PLANURI DE ORIENTARE ANATOMICA A SONDEI SI POZITIA PACIENTULUI
În practica sonografica sunt cunoscute urmatoarele planuri ce descriu orientarea sondei si pozitia pacientului: a) planul longitudinal sau sagital
b) planul transversal
c) planul coronal.
a) Planul longitudinal sau sagital.
Este un termen folosit pentru a descrie orientarea sondei (directia de scanare) si imaginea rezulta cand sonda este plasata pe pacient avand directia cap - picioare. (fig. 1)
Fig. 1 Planul longitudinal
În planul longitudinal un alt termen folosit este "AXA LUNGA" (long axis), care descrie orientarea sondei si imaginea rezultata cand aceasta este plasata pe pacient astfel incat sa se afiseze cel mai lung plan (sectiune) al unui organ sau structuri.
b) Planul transversal
Termenul folosit pentru a descrie orientarea sondei si imaginea rezultata, cand aceasta este plasata pe pacient in directia dreapta sau stanga (fig. 2).
Fig. 2 Planul transversal
În acest plan este folosit termenul "AXA SCURTA" (short axis) pentru a descrie orientarea sondei si imaginea rezultata, cand aceasta este plasata pe pacient astfel incat sa traverseze sectiunea transversala a unui organ.
c) Planul coronal
Este un termen folosit pentru a descrie imaginea longitudinala sau axa lunga obtinuta prin plasarea sondei pe partile laterale ale pacientului. Pacientul este adeseori culcat pe spate stanga sau dreapta(fig. 3).
Fig. 3 Afisarea "Body Mark" in planul coronal.
2 Orientarea imaginii pe display.
a) Imagini longitudinale (sagitale).
Structurile din apropierea zonei superioare (cefalice) a pacientului trebuie afisate pe partea stanga a display-ului. Structurile apropiate zonei inferioare (caudale) trebuie afisate in partea dreapta a display-ului (fig. 4).
Fig. 4 Imagine longitudinala obtinuta cu o sonda lineara.
b) Imagini transversale.
Structurile din partea dreapta a pacientului trebuie afisate in partea stanga a display-ului; cele din partea stanga a pacientului trebuie afisate in partea dreapta a display-ului(fig. 5)
Fig. 5 Imagine transversala obtinuta cu sonda convexa.
În ecografia abdominala, principalele moduri de lucru sunt: "B" sau "2D", "B/B" sau "DUAL" si "B/M".
Modul "B" sau "2D".
Pe display apare o sectiune plana printr-un organ sau tesut in doua dimensiuni. Imaginea in modul "B" poate avea formatul din fig. 6 in cazul in care se foloseste o sonda convexa.
Fig. 6 Formatul imaginii in modul "B".
1 - Scala de gri (gray bar) se refera la imaginea afisata pe display-ul alb - negru (B/V) si reprezinta modul de prelucrare a semnalelor reflectate(ecouri) dupa memorare. Aceasta reprezinta trecerea de la nivelul de negru la nivelul de alb prin mai multe nivele de gri. Cu cat numarul acestor nivele este mai mare, cu atat vom acea o definitie mai buna a imaginii. Ecografele obisnuite prelucreaza imaginea cu 64 nivele de gri fata de cele performante care prelucreaza imaginea cu 128 sau 256 nivele de gri. Scala de gri poate fi schimbata modificand curba de "g" prin post - procesare.
2 - Scala ce marcheaza adancimea de patrundere a ultrasunetelor prin tesut sau organ, care la ecografe are valoare maxima de 23 cm. Aceasta scala poate fi modificata de sonografist in trepte sau continuu, functie de pozitia organului analizat.
3 - Marker, ce semnifica ca imaginea este in timp real(RT).
4 - Sageata ce arata directia de orientare a sondei pe pacient.
5 - Anul, luna, ziua.
6 - Date despre pacient.
7 - Focalizarea in patru trepte.
8 - Body Mark, abdominal frontal.
9 - R.O.I. (region of interes), sector ce poate fi plasat intr-o zona sau regiune care reprezinta interes. Prin activarea tastei "ZOOM" pe display apare marita numai imaginea delimitata de acest sector.
10 - 3,5 M: Frecventa sondei 3,5 MHz.
G 60 : Valoarea amplificarii totale (GAIN) 60 dB.
N-24 : Valoarea atenuarii ecourilor de suprafata (NEAR GAIN) - 24 dB.
F 0,9 : Valoarea amplificarii in profunzime (FAR GAIN) 0,9 dB.
Modul "B/B" sau "DUAL".
Acest mod este folosit in ecografia abdominala pentru a putea avea pe ecran concomitent doua imagini, una care sa reprezinte o sectiune longitudinala iar alta transversala. Se poate masura axa lunga in sectiune longitudinala, respectiv axa scurta in sectiune transversala a unui organ. De asemenea se recomanda modul "B/B" la organe care contin calculi(rinichi, vezicula biliara) pentru a pune in evidenta conurile de umbra in doua incidente(fig. 7). În ecocardiologie acest mod se recomanda pentru masuratori ale ventriculului stang in sistola si diastola.
Fig. 7 Imagine in modul "B/B" sau "DUAL"
Modul "B/M".
Acest mod se recomanda in ecocardiologie pentru a obtine concomitent o sectiune prin corp(modul "B") cu o imagine in modul "M"(motion) pentru a pune in evidenta miscarile valvelor mitrale si aortice (fig. 8).
Fig. 8 Imagine in modul "B/M"
În ecografie sunt folosite si sondele vectoriale, cu scanare electronica, in care pe display imaginea va apare sub forma unui sector de cerc(imagine sectoriala)(fig. 9).
Fig. 9 Imagine sectoriala in modul "B"
1 - scala de gri
2 - imaginea sectoriala
3 - zone de focalizare multiple
4 - marker pentru stabilirea sensului de orientare a sondei pe pacient
5 - camp de date: V328 - tipul sondei vectoriale
6 Hz - frame/sec
DEPTH - adancimea de patrundere 120 mm
PWR - ultrasound power - puterea ultrasunetelor 0 dB (valoare maxima)
50 dB - compresia logaritmica care se regleaza in timp real de catre etajul COMP (compresie) (fig. 6.1)
2/1 - preprocesarea respectiv postprocesarea
GAIN - amplificarea totala a ecourilor (-6 dB)
6 - D.G.C. (depth gain compensation), curba ce se regleaza cu ajutorul mai multor potentiometrii ce pot amplifica, respectiv atenua ecourile in anumite zone functie de adancimea organului analizat. Reglarea curbei D.G.C. se face tot in timp real de catre etajul T.G.C.(time gain compensation) (fig. 6.1).
Pozitia acestor potentiometrii trebuie sa fie cat mai la stanga in partea superioara pentru atenuarea ecourilor de suprafata si cat mai la dreapta in partea inferioara pentru amplificarea ecourilor in profunzime.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |