LANTURI CINEMATICE PRINCIPALE SI MECANISME PENTRU REGLAREA IN TREPTE A TURATIEI A MASINILOR-UNELTE
1. Structura lanturilor cinematice principale
Lantul cinematic principal (LCP) avand ca scop realizarea vitezei principale de aschiere, reglabila pe traiectoria directoare, asigura, in afara functiilor oricarui lant cinematic (pornirea-oprirea miscarii, franarea, inversarea sensului miscarii) si o functie specifica, aceea de reglare a vitezei principale de aschiere, cu mecanisme adecvate. Acestea, pentru o piesa data (diametrul d sau lungimea l impuse), permit reglarea vitezei principale de aschiere, in scopul satisfacerii vitezei tehnologice, prin reglarea parametrului nas (numar de rotatii sau curse duble pe minut).
In cazul unui motor cu turatia constanta n0, reglarea turatiei la iesire se obtine prin schimbarea rapoartelor de transmitere ale mecanismelor din structura lantului cinematic.
2. Ordonarea marimilor de iesire din lanturile
cinematice principale
Viteza de aschiere ca marime de iesire a LCP trebiue sa corespunda unei game de valori care sa permita exploatarea economica a masinii-unelte.
Marimile de iesire din LC (turatiile) pot fi ordonate dupa o progresie aritmetica sau geometrica. In cazul ordonarii marimilor de iesire (turatiile) dupa o progresie aritmetica, a carei ratie este d, atunci se obtine sirul de valori ale turatiilor:
(2.2)
in care: nmin reprezinta turatia minima; nmax = nq - turatia maxima.
In cazul ordonarii marimilor de iesire (turatiile) dupa o progresie geometrica, a carei ratie este j, atunci se obtine sirul de valori ale turatiilor:
(2.3)
In ambele cazuri vitezele de aschiere pot fi reprezentate in diagrama turatiilor (fig. 2.9) pornind de la expresia vitezei pe traiectorii circulare:
(m/min) (2.4)
(2.5)
(2.6)
in care: vj
reprezinta viteza de aschiere corespunzatoare turatiei de
lucru nj, necesara
prelucrarii piesei cu diametrul dj;
- coeficient.
Fig. 2.9. Dependenta v = f(d): vj,
vj - viteza de
aschiere; vec - viteza economica de aschiere; nj,
nj - turatii; nec
- turatia economica; d - diametrul de prelucrare.
3. Mecanisme pentru reglarea turatiei in trepte
Mecanismele de actionare in trepte, folosite la constructia masinilor-unelte, pot avea doi sau mai multi arbori, intre care se realizeaza mai multe rapoarte de transmitere.
In tabelul 2.5 sunt prezentate cateva tipuri, mai des intalnite la MU, de mecanisme de actionare in trepte.
Tabelul 2.5 Mecanisme mecanice de actionare in trepte
|
Nr. crt. |
Denumirea mecanismului |
Descriere, caracteristici |
||||||
|
Mecanism cu con etajat (in trepte) |
Mecanismul are o serie de dezavantaje: numarul mic de trepte de turatii, timp mare pentru schimbarea treptei de turatie, tensiune variabila in curea, puteri relativ mici etc., fapt pentru care nu este utilizat decat la unele MU pentru finisat (strunguri, MU de rectificat) ca transmisii finale. |
Tabelul 2.5 (continuare)
|
Mecanism cu roti cuplabile |
Mecanismul prezinta o larga utilizare in structura cinematica a cutiilor de viteze. Pentru a realiza comutarile acestor mecanisme se pot utiliza, in functie de tipul cuplajului, doua variante: - mecanisme de reglare cu cuplaje rigide; - mecanisme de reglare cu cuplaje cu frictiune. Mecanismul de reglare cu cuplaje rigide este alcatuit dintr-un numar de roti dintate fixe montate pe arborele conducator I, care angreneaza permanent cu rotile dintate libere de pe arborele condus II. Legaturile de miscare intre cei doi arbori se realizeaza solidarizand de arborele II (cu ajutorul cuplajelor C1, C2) roata dintata corespunzatoare turatiei de lucru. Turatia la arborele condus se determina cu relatia:
Mecanismul are avantaje ca: permite schimbarea rapida a turatiilor, curse mici ale elementelor comutabile, transmite puteri mari etc. Dezavantaje: randament redus, uzura elementelor cu miscare in gol, numar redus de turatii finale etc. Mecanismul de reglare cu cuplaje cu frictiune permite schimbarea turatiei fara oprirea lantului cinematic. In general constructia cuplajelor cu frictiune este mai complicata decat a celor rigide, iar capacitatea lor de transmisie este redusa. Cuplajele cu frictiune pot fi: conice, cu discuri de frictiune. In continuare este prezentata schema unui mecanism cu discuri de frictiune.
Pentru comanda cuplajelor se utilizeaza sisteme mecanice cu actiune directa si sisteme cu servocomanda, electrice sau hidraulice. |
Tabelul 2.5 (continuare)
|
Mecanism balador simplu |
Mecanismul prezinta o larga utilizare in structura cinematica a cutiilor de viteze. Principala caracteristica a acestor mecanisme este numarul treptelor blocului balador, ceea ce reprezinta si numarul comutarilor. Cele mai simple sunt mecanismele cu doua trepte. Mecanismul prezinta o constructie care permite cuplarea pe rand a perechilor de roti, in functie de raportul de transmitere dorit.
Pe unul din arbori rotile sunt fixe, iar pe celalalt formeaza un bloc (grup) balador, care se poate deplasa axial pe caneluri, arbore poligonal etc. Turatiile la arborele condus sunt:
In practica se utilizeaza pe scara larga datorita avantajelor pe care le prezinta: transmit puteri mari cu randament ridicat, se pot monta in cascada formand mecanism cu mai multi arbori, cu comenzi usoare etc. |
|||||
|
Mecanisme cu roti baladoare conexate in cascada |
Aceste mecanisme sunt cele mai utilizate la actionarea MU, fiind compuse dintr-o serie de mecanisme baladoare simple, la care miscarea trece in cascada de la un grup la altul.
Numarul de turatii finale este egal cu produsul numarului de trepte al grupurilor baladoare componente. Pentru mecanismul prezentat se obtin la arborele condus sase turatii: 6 = 2 x 3, relatie denumita ecuatie structurala. Numarul arborilor este egal cu numarul factorilor ecuatiei structurale plus unu. Aceste mecanisme prezinta urmatoarele avantaje: gabarit redus, transmit puteri mari, manevrare usoara, numar minim de arbori si de roti dintate etc. |
4. Dimensionarea cinematica a mecanismelor
de actionare in trepte
La proiectarea masinilor-unelte foarte important este calculul cinematic al mecanismelor de actionare in trepte. Dimensionarea cinematica a mecanismelor de actionare in trepte a masinilor-unelte consta in determinarea rapoartelor de transmitere partiale ijk pentru o schema cinematica data. Dimensionarea cinematica prezinta unele dificultati deoarece rapoartele de transmitere partiale si finale trebuie astfel stabilite incat sa asigure la ultimul arbore (arborele de iesire care poate fi de multe ori chiar arborele principal al mecanismului) o progresie geometrica de turatii.
Dimensionarea cinematica se poate efectua prin doua metode:
metoda analitica de calculul;
metoda grafo-analitica.
Pentru dimensionarea cinematica a unui mecanism se stabilesc doua categorii de marimi:
a) marimi initiale (cunoscute):
numarul treptelor de turatii z (trepte de turatii);
valorile turatiilor finale ale arborelui de iesire din mecanism: n1 (nmin), n2, ., nj, ., nz (nmax);
turatia arborelui de intrare in mecanism nI;
turatia motorului de actionare n0.
b) marimi ce se calculeaza (necunoscute):
- valoarile rapoartelor de transmitere partiale ijk (respectiv numarul de dinti ai rotilor dintate componente si elementele geometrice - diametrele rotilor).
A SE VEDEA LABORATORUL
|
Politica de confidentialitate |
 .com |
Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
| Baltagul – caracterizarea personajelor |
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
| Caracterizarea lui Gavilescu |
| Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
| Actionare macara |
| Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
| Turismul pe terra |
| Vulcanii Și mediul |
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
| Termeni si conditii |
| Contact |
| Creeaza si tu |
