Masurarea circuitelor ale traductoarelor inductive

Masurarea circuitelor ale traductoarelor inductive

Aceste circuite permit pozitia de non-contact fabricate din materiale magnetice (otel) sau nemagnetice (aluminiu).

Masurarea rezonanta a circuitelor este masurata intr-un circuit oscillator integrat intr-un circuit de iesire a unui element amplificator. Daca conditiile de balans si amplitudine sunt indeplinite apare oscilarea proprie a carui frecventa este egala cu rezonanta frecventei a circuitului oscilator. In jurul inductantei ce apare mai tarziu un camp magnetic caracterizat de intensitate, inductie, flux, impotrivirea mediului. Prezenta in spatiul in care se detecteaza o componenta metalica conduce la o schimbare in configurarea liniilor inchiseale intensitatii magnetice, inductanta campului magnetic si magnitudinea fluxului penetreaza obiectul monitorizat.

Asemenea variatii ale parametrilor caracteristici a campului magnetic generat poate rezulta dintr-o marire a permeabilitatii magnetice al mediului, ca si de la curenti eddy si fluxurile induse intr-un obiect monitorizat. Fenomenul de dereglare a balansului a fazelor si amplitudinii in circuitul oscilator LC si atenueaza frecventa proprie.

Parametrii caracteristici ai campului magnetic pot fi transformati, daca e nevoie in semnale I cand un obiect este prezent si O cand obiectul este absent. Aceste stari pot fi inversate . Specificatiile circuitelor masurate sunt determinate de parametrii circuitului oscilator LC.

Figura 2.25. prezinta un circuit de masurare bazat pe un oscilator Armstrong. Pentru elementul amplificator un tranzistor bipolar este introdus in raport cu un circuit comun in folosinta, conducatorul rezistiv R1, R2 produce tensiune pozitiva intre baza si emitator.

Circuitul paralel oscilator L1, C3 este introdus in circuitul colector ale tranzistorului VT1.

Circuitul actioneaza in urmatorul mod.

Dupa ce tensiunea pozitiva este aplicata, potentialul pozitiv al rezistorului R2 conduce curentul prin tranzistorul VT1. Cu capacitorul C3 fiind descarcat, tensiunea pozitiva este aplicata colectorului VT1.

Capacitorul C3 incarca prin intermediul emitatorului collector al unui transistor deschis de la sursa de energie , urmand descarcarea prin iductanta L1.

Acest process este repetat periodic in timp ce valuri de amplitudine sunt generate in circuitul L1,C3.

Componenta AC a tranzistorului VT1 produce inductia proprie de tensiune de-a lungul inductantei L2 care intra in tranzistorul VT1, circuitul de baza prin capacitorul C2.

Tensiunea de iesire luata prin capacitorul C4 de la tranzistorul collector VT1, este virtual egala cu tensiunea circuitului oscillator, din moment ce potentialul AC a emitatorului si a tensiunii de colectare corespund cu potentialul pamantului (fig.2.25).

Frecventa este determinata de parametrii oscilatori proprrii ai circuitului L1,C3 si calculata cu formula lui Thompson:

(2.67)