Defectiunile tipice ale dispozitivelor carburatorului

DEFECTIUNILE TIPICE ALE DISPOZITIVELOR CARBURATORULUI

In timpul exploatarii pot sa apara defectiuni la carburator sau chiar in restul instalatiei de alimentare, care modifica dozajul - corespunzator regimului normal de functionare - provocand inrautatirea indicilor de economicitate si putere precum si accelerarea uzurilor. Depistarea si inlaturarea la timp a acestor defectiuni reprezinta o conditie esentiala pentru buna functionare a motorului .

Defectiunile sistemului de debitare a combustibilului

O prima defectiune a carburatorului o constituie pana de benzina, care se poate datora infundarii jiclorului principal sau intepenirii supapei de intrare a combustibilului (supapa - cui), in pozitia inchis.

Modificarea nivelului din camera de nivel constant determina modificarea formarii amestecului; daca nivelul combustibilului este mai coborat, amestecul devine sarac, deoarece se micsoreaza cantitatea de combustibil aspirata. In cazul nivelului prea mare, amestecul devine prea bogat, iese din limitele de inflamabilitate, motorul nemaiputand functiona; atunci cand este depasita inaltimea prescrisa se produce inecarea carburatorului, urmata uneori de debordare .

Pot fi urmatoarele cauze posibile ale cresterii nivelului de benzina:

Supapa de admisie a combustibilului este blocata in pozitia deschis; inchiderea imperfecta se poate datora unor impuritati interpuse intre supapa si scaun, supapa si scaunul fiind uzate sau incorect ajustate. In acest caz, supapa poate sa ramana inchisa chiar daca plutitorul nu o mai apasa ; pentru remediere, se curata locasul si se spala in solventi organici puternici (tricloretilena). Daca, dupa spalare, supapa nu inchide etns sau se intepeneste, se inlocuieste cu alta noua.

Deteriorarea plutitorului; aceasta se poate datora dezlipirii sau perforarii, coroziunii, uzurii prin frecare cu capul supapei de intrare a combustibilului. Benzina care patrunde in plutitorul perforat ii mareste greutatea .

Inlocuirea combustibilului intrebuintat, cu altul cu o greutate specifica mai redusa; pentru a preveni cresterea nivelului este necesara revizuirea pozitiei de reglaj a plutitorului.

In afara cauzelor enumerate se mai amintesc :

uzura plutitorului in articulatie;

indoirea bratului plutitorului;

deformarea plutitorului, care, avand un volum mai mic, determina ridicarea nivelului;

schimbarea garniturii capacului camerei de nivel constant.

Defectiunile sistemului principal de dozare

Defectiunile sistemului principal de dozare se refera la modificarea sectiunii jicloarelor sau la defectiunile dispozitivelor de corectare a debitului de combustibil.

Infundarea jicloarelor din cauza impuritatilor este o defectiune frecvent intalnita. Practic nu este posibila infundarea tuturor jicloarelor deodata. Cand motorul functioneaza la mersul incet, dar se opreste imediat daca se apasa pe pedala de acceleratie, este o dovada a faptului ca orificiile de progresiune sunt infundate. Cand motorul functioneaza ambalat, dar la mers incet se opreste, este infundata canalizatia pentru mers incet . Cand apar rateuri la reprize este posibila o infundare a jicloarelor compensatoare sau un defect al pompei de acceleratie . Infundarea jicloarelor se poate datora impuritatilor solide, gumelor care se formeaza in benzina si picaturilor de apa din combustibil, care nu trec prin orificiul jiclorului, ca urmare a vascozitatii mai mari a apei. In general, desfundarea jicloarelor se realizeaza prin suflarea cu aer comprimat. Pentru a evita infundarea cu picaturi de apa, este necesara evacuarea periodica a apei care se aduna in decantorul de benzina.

O alta defectiune a dispozitivului principal de dozare o constituie marirea sectiunii jiclorului care se datoreaza efectului de eroziune provocat de trecerea combustibilului. Efectul negativ al acestei defectiuni consta in cresterea excesiva a consumului; ca remediere se recomanda schimbarea jiclorului respectiv.

In cazul dispozitivului principal de dozare, cu tubul compensator de aer, modificarea dimensiunilor jiclorului de aer este deosebit de daunatoare , deoarece se inregistreaza abateri de la dozajul impus , tocmai la regimul cu intrebuintarea cea mai frecventa. Si in acest caz, poate avea loc miscarea dimensiunilor datorita impuritatilor, precum si marirea sectiunii ca urmare a unei intretineri necorespunzatoare. Remediile sunt aceleasi ca in cazul precedent.

La carburatoarele prevazute cu lamele elastice pentru modificarea sectiunii difuzorului sau la carburatoarele cu difuzor cu sectiune variabila, modificarea caracteristicilor elastice determina modificarea dozajului. De aceea, la operatiile de intretinere periodica, lamelele sau arcurile care actioneaza aripile difuzorului se inlocuiesc cu piese noi cu aceleasi caracteristici elastice ca si precedentele .

Defectiunile dispozitivului de mers incet in gol

La dispozitivul de mers in gol pot aparea defectiuni de reglaj sau de modificare a sectiunii jicloarelor .

In cazul in care se constata defectiuni de reglaj, acestea se inlatura prin operatia de reglaj care trebuie efectuata corespunzator. Suruburile de reglare, in special surubul care controleaza orificiul de emulsie, daca este uzat sau deteriorat, se va inlocui.

Functionarea incorecta a dispozitivului de mers in gol este determinata si de aspiratia aerului fals; are loc in cazul in care axul clapetei de admisie, precum si alezajele in care oscileaza, se uzeaza excesiv (cand jocul depaseste 0,5 mm). Acest inconvenient poate fi remediat prin inlocuirea axului sau prin etansarea imbinarii mobile cu lagare de teflon.

Defectiunile sistemului de acceleratie

Sistemul de acceleratie poate prezenta defectiuni atat la organele de comanda ale pompei, cat si la elementele pompei .

Prin uzura sau dereglarea organelor de comanda, se modifica debitul de combustibil refulat de pompa, in sensul micsorarii acestuia. De aceea, la remedierea acestei defectiuni se va asigura cursa necesara corespunzatoare debitului normal.

La pompele de acceleratie cu piston, cand pistonul este executat din metal, intre piston si cilindru exista un joc suficient de mare pentru a permite trecerea benzinei la actionarea lenta a clapetei de admisie. Cand apare o uzura marita a ansamblului piston-cilindrului, jocul devine prea mare, micsorandu-se debitul de combustibil refulat spre camera de amestec a carburatorului, chiar la accelerarea brusca a clapetei de admisie; in acest caz, este necesara inlocuirea pistonului.

La pompele cu piston actionate pneumatic, o defectiune importanta care poate sa apara consta in patrunderea aerului in spatiul unde actioneaza depresiunea de comanda; aceasta defectiune se datoreaza, in primul rand, neetanseitatilor, slabirii sau ruperii arcului - din interiorul camerei de refulare - care actioneaza pistonul si neetanseitatii supapelor.

In cazul pompelor de accelerare cu membrana, actionate pneumatic, este posibila deteriorarea membranei sau slabirea, eventual ruperea, arcului. Daca membrana este fisurata, combustibilul patrunde in spatele acesteia si de aici in exterior; in acest caz insa pompa nu mai debiteaza combustibil la deschiderea brusca a clapetei de admisie. Cand se constata o astfel de defectiune este necesara inlocuirea membranei.

Slabirea fortei arcului (tasarea arcului) produce micsorarea debitului de combustibil la actionarea brusca a clapetei, iar ruperea arcului scoate din functiune pompa de acceleratie ; in ambele cazuri, arcul se inlocuieste, avandu-se grija sa se respecte caracteristicile initiale .

Neetanseitatea supapelor sistemului de acceleratie duce al micsorarea debitului refulat de pompa ; daca supapa care controleaza intrarea combustibilului in camera pompei nu etanseaza - la cursa activa a acesteia - o parte din combustibil este refulata in camera de nivel constant ; daca supapa de refulare nu etanseaza , atunci aerul poate patrunde in camera pompei , micsorand cantitatea de combustibil aspirata .

Neetanseitatea supapelor este determinata , in majoritatea cazurilor , de prezenta impuritatilor , care impiedica asezarea etansa a acestora . Uneori , aceasta defectiune poate fi cauzata de uzura excesiva a supapelor si a locasurilor acestora . Pentru remediere , se rodeaza supapele in locasurile lor sau se inlocuiesc .

Defectiunile dispozitivelor de sarcina maxima

Defectiunile acestui sistem se refera la uzura sau dereglarea sistemului de comanda , la modificarea sectiunilor de trecere a combustibilului , la neetanseitatea supapei .

Uzura sau dereglarea sistemului de comanda , in cazul actionarii mecanice , determina modificarea modului de intrare in functiune a dispozitivului respectiv ; in mod obisnuit , sistemul de comanda trebuie sa intre in actiune la aproximativ 80% din puterea motorului . In cazul actionarii cu membrana este posibila fisurarea acesteia insotita de fenomenele descrise anterior .

Modificarea sectiunii de trecere a combustibilului poate fi provocata de diferite impuritati mecanice sau de gumele din combustibil . Remedierea consta in spalarea pieselor pentru inlaturarea impuritatilor , suflarea jiclorului economizorului cu aer comprimat , pentru desfundare .

Neetanseitatea supapei se produce datorita patrunderii unor impuritati intre supapa si scaunul acesteia sau ruperii arcului supapei ;drept urmare , se debiteaza un amestec bogat la orice regim de functionare . Pentru remediere este necesara verificarea sistemului si curatirea acestuia , eventual inlocuirea arcului .

Defectiunile sistemului de pornire

In cazul sistemului de pornire cu clapeta de soc , pot aparea defectiuni la organele de comanda ale clapetei ; de exemplu , poate avea loc defectiunea de inchidere accidentala a clapetei de aer ca urmare a slabirii elementelor care fixeaza parghia de actionare a acesteia . In consecinta , carburatorul debiteaza un amestec foarte bogat , functionarea motorului devenind neuniforma . In cazul in care carburatorul are prevazuta o capsula bimetalica pentru actionarea clapetei de soc , este recomandabil ca operatia de verificare sa se efectueze pe standuri speciale .