Universitatea
"Transilvania"
Facultatea de Industria Lemnului
Automatizari
Sa se proiecteze
Instalatie de alimentare a panourilor dintr-o singura stiva cu ajutorul ventuzelor
Continutul proiectului
Partea scrisa
Prezentarea instalatiei tehnologice ce urmeaza a fi automatizata
Descrierea constructiva
Caracteristici tehnice preconizate
Functionarea instalatiei tehnologice
Stabilirea caracteristicilor tehnice necesare pentru elemente de executie
) Calcule cinematice, pneumatice, hidraulice, de rezistenta, electrice
2.2) Alegerea motorului si reductoarelor conform caracteristicilor rezultate din calcule
Schema desfasurata electrica, pneumatica sau hidraulica descrierea functionarii lor
Specificatia echipamentului utilizat si jurnal de cabluri
Instructiuni de protectia muncii
Partea desenata
Instalatia tehnologica in 2 vederi cu amplasarea elementelor de comanda si a elementelor de executie
Schemele desfasurate electric, pneumatice, hidraulice
Schemele de amplasare a aparaturii in interiorul dulapului de automatizare
BIBLIOGRAFIE:
Alexandru Stefan, Popa Viorel, Laurentzi W. Automatizarea procesului
tehnologic in industria lemnului indrumar de proiect,
Universitatea din
Alexandru Stefan, Cristescu F., s.a. Masini, agregate si linii automate pentru industria lemnului Bucuresti, Editura Tehnica, 1983
) Prezentarea instalatiei tehnologice ce urmeaza a fi automatizata
Descrierea constructiva
Instalatia de alimentare a panourilor dintr-o singura stiva cu ajutorul ventuzelor:
-alimentatorul consta dintr-un transportor de evacuare,pe care se afla un dispozitiv de aliniere a panourilor si un mecanism de accelerare
alimentatorul mai cuprinde un lift dispus pe o parte a transportorului de evacuare si o platforma asezata pe rolele libere,o grinda asezata pe doi montanti si lantul de antrenare
-caruciorul ruleaza pe grinda si poarta la partea inferioara un grup de ventuze
Caracteristici tehnice preconizate
Caracteristici tehnice si de lucru |
U.M. |
Valori |
Dimensiuni de gabarit Lungime |
mm | |
Latime |
mm | |
Inaltime |
mm | |
Inaltimea de evacuare a panourilor | ||
Minima |
mm | |
Maxima |
mm | |
Inaltimea maxima a stivei |
mm | |
Lungimea panourilor | ||
Maxima |
mm | |
Minima |
mm | |
Latimea panourilor | ||
Maxima |
mm | |
Minim |
mm | |
Actionare | ||
Transportor cu role |
||
Putere N |
KW | |
Turatie n |
rot/min | |
Numarul de panouri alimentate pe minut |
buc | |
Presiunea de lucru |
daN/cm | |
Masa instalatiei |
kg |
Functionarea instalatiei tehnologice
Alimentatorul functioneaza astfel:
-grupul de ventuze 1 se deplaseaza dupa directia A si B fiind montate pe tijele motoarelor pneumatice 2,care la randul lor se fixeaza in pozitia necesara pe traversa 3 a caruciorului 4
-caruciorul se deplaseaza pe grinda 5 cu ajutorul unei transmisii cu lant cu role actionat de catre un grup motor variator reductor 6
-semifabricatele pot fi transferate atat din stiva dupa sageata C
-caruciorul cu ventuze executa miscari ciclice de preluare a panourilor 12 si asezarea lor pe transportorul cu role actionat de catre gruplu motor reductor 15
-la deplasarea pe transportorul cu role actionate panourile sunt ghidate de catre dispozitivul de ghidare 10 deplasabil cu ajutorul motoarelor pneumatice 11 si 13
-pentru o buna functionare a instalatiei este necesara asezarea corecta a panourilor pe platforma liftului
Stabilirea caracteristicilor tehnice necesare pentru elementele de executie ale instalatiei automatizate
Calcule cinematice, electrice, pneumatice
Calculul puterii motorului de actionare pentru transportor
[Kw]
Pm- puterea motorului electric, Kw
Kp- coef de siguranta la pornire Kp = 1.2-1.3
Vr- viteza periferica a rolelor de transport, m/min
Vr= [m/min]
A- viteza maxima de avans a utilajului deservit de transportor, m/min
A= 14 m/min
Kr - coeficient de siguranta cu valori dependente de locul de utilizare al transportatorului pe linia tehnologica
Kr = 1.1-1.2
ht - randamentul lantului cinematic al transmisiei
ht
m - coef. Care ia in considerare alunecarea pieselor pe suprafata rolelor
m
Vr= [m/min]
Fr - forta de rezistenta totala ce apare la deplasare pieselor, daN
FR=Fl+Fr+Fi [daN]
Fl - forta de rezistenta determinate de frecare de alunecare din lagarele rolelor, daN
Fr - forta de rezistenta determinate de frecarea de rostogolire a panourilor pe rolele transportorului, daN
Fi - forta de rezistenta determinate de fiecare panou asezat pe transportor, daN
daN
LT- lungimea totala a transportorului, m
Lt= 2.5m
Gp= qmax * γ
max - greutatea specifica
γ = 800 daN/m3
qmax= 2.44*1.83*0.028 = 0.125 m3
Gp = 0.125*800=100 daN
a - distanta medie dintre doua piese a= 0.10 m
la- distanta dintre axele rolelor, m la =0.5m
Gr - greutatea partii rotitoare aferenta rolei Gr = 12-25 daN adoptam Gr= 20 daN
ml - coef de frecare in lagarele rolelor
ml 0.10
Dr - diametrul exterior al rolelor, m
Dr = 0.8m
Da - diametrul axului rolelor, m
Dr = 0.3m
f- coefficient de frecare de rostogolire a panourilor pe role
f= [(1.5 - 2)10-3]
f= 2*10-3= 0.002
daN
Fi= ms*Gp [daN]
Fi= 0.45*10.71 = 4.81 [daN]
FR = Fl + Fr + Fi = 44.31+3.21+4.81 = 52.33 [daN]
[kW]
[kW]
Conform STAS Pm = 0.5 [kW]
Calculul cilindrului pneumatic
Panou PAL: 2200*1200*20 [mm]
Masa: m = ρ*V
m 450*6.0528 = 23.76 Kg
Greutate: G = mg
G = 23.76*10 =237.6 [N]
Pentru cilindru:
Cursa: 20-30 [mm]
G = Gp + Gm
F>35.7 daN
Am adoptat presiunea de 6
Am adoptat un cilindru cu diametru alezajului de 32 mm si cursa de 30mm care asigura o forta de 28 [daN]
Cilindrul are 11.10.03-3
Calculul transportorului cu role actionate
a) Date initiale
lungimea transportorului 2.14
unghiul de asezare α= 0
dimensiunile de gabarit ale sarcinii
greutatea sarcinii
V= 2.2*1.2*0.002 = 0.0528 m3/buc
G = 237.6 [N]
- sarcinile patrund pe transportor la interval de timp 30s
b) Cantitatea de piese deplasata de transportor intr-o ora
Q =
c) Viteza de miscare a piesei pe transportor pentru a asigura un interval intre acestea V=10m/min
d) Nr. De piese care se gasesc pe transportor
z = 1
e) Distanta dintre role
l1= () l =
f) Nr. rolelor transportor
Z1 =
g) Momentul maxim necesar
M =
Jurnal de cabluri
Nr. Crt. |
Marca |
Pleaca de la |
Soseste la |
Tip dimens. |
Lung. |
Nr de fire | ||||||
Ocupat |
Liber | |||||||||||
DA-m1 |
Dulap cu aparate DA |
Motorul m1 |
CYY 4X4 | |||||||||
DA-m2 |
Dulap cu aparate DA |
Motorul m2 |
CYY 4X4 | |||||||||
DA-m3 |
Dulap cu aparate DA |
Motorul m |
CYY 4X1,5 | |||||||||
4 |
DA-m4 |
Dulap cu aparate DA |
Motorul m |
CYY 4X1,5 |
5 | |||||||
5 |
DA-cc |
Dulap cu aparate DA |
Cutia de Comanda ec 1L |
CSYY 4X1,5 |
3 | |||||||
Dulap cu aparate
Nr. crt. |
Simbol |
Denumire |
Caracteristici tehnice |
Tipul sau codul |
Furnizor |
Bucati |
|
Total |
Rez. |
||||||
b, b0, b1, b2, b3, b4 |
Butoane |
Elrctroaparataj | |||||
c1, c2 |
Contactor |
10A Vb 10V |
Electroaparataj | ||||
d1, d2, d3 |
Releu temporizare RI3T |
Tens. Bobinei 110 Vca 1-5 sec. temp. de actionare |
RS-71613A |
Electromagnetica | |||
1b, 2b |
Limitator de cursa |
Electroaparataj | |||||
1e, 2e |
Bloc relee termice TSA-30P |
500 V; 11A |
Electroaparataj |
Aparate pneumatice
Nr. Crt. |
Simbol |
Denumire |
Caracteristici tehnice |
Tipul |
Furnizor |
Bucati |
|
Total |
Rez. |
||||||
Cilindru pneumatic |
Alezaj 32 mm |
Bistrita | |||||
Distribuitor 2/2 |
Dn = 10 mm | ||||||
Drosel reglabil | |||||||
Distribuitor 4/2 cu comanda electrica |
Dn = 10 mm | ||||||
Grup preparare aer |
Descrierea schemei pneumatice
Alimentarea schemei pneumatice de la sursa de aer comprimat se realizeaza prin distribuitorul 4/2 (0.1). Prepararea aerului comprimat se face in grupul de preparare 0.2. Comanda de avans si retragere a motorului pneumatic 1.0 se face cu ajutorul distribuitorului 1.1 care actioneaza prin bobina electrica S1 si are revenire cu arc.
Reglarea vitezei de avans si retragere se face cu ajutorul droselelor 1.2 si 1.3.
Descrierea schemei electrice
Schema de forta cuprinde cuircuitele de alimentare a motoarelor electrice m1 pentru actionarea continua a transportorului cu role si m2 care actioneaza intermittent tamburul rotator.
Comanda motorului m1 se face prin apasarea butonului b1 iar pentru oprire prin apasarea butonului b2.
Releul d1 actioneaza contactul sau. Dupa pornirea tamburului grupul de came parasesc pozitia limitatorului b6, releul d1 pierde alimentarea si contactorul releului se deschide
Tamburul cu brate se roteste cu 45 dupa care se opreste urmare a comenzii date de catre grupul de came asupra limitatorului.
Instructiuni de protectia muncii pentru aparate electrice
Pericolele de accidentare datorita curentului electric sunt electrocutarea sau socul, arsuri electrice, metalizarea pielii, incendiile si exploziile.
Electrocutarile se datoresc atingerii unor elemente conducatoare aflate normal sub tensiune sau a unor elemente conductoare aflate accidental sub tensiune.
In categoria atingerilor directe intra
atingerea unor conductoare sau borne aflate sub tensiune de lucru
atingerea unei instalatii aflate sub tensiune datorita influentelor electromagnetice sau electrostatice ale unei alte instalatii din apropiere
atingerea unei instalatii scoasa de sub tensiune dar incarcata capacitiv.
In categoria atingerilor indirecte intra
elemente metalice, ingradiri, plase
elemente intrate sub tensiune datorita influentelor electromagnetice ale unei instalatii din apropiere aflate in regim de defect
Arsurile electrice se produc datorita arcului electric care poate aparea la situatii de scurtcircuit.
Incendiile se pot produce in incaperile in care sunt materiale inflamabile intr o cantitate primejdioasa.
Pericolul cel mai mare de accidentare il constituie electrocutarea sau socul electric si are loc la trecerea unui curent electric prin corpul uman.
Instructiuni de protectia muncii pentru instalatiile pneumatice
Aspiratia aerului pentru comprimarea si folosirea normala se face din afara salilor de compresare, din locuri mai reci, departe de sol, astfel continutul mare de praf sa nu depaseasca 2mg/m3. Marimea maxima a particulelor sa nu depaseasca 10 μm. Aerul va fi racit la temperatura de 600C.
Pe conducta de refulare a compresorului pana la rezervorul tampon de preferinta dupa racitorul final se va prevede un separator de ulei si apa.
Conductele de aer comprimat trebuie sa fie montate in locuri accesibile pentru revizii, curatire, reparatii.
Panta conductelor de aer comprimat se alege astfel incat sa fie evitata orice depunere de ulei si apa 1-5%. Condensul se va colecta si purta prin separatoare de condens.
Conductele de aer comprimat si rezervoarele tampon se vor lega la pamant pe toata lungimea.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |