In cele ce urmeaza se discuta separat cazul semnalelor periodice si a semnalelor oarecare (fara proprietati de periodicitate).
Cazul semnalelor periodice
Se considera un
semnal periodic, , caracterizat prin perioada, T si pulsatia
. Armonicile semnalelor periodice se pot obtine pe baza seriei Fourier trigonometrice:
(A II‑ )
sau, intr-o forma mai compacta, cu ajutorul seriei Fourier exponentiale:
(A II‑ )
(se vor considera pentru armonicile din aceasta dezvoltare termenii in cos).
Legatura dintre cele doua dezvoltari este descrisa prin relatia:
(A II‑ )
Spectrul de frecventa al semnalului contine
multimea pulsatiilor corespunzatoare tuturor armonicilor
componente.
Se observa ca pentru
un semnal periodic de pulsatie spectrul de
frecventa este discret. Pulsatiile ce apar in acest spectru
sunt:
pentru seria Fourier trigonometrica:
pentru seria Fourier exponentiala:
Exemplul AII-1
Se determina armonicile componente ale unui semnal dreptunghiular, periodic, cu factor de umplere ½ reprezentat grafic in Fig. A II‑1.
Fig. A II Reprezentarea semnalului u(t) in domeniul timp
Seria Fourier trigonometrica corespunzatoare semnalului u(t) este:
(A II‑
Seria Fourier exponentiala a semnalului u(t) este:
(A II‑
In relatia (A II‑ ), pentru pulsatia , termenii prezenti in seria Fourier
exponentiala sunt:
si
.
Retinand pentru fiecare din acesti termeni doar componenta in cosinus (partea reala), suma lor se poate prelucra astfel:
,
obtinandu-se astfel descrierea armonicii de
pulsatie , ca in relatia (AII‑4).
Reprezentarea grafica a seriei exponentiale Fourier data in fig. A II‑2 ofera informatii despre spectrul de amplitudine (evidentiaza grafic amplitudinea fiecarei armonici) si spectrul de faza (ilustreaza defazajul fiecarei armonici).
Fig. A II Reprezentarea grafica a seriei exponentiale Fourier asociata semnalului u(t) considerat in Exemplul AII-1
Din relatiile (A II‑ ) sau (A II‑ ), respectiv din fig.
A II‑2, se observa ca amplitudinea armonicilor
este o functie descrescatoare de n,
deci armonicile de ordin superior vor putea fi neglijate, contributiile
lor in sumele (A
II‑ ), (A II‑ ), fiind neimportante. Cu o buna aproximatie
se va putea considera ca semnalul este obtinut prin superpozitia unui numar
finit de armonici, neglijand armonicile de ordin superior.
Cazul semnalelor fara proprietati de periodicitate
Se considera un
semnal oarecare . Spectrul de frecventa este descris prin
transformata Fourier, definita ca o extensie a seriei Fourier
exponentiale:
(A II‑
iar
semnalul se obtine prin
transformata inversa Fourier:
(A
II‑
Functia complexa U(jω) descrie amplitudinea si defazajul armonicii de amplitudine ω.
Spectrul de frecventa al unui semnal oarecare este continuu.
Exemplul AII-2
Pentru semnalul de tip functie treapta, definit prin:
(A
II‑
spectrul de frecventa este:
(A II‑
si are reprezentarea grafica din fig. A II‑3.
Fig. A II Reprezentarea grafica a seriei exponentiale Fourier asociata semnalului u(t) considerat in Exemplul AII-2
Observatie: Functia definita prin (AII‑ ) nu este transformabila Fourier in sensul posibilitatii calculului integralei (AII‑ ). Se poate intra in posesia spectrului exprimat prin (AII‑ ) facand apel la transformarea Fourier a distributiilor.
Transformarea
inversa definita prin relatia (AII‑ ) are urmatoarea interpretare: semnalul se obtine prin
superpozitia unor semnale sinusoidale. Multimea pulsatiilor
acestor sinusoide este multimea numerelor reale. In exemplul considerat, semnalele
sinusoidale de pulsatii mari au o amplitudine foarte mica si ,
in consecinta, in semnalul
cel mai puternic se
resimte influenta componentei continue (
) si a sinusoidelor de joasa frecventa.
Semnalele de inalta frecventa sunt o caracteristica a
frontului de comutare din valoarea 0 la valoarea 1, care caracterizeaza
semnalul treapta la momentul de timp
.
Politica de confidentialitate |
![]() |
Copyright ©
2025 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |