cand este declansat de un impuls de comanda, trecand in starea cvasistabila, din care revine dupa un timp determinat de constantele de circuit, ramanand in starea stabila pana la un nou impuls de comanda.
CBM
se pot realiza cu componente discrete, cu porti (TTL sau MOS), sau sub
forma integrata. Circuitul monostabil are o structura
similara cu bistabilul SR asincron dar legaturile incrucisate de
la iesiri la intrari sunt realizate una in curent continuu, iar
cealalta printr-un condensator, care va permite doar propagarea
componentelor variabile, deci numai a regimului tranzitoriu. In principiu
functionarea monostabilului este urmatoarea: circuitul se afla
initial intr-o stare stabila Q=1, =0 si prin aplicarea unui impuls de comanda T din
exterior se va produce comutarea in starea Q=0,
=1. Aceasta comutare este de fapt o basculare deoarece
comanda exterioara T este preluata de reactia pozitiva,
transmisa prin legatura incrucisata care contine un
condensator, deci comanda T poate fi eliminata. Dar transferul prin
reactie, care a substituit comanda T, dupa desfasurarea
regimului tranzitoriu se anuleaza, deci monostabilul nu mai este comandat
si revine in starea initiala Q=1,
=0. Timpul cat a existat starea instabila Q=0,
=1 este determinat de durata procesului tranzitoriu, deci de
constanta de timp a circuitului (o stare este stabila daca in
lipsa unei comenzi din exterior se pastreaza un timp indefinit).
Modificand constanta de timp se pot obtine diferite durate pentru
existenta starii instabile. Aceasta functionare prin care
se realizeaza durata de timp de valoare prescrisa, declansate
printr-o comanda din exterior ii confera circuitului monostabil o
utilizare de releu de timp.
O structura de monostabil realizata cu doua porti NOR (SAU-NU) in tehnologie CMOS este prezentata in figura 6.11. Reamintim caracteristicile portilor CMOS: salt de tensiune intre zero si VSS, curent de intrare neglijabil, prag de basculare laVSS/2, dar daca diodele de protectie de pe intrare se polarizeaza in sens
direct functionarea porti
se modifica. In starea stabila Q=0, =1 condensatorul Cx este neincarcat deoarece
intrarea portii NOR 2 este la potentialul VSS prin
rezistenta Rx iar la iesirea portii NOR 1 este la
potential ridicat (
=1). La aplicarea unui impuls exterior de comanda T pe
intrarea portii NOR 1 la iesirea sa apare un salt de tensiune spre
valoarea zero, salt ce se transmite prin Cx neincarcat si
la intrarea portii NOR 2. Iesirea portii NOR 2 comuta in
starea high (Q=1) si se aplica la intrarea portii NOR 1, deci
poate substitui impulsul initiator T (bucla s-a inchis). Durata
minima a impulsului T trebuie sa fie egala cu suma timpilor de
propagare prin cele doua porti. Considerand ca iesirea
portii NOR 1 poate absorbi curentul de incarcare al condensatorului Cx,
tensiunea pe acest condensator are o crestere cu o constanta de
timp t=RxCx. In
momentul cand tensiunea VA atinge nivelul de prag de comutare Vp
al portii NOR 2, aceasta comuta iesirea in starea low (Q=0) care
aplicata pe intrarea portii NOR 1 va comanda
=1 deci procesul tranzitoriu de incarcare a
condensatorului s-a consumat, temporizarea produsa prin existenta
starii instabile s-a efectuat.
Figura 6. . Monostabil realizat cu porti SAU-NU
Se poate realiza o structura de monostabil si cu doua porti NAND (SI-NU) dar impulsul exterior de comanda este activ pe zero.
Simbolul circuitului monostabil este dat in figurile 6.11.b si c cu si fara rezistenta Rx si capacitatea Cx conectate in exterior. In familia TTL exista circuitele 74121 si 74122.
CBM se utilizeaza pentru realizarea unor intarzieri, pentru formarea unor impulsuri de durata standard din impulsuri de forma si durata oarecare, precum si ca discriminatoare de amplitudine.
Politica de confidentialitate |
![]() |
Copyright ©
2025 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |