Regimul de redresor al invertoarelor
Se considera bratul de invertor din fig. 37, unde se presupune ca schema contine si o t.e.m. sinusoidala e(t), (cazul unei masini de c.a.).
|
Se considera marimile i(t) si v(t) sunt sinusoidale. Daca se aplica reprezentarea complexa se scrie ecuatia: (111) Corespunzator acestei ecuatii si unui defazaj al curentului in urma tensiunii rezulta diagrama fazoriala din fig. 38. Pe de alta parte, curentul se poate compune dupa: (112) |
Fig. 37. Brat de invertor |
Puterea activa pe sarcina este:
(113)
fiind pozitiva, ceea ce indica un transfer de putere de la invertor la sarcina.
|
|
Fig.38. Diagrama fazoriala pentru regim de invertor |
Fig. 39. Diagrama fazoriala cu regim de redresor |
Se poate imagina si situatia din fig. 39, cand defazajul . In acest caz, puterea activa, data tot de relatia (113) este negativa, ceea ce inseamna ca are loc o circulatie de putere de la sarcina spre sursa de alimentare prin intermediul convertorului. Evident, curentul i(t) inverseaza de semn, el trecand prin diodele antiparalel cu comutatoarele statice, ajungand la sursa de c.c., . Rezulta asadar un regim in care curentul alternativ produs de sursa e(t) este transformat de convertor in c.c., deci functioneaza in regim de redresor.
Evident, trecerea din regim de invertor in regim de redresor se realizeaza prin impunerea tensiunii de iesire a convertorului v(t):
prin faza initiala d, de exemplu d , pentru regim de invertor, d pentru regim de redresor, fig. 38 si 39;
prin marirea tensiunii v(t) prin care se poate regla si curentul de functionare dupa:
(114)
Reglarea independenta a fazei, marimii si frecventei, este cel mai usor de realizat prin comanda PWM, trecerea functionarii dintr-un cadran in altul, fig. 40, realizandu-se continuu si fara comutari externe.
|
Se impune unele precizari suplimentare privind utilizarea regimului de redresor. In general, regimul de redresor este o functionare auxiliara, utilizata in special pentru realizarea regimurilor de franare ale masinilor de c.a. in acest caz apare problema recuperarii energiei de franare. Se intalnesc doua situatii: la puteri mici si mijlocii, sursa de alimentare a invertorului este un redresor cu diode care nu permite circulatia puterii spre reteaua de alimentare. Toata energia de franare se va stoca in condensatorul de filtrare C, fig. 37, producand cresterea tensiunii in circuitul intermediar. Pentru a putea evita supratensiunile ce pot apare, se prevede in circuitul intermediar, fig. 37, un chopper de franare de un cadran realizat |
Fig. 40. Functionarea in patru cadrane |
din comutatorul static CSF si rezistenta de franare RF . Comanda acestuia se realizeaza printr-un regulator de tensiune care, la atingerea unei tensiuni , fiind ales convenabil, genereaza intrarea in conductie a CSF si disiparea energiei pe RF. Trecerea in stare blocata a CSF se realizeaza la atingerea tensiunii . O schema similara se utilizeaza la convertoarele c.c.-c.c. de patru cadrane si tot pentru regimurile de franare.
La puteri mari, energia de franare se recupereaza in retea, alimentarea invertorului facandu-se de la un redresor comandat c.a.-c.c., de patru cadrane. In acest caz partea de comanda este deosebit de complicata, intrucat presupune atat conducerea invertorului cat si a redresorului comandat, cele doua convertoare functionand dependent. Ca urmare a dezvoltarii tehnicilor de comanda PWM, in ultima perioada se realizeaza asa-numitele redresoare PWM, care sunt de fapt scheme de invertoare, la care insa regimul principal de functionare este cel de redresor comandat. Desi comanda este mai elaborata decat la un redresor comandat de retea, se prefera utilizarea redresoarelor PWM ca urmare a reducerii considerabile a filtrului pe partea de c.c.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |