Cazul rotii motoare

Cazul rotii motoare

Pentru ca o roata sa devina motoare este necesar ca in centrul sau sa i se aplice un moment motor (fig.3.10).

Se remarca faptul ca de data aceasta sensul fortei orizontale , transmisa de caroserie ca si sensul fortei tangentiale de frecare , este invers fata de roata trasa. Reactiunea normala totala , rezultanta a reactiunilor normale de pe pata de contact se va situa pe un suport paralel cu verticala OA, insa situat la limita, la distanta s (fig.3.10 a) de punctul teoretic de contact A. In fig.3.10 b, s a redus aceasta reactiune in A, introducand si momentul de frecare la rostogolire . Ecuatiile de echilibru in acest caz devin

(3.32)

la care se adauga pentru echilibru si conditiile (3.28)

si (3.33)

Si in acest caz se poate discuta echilibrul pentru diverse valori ale momentului motor incepand cu . Se pot ivi urmatoarele situatii practice

Roata ramane in repaus.

In acest caz trebuiesc indeplinite concomitent ambele conditii (3.28). Dar, cum din (3.31) rezulta ca si , se obtine:

si (3.34)

In acest caz roata nu se rostogoleste si nu patineaza aderenta fiind asigurata.

Roata incepe sa se rostogoleasca fara sa alunece.

In acest caz numai prima conditie (3.33) trebuie indeplinita, in timp ce a doua nu, deci . Ambele conditii conduc la

si

Conditiile (3.35) constituie conditii necesare si normale de functionare corecta a unei roti motoare a unui autovehicul. Din punct de vedere practic intereseaza ca forta de tractiune F sa fie cat mai mare, ceea ce se poate realiza din prima conditie fie marind coeficientul de frecare (de unde profilul special al striatiunilor anvelopelor mai ales la rotile motoare), fie marind greutatea pa osie G, ceea ce se realizeaza in practica prin plasarea centrului de greutate al autovehiculului cat mai aproape de rotile motoare.

Din cea de-a doua conditie (3.35) se observa ca momentul motor este totusi limitat de valoarea maxima

(3.36)

la depasirea caruia se pierde aderenta si roata incepe sa alunece (patineze).

Roata se rostogoleste si incepe sa patineze.

In acest caz sunt invinse la limita ambele conditii (3.34) iar valoarea momentului motor devine la limita conform expresiei (3.35) denumit si moment motor de aderenta

(3.37)

Roata patineaza fara sa se rostogoleasca. In conditii de aderenta slaba (teren mlastinos, gheata, zapada, mazga) este posibila patinarea rotii motoare (sau a uneia dintre ele) pe loc, fara rostogolire. In acest caz forta de frecare dintre sol si roata devine asa ca orice crestere a momentului motor peste valoarea

(3.38)

nu va face decat sa accelereze rotatia pe loc a rotii fara ca aceasta sa inceapa sa se rostogoleasca.