MOTOR ASINCRON - Determinarea parametrilor schemei echivalente si a caracteristicilor de functionare in regim stabilizat de la gol la sarcina nominala
S-au stabilit in etapele anterioare: geometria transversala a masinii (diametre interior/exterior, lungime pachet, forme si dimensiuni crestaturi), numar de spire, numar de conductoare in crestatura, diametru de conductor, numar de conductoare in paralel, sectiune transversala bare rotorice, inel de scurtcircuitare, inductiile in intrefier, in dinti si juguri, componenta reactiva a curentului de mers in gol, densitati de curent in stator, in bare, in inel).
Se determina acum parametrii de regim stabilizat ai schemei echivalente.
1. Determinarea pierderilor in fierul statoric.
Masa dintilor statorici:
[kg]
Se introduc lungimi (L, hd1, bd1) in [m], kFe=0.96 si γFe=7850 kg/m3.
Masa jugului statoric:
[kg]
La fel, lungimi in [m], kFe=0.96 si γFe=7850 kg/m3.
Pierderile in fierul statoric:
Se considera pierderile specifice p10= 2.6 W/kg pentru toate masinile din gab. 160 (inclusiv) in sus si 3.6 W/kg pentru toate masinile din gab pana la gab. 132 (inclusiv).
Pierderile specifice p10 reprezinta pierderile in
[W/kg] la inductia (sinusoidala) de 1 Tesla, 50 Hz. In conditii
reale din masina inductiile sunt deformate, apare efectul
prelucrarilor prin stantare si aschiere, pierderile
sunt afectate de coeficienti de majorare:
[W]
Rezulta rezistenta corespunzatoare pierderilor in fier, pe ramura verticala a schemei echivalente:
2. Reactanta de magnetizare (ramura verticala) este:
I0μ este componenta reactiva a curentului de mers in gol, rezultat din CIRCMAG (imag, Amperi).
3. Parametrii verticali conectati in serie:
Cei doi parametri (Rw, Xμ) conectati in paralel, conduc la parametrii echivalenti R0, X0, conectati in serie [Ω]:
4. Rezistenta pe o faza a statorului.
Lungimea frontala a spirei medii
Lungimea medie a unei spire (ℓw) este formata din doua lungimi de pachet si doua lungimi frontale:
Lungimea frontala (ℓf) depinde de pasul bobinei si de tipul bobinajului. Pentru cazul din proiect (bobinaj in doua straturi cu capete de bobina in coroana) se calculeaza astfel:
[cm]
Relatia este calculabila in cm pentru ca ℓ' este data in cm.
τp este pasul polar [cm], β este scurtarea relativa a bobinajului (raportul dintre pasul mediu al bobinelor si pasul diametral in numar de crestaturi):
Coeficientii de calcul k,
Numar de perechi de poli p |
k |
[cm] |
Pasul bobinelor y (scurtat), respectiv scurtarea relativa β se vor lua astfel:
2p=2:
Z1=24, y=10, yτ=12, β=10/12
Z1=36, y=15, yτ=18, β=15/18
Z1=48, y=21, yτ=24, β=21/24
2p=4:
Z1=24, y=5, yτ=6, β=5/6
Z1=36, y=8, yτ=9, β=8/9
Z1=48, y=10, yτ=12, β=10/12
Z1=72, y=15, yτ=18, β=15/18
2p=6:
Z1=36, y=5, yτ=6, β=5/6
Z1=54, y=8, yτ=9, β=8/9
Z1=72, y=10, yτ=12, β=10/12
2p=8:
Z1=36, y=4.5, yτ=4, β=4/4.5 (infasurare fractionara, q=1.5)
Z1=48, y=5, yτ=6, β=5/6
Z1=72, y=8, yτ=9, β=8/9
Rezistenta electrica pe o faza la temperatura clasei de izolatie F:
w - numarul de spire inseriate pe o faza
0.0175 Ωmm2/m rezistivitate cupru la 20oC (≈1/57)
kθ este 1.31 pentru clasa F (incalzire 105o) 1.31
ℓw este in [m] lungimea medie a unei spire
SCu este in [mm2] sectiunea rezultanta (definitivata) a conductorului de faza
5. Rezistenta echivalenta de faza a rotorului
Rezistenta barei, respectiv a inelului (portiunea dintre doua bare adiacente) in sistemele de referinta proprii:
0.048 Ωmm2/m rezistivitate aluminiu (turnatura) la 120oC (≈1/28 la 20oC)
L lungime pachet (stator=rotor) [m]
Sb sectiune transversala bara [mm2]
Si sectiune transversala inel [mm2] =aixbi
Dimed [m] diametru mediu inel
Rezistenta totala a rotorului adusa in sistemul de referinta al statorului (transfigurare poligon-stea la inel si aplicarea coeficientului de raportare):
w numar de spire inseriate pe o faza
kw1 factorul de infasurare al fundamentalei (prezumat) 0.95
Atentie la functia trigonometrica, radiani! (Altfel π=180o)
6. Reactante de dispersie.
Reactanta de dispersie a statorului
f=50 Hz
w numar de spire inseriate pe o faza
μ0 = 4π10-7 H/m permeabilitate aer (vid)
L lungime pachet [m]
p numar perechi poli
q numar crestaturi pe pol si faza (Z1/6p)
λc1 permeanta crestaturii (adimensionala)
(relatie aproximativa)
λf1 permeanta a capetelor frontale de bobina (adimensionala)
λd1 permeanta diferentiala, corespunzatoare armonicelor spatiale din curba tensiunii magnetice rezultante (adimensionala)
q numar crestaturi pe pol si faza (Z1/6p)
kw1 factorul de infasurare al fundamentalei (prezumat) 0.95
τp pasul polar in aceeasi unitate de masura cu intrefierul δ
kC factorul Carter
τd coeficientul scaparilor diferentiale.
Se va calcula ulterior, la calculul infasurarilor. Aici se considera astfel:
2p=2:
Z1=24, q=4, y=10, yτ=12, β=10/12 → τd=0.008
Z1=36, q=6, y=15, yτ=18, β=15/18 → τd=0.0045
Z1=48, q=8, y=21, yτ=24, β=21/24 → τd=0.0038
2p=4:
Z1=24, q=2, y=5, yτ=6, β=5/6 → τd=0.028
Z1=36, q=3, y=8, yτ=9, β=8/9 → τd=0.014
Z1=48, q=4, y=10, yτ=12, β=10/12 → τd=0.008
Z1=72, q=6, y=15, yτ=18, β=15/18 → τd=0.0045
2p=6:
Z1=36, q=2, y=5, yτ=6, β=5/6 → τd=0.028
Z1=54, q=3, y=8, yτ=9, β=8/9 → τd=0.014
Z1=72, q=4, y=10, yτ=12, β=10/12 → τd=0.008
2p=8:
Z1=36, q=1.5, y=4.5, yτ=4, β=4/4.5 (infasurare fractionara, q=1.5) → τd =0.0455.
Z1=48, q=2, y=5, yτ=6, β=5/6 →τd =0.028.
Z1=72, q=3, y=8, yτ=9, β=8/9 →τd =0.014.
Reactanta de dispersie a rotorului, raportata la stator
cu notatiile cunoscute. Se calculeaza permeantele (adimensionale):
(aproximativa)
(aproximare).
bi, ai sunt dimensiunile sectiunii transversale a inelului de scurtcircuitare, radiala (b) respectiv axiala (a).
7. Determinarea caracteristicilor de functionare
In regim
stabilizat, la functionarea ca motor la alunecari mici (efectul
refularii curentului in bare este neglijabil), la tensiune constanta
(efectul saturatiei este considerat prin parametrii verticali),
rezulta caracteristicile de functionare la parametri constanti R1, R0, R'2,
X1, X0, X'2 prin determinarea curentilor, a
pierderilor Joule, a randamentului, factorului de putere, a alunecarii, a
curentului absorbit functie de puterea mecanica la ax. Se
determina performantele nominale
Programul Matlab (MAT_carfunc) realizeaza analiza.
Pe liniile 3-5 se introduc Ufaza si cei 6 parametri (in program notati cu litere mici si fara "prim".
Programul ofera 6 caracteristici, (tasta "enter" intre ele), functie de puterea utila P2:
randament (eff)
factor de putere (pf)
alunecare (s)
curent absorbit
putere absorbita
pierderi Joule in stator (pJ1)
pierderi Joule in rotor (pJ2)
Curbele se slaveaza una cate una cu copy/paste intr-un document Word.
Curentul porneste din valoarea de la mersul in gol
Puterea absorbita porneste din valoarea de la mersul in gol (pierderile in fier + pierderile Joule corespunzatoare curentului de mers in gol)
Alunecarea porneste din zero.
Etapa 4. Sinteza si analiza infasurarilor
0.0055 -0.0055 0.0043 0.0022
0.0076 0.0093 -0.0093 0.0086 0.0018
0.0104 -0.0104 -0.0104 0.0104 0.0000
0.0092 -0.0085 0.0085 0.0086 0.0013
-0.0048 0.0046 0.0046 0.0043 0.0012
-0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
0.0024 0.0037 0.0037 0.0022 0.0010
0.0035 0.0056 0.0056 0.0018 0.0009
0.0056 0.0056 0.0056 0.0000 0.0000
-0.0063 -0.0040 -0.0040 0.0013 0.0008
-0.0040 -0.0018 -0.0018 0.0012 0.0008
-0.0000 0.0000 -0.0000 0.0000 0.0000
-0.0028 -0.0010 -0.0010 0.0010 0.0008
-0.0025 0.0011 -0.0011 0.0009 0.0010
-0.0007 0.0007 -0.0007 0.0000 0.0007
-0.0026 -0.0003 0.0003 0.0008 0.0010
-0.0024 -0.0000 0.0000 0.0008 0.0008
0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
-0.0024 -0.0000 0.0000 0.0008 0.0008
-0.0026 -0.0003 0.0003 0.0010 0.0008
-0.0007 0.0007 -0.0007 0.0007 0.0000
-0.0025 0.0011 -0.0011 0.0010 0.0009
-0.0028 -0.0010 -0.0010 0.0008 0.0010
0.0000 -0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
-0.0040 -0.0018 -0.0018 0.0008 0.0012
-0.0063 -0.0040 -0.0040 0.0008 0.0013
0.0056 -0.0056 -0.0056 0.0000 0.0000
0.0035 0.0056 0.0056 0.0009 0.0018
0.0024 0.0037 0.0037 0.0010 0.0022
0.0000 -0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
taudC =2.2906
taudV =0.7737
Etapa
5 Refularea
curentului in barele rotorice, turnatura
continua, sectiune
kR =2.4471
kL =0.3634
Crestatura
75 mm2, inaltime totala
h1=
b =
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |