F_it= -m_it · a= -m_it· (a₂+ a₂)= F_{it 1}+ F_{it 2}

F_{it 1}= -m_it ·R· ω² · cos α

F_{it 2}= -m_it · R · ω² · λ_d · cos 2 α

Fig. 3. Forta libera si momentele datorita fortei de inertie a maselor cu miscare de translatie

2. Fortele rezultante din mecanismul motor

Fig.

3. Fortele care actioneaza asupra fusurilor arborelui cotit

Pentru a determina rezultanta fortelor care actioneaza asupra fusurilor arborelui cotit se utilizeaza metoda diagramei polare sau vectoriale.

Cu ajutorul diagramei polare se construieste diagrama de uzura in ipoteza ca uzura este proportionala cu fortele care actioneaza asupra fusului maneton.

La construirea diagramei de uzura, conventional se considera ca rezultanta fortelor care solicita la un moment dat fusul se distribuie pe suprafata lui la 60⁰, de ambele parti ale punctului de aplicatie.

Pentru construirea diagramei se traseaza un cerc care reprezinta sectiunea fusului. La periferia acestui cerc sunt aduse fortele rezultante R_m luate din diagrama polara. De la directia fiecarei forte la 60⁰ in ambele parti se duc in interiorul cercului fasii circulare a caror inaltime este proportionala cu marimea fortei. In mod treptat suprafata cumulata reprezinta insasi diagrama de uzura. Diagrama astfel obtinuta indica zona celor mai mici presiuni exercitate asupra fusului si deci locul unde trebuie practicat orificiul pentru debitarea uleiului.

Momentul motor

Momentul motor al monocilindrului M se calculeaza cu expresia:

Pentru motoarele cu mai mult de 1 cilindru momentele se vor insuma si astfel va rezulta un moment total. O importanta deosebita o are ordinea de aprindere care este in acest caz:

1 -5 -3 -6 -2 -4 -1

perioada unui ciclu motor υ este:

υ= π · τ= 180 · 4= 720 ^oRAC

decalajul unghiular intre doua aprinderi consecutive γ este:

γ= υ / i= 720 / 6= 120 ^oRAC

perioada momentului motor

υ_m= υ / i= 120 ^oRAC