Materialele plastice, Materii prime si materiale din cauciuc, Materii prime si materiale din sticla, Analiza produselor din materiale metalice

1. Materii prime si materiale metalice

Provenienta:

Metalele se gasesc in natura sub forma nativa, foarte rar. Ele se extrag din minereuri si contin diferite elemente, numite impuritati. Pot fi eliminate apoi prin purificare tehnica.

Marea majoritate a metalelor se folosesc sub forma de aliaje.

Aliajul metallic se obtine prin unirea a doua sau mai multor elemente chimice, dintre care elementul aflat in proportia cea mai mare este un metal.

Un aliaj este alcatuit dintr-un metal si din componente de aliere(metale sau nemetale). Acestea se introduc in mod intentionat cu scopul de a imbunatati proprietatile fizico-chimce, mecanice sau tehnologice ale aliajului.

Unele metale precum fierul, aluminiul, zincul, plumbul au o importanta mare in industrie si se numesc metale tehnice.

Clasificare:

Cele mai utilizate materiale metalice sunt : materiale metalice feroase si neferoase.

Materiale metalice feroase

Aliajele fierului cu carbonul sunt fonta si otelul.

Fonta este un aliaj care are in continut fier si nemetale, cum ar fi carbon(2, 14-6, 67%), mangan, sulf, fosfor, siliciu. Ea se obtine din minereu de fier, fondanti si cocs metalurgic. Fonta bruta nealiata, alia-

jul in stare topita, se obtine prin arderea cocsului ca si zgura sau gazele arse. Aceste reactii au loc in furnal.

Clasificarea fontelor in functie de conditiile de solidificare :

1. Fonte brute (de prima topire) :

-nealiate

-aliate

2. Fonte turnate in piese (de a doua topire) :

-fonte albe

-fonte cenusii

-fonte maleabile

Otelul este un aliaj care se obtine din fonta bruta prin reduce-

rea continutului de carbon. Retopirea fontei brute se obtine in con-

vertizoare. Otelul se toarna in lingouri, dupa solidificare e expediat spre laminoare (produse laminate-table, tevi).

Clasificarea otelurilor, in functie de:

1. Compozitia chimica :

-oteluri nealiate (oteluri carbon)

-oteluri aliate, care contin elemente de aliere (crom, nichel)

2. Destinatie :

-oteluri pentru constructii metalice (vase) sau de masini

-oteluri pentru scule aschietoare (cutite de strung)

-oteluri cu destinatie speciala (arcuri)

-oteluri inoxidabile si anticorozive

3. Forma de livrare :

-oteluri deformabile

-oteluri turnate in piese

-oteluri laminate

Materiale metalice neferoase

Cele mai utilizate sunt :aluminiul, argintul, aurul, cuprul etc. Dintre aliajele metalelor neferose, gasim:

-aliajele cuprului :alame, bronzuri, nichelina, constantan

-aliajele aluminiului :duraluminiului, siluminiu

-aliajele pe baza de staniu si plumb (aliaje de lipit, tipografice)

-aliaje cu baza de nichel si crom :nicrom, invar, platinit

Proprietatile materialelor metalice

1. Proprietati fizice si chimice :

-culoarea

-luciul metalic

-densitatea

-fuzibilitatea

-conductibilitatea termica

-dilatarea termica

-conductibilitatea termica

2. Proprietati magnetice

-rezistenta la coroziune

3. Proprietati mecanice :

-elasticitatea

-plasticitatea

-duritatea

-rezistenta la oboseala

-rezistenta mecanica

4. Proprietati tehnologice :

-capacitatea de turnare

-fluiditatea

-deformabilitatea la cald

-forjabilitatea

-ductibilitatea

-maleabilitatea

-prelucrabiliatea prin aschiere

-sudabilitatea

Caracteristici si utilizari

Materialele metalice au o larga utilizare in functie de proprie-

tati si caracteristici : fierul, fonta, otelul, cuprul, aluminiul

2. Materiale prime si materiale plastice

Provenienta

Materialele plastice se utilizeaza ca inlocuitori ai lemnului, pieli,

metalului si sticlei. Au un prêt scazut si proprietati asemanatoare. Ele pot fi tari ca piatra, rezistente ca otelul, transparente precum sticla si usoare ca lemnul, elastice precum cauciucul. Materialele plastice pot fi modelate prin procese ce folosesc caldura si presiunea. Se fabrica din substante chimice.

Materialele plastice sunt substante sintetice de origine organica obtinute din polimeri (formati din lanturi lungi de molecule)

Pentru obtinerea unor mase plastice, cu calitati superioare, se adauga anumite substante, ca :

-materiale de umplutura

-plastifianti

-stabilizatori

-coloranti

-materiale de armare

-fungicide si insecticide

-agentii de ignifugare

-agentii de odorizare

Clasificare

Materialele plastice pot fi grupate in functie de comportarea la caldura, astfel : termoplastice si termorigide.

Termoplasticele pot fi supuse repetat procesului de incalzire si racire. Se pot topi la temperaturi de 70-120 grade C.

Termorigidele sunt casante la rece si se intaresc la caldura.

Sunt prelucrate la rece si apoi sunt incalzite pentru a se intari.

Alte materiale plastice utilizate in industrie (cu proprietati superioare) :

-materiale plastice armate

-materiale plastice stratificate

Dupa forma de prezentare comerciala materialele plastice se clasifica astfel :

-materiale de formare

-semifabricate

-produse finite

Proprietatile materialelor plastice

1. Proprietati fizice si chimice

-culoarea

-densitatea

-dilatarea termica

-conductibilitatea termica

-stabilitatea termica

2. Proprietati electrice

Materialele plastice nu conduc curentul electric si sunt bune izolatoare.

3. Proprietatile optice

-stabilitatea chimica

4. Proprietati mecanice

-rezistenta la rupere

-duritatea

-plasticitatea

5. Proprietati tehnologice

-deformarea la cald

-maleabilitatea

-ductibilitatea

-capacitatea de turnare

-sudabilitatea

-prelucrabilitatea prin aschiere

Caracteristici si utilizari

Materialele plastice pot fi topite, racite, intinse, transformate in foi sau fire, pot fi tesute, rezultand o gama variata de produse : polietilena (PE), polistiren (PS), policlorura de vinil (PVC), teflon, ple-

xiglas, polistier tip PET, poliuretan (PU), bachelita.

3. Materii prime si materiale din cauciuc

Provenienta

Cauciucul este un produs natural de origine vegetala sau sintetic obtinut prin reactii de polimerizare.

Cauciucul natural

Se extreage sub forma de latex (seva), din scoarta arborilor din cauciuc, din regiunea fluviului Amazon. Din el rezulta cauciucul brut (crepul-o masa elstica de culoare galben-bruna, care se inmoaie usor la caldura, se sfarama la temperaturi joase si se uzeaza si se dizolva in benzina).

Daca la vulcanizare se foloseste o cantitate mare de sulf, se obtine un produs rigid, dur, electroizolant numit ebonita. Ea se mai poate obtine si din cauciuc sintetic.

Cauciucul sintetic

Se obtine industrial sub forma unui latex sintetic, care este prelucrat ca si cel natural.

Clasificare

Cauciucurile se clasifica, tinand cont de diferite criterii :

1. Dupa modul de obtinere :

-cauciuc natural

-cauciuc sintetic

2. In functie de operatiile care este supus :

-cauciuc nevulcanizat

-cauciuc vulcanizat

Cauciucurile sintetice se clasifica dupa domeniile de utilizare :

-cauciucuri de utilixare generala

-cauciucuri cu utilizari speciale

Proprietati, caracteristici si utilizari

Cauciucul are rezistenta buna la rupere, la frecare si la actiunea substantelor chimice. Densitatea cauciucului este mica, deci este un material usor. Nu este higroscopic.

Cauciucul natural este stabil la apa, nu se dizolva in alcool sau acetona, dar se dizolva in benzina, reactioneaza cu oxigenul sub actiunea radiatiei ultraviolete sau a agentilor chimici.

Cauciucul brut fiind sensibil la actiunea oxigenului din aer, prezinta fenomenul imbatranirii. Elasticitatea sa este optima in intervalul de temperatura 0-30 grade C.

Cauciucul natural vulcanizat isi pastreaza elasticitatea, prezinta rezistenta mecanica buna, stabilitate chimica, amortizeaza socurile si vibratiile.

Ebonita este un material dur, rigid, bun electroizolant, cu rezis-tenta mecanica buna.

Utilizari :

Cauciucul brut :cauciucurile nevulcanizate se folosesc pentru fabricarea materialelor de acoperire.

Ebonita : se utilizeaza sub forma de placi, bare, tuburi, etc.

4. Materii prime si materiale din sticla

Provenienta

Sticla este unul din cele mai vechi materiale cunoscute si folosi-

te de oameni. Nu se cunoaste originea fabricarii sticlei, insa inainte oa-

menii foloseau "obsidian".

Prin topirea metalului s-a obtinut sticla colorata, apoi cea alba.

Sticla este un material cu structura necristalina (amorfa) obtinut prin racirea pana la solidificarea a unui amestec de oxizi, aflat in stare topita.

Sticla obisnuita se numeste sticla "calcosodica" si este folosita la fabricarea geamurilor, vaselor sau diferitelor obiecte decorative. Componentul de baza al sticlelor este dioxidul de siliciu. Mate-

rialele folosite la fabricarea sticlei obisnuite sunt :nisip, soda, calcar, cioburi de sticla si alte materiale. Incalzite la temperature de 1300 grade C rezulta topitura care prin racire formeaza sticla.

La fabricarea sticlei se utilizeaza materii prime principale, dar si materii prime auxiliare. Materiile prime principale sunt :

-nisipul cuartos

-carbonatul de sodiu

-carbonatul de calciu

-materii prime complexe

-cioburi de sticla

Materiile prime auxiliare sunt :
-afinati

-decoloranti

-acceleratori

-coloranti

-opacizanti

Clasificare

Sticla se fabrica in sortimente foarte variate. Dupa compozitia chimica se intalnesc diferite tipuri de sticla :
-sticla de cuart sau sticla pura

-sticla calcosodica comuna

-sticlele grele

-sticlele rezistente

-strassul

Fibrele de sticla se obtin din sticla topita trecuta prin orificii foarte mici.

Proprietati

Proprietatile sticlei depind de compozitia chimica si determina domeniul ei de utilizare.

1. Proprietati fizice

-densitatea

-conductibilitatea termica

-dilatarea termica

-stabilitatea termica

-rezistenta la soc termic

2. Proprietati electrice

Sunt foarte importante deoarece sticla se utilizeaza in indus-

tria electrotehnica si electronica ca material electroizolant.

3. Proprietati optice

Au o deosebita importanta pentru utilizarea ei in majoritatea domeniilor tehnicii, precum si in viata de zi cu zi. Sticla trece prin toate etapele de la transparenta totala la opacitate absoluta.

4. Proprietati mecanice

-duritatea

-rezistenta mecanica

-elasticitatea

-fragilitatea

Caracteristici si utilizari

Sticla este un material cu un potential de utilizare foarte mare in diferite domenii : industrie, transporturi, medicina, constructii, arta.

Produse din sticla pentru constructii

-placi din sticla pentru geamuri

-placi de sticla (ornament)

-placi de sticla armate

-oglinzi

-caramizi din sticla

-conducte din sticla

Ambalaje din sticla

In aceasta categorie intra sticlele destinate ambalari lichidelor, borcanelor destinate pastrari produselor semilichide si solide.

Sticlaria de menaj

-pahare, farfuri, glastre, platouri, obiecte de decor

Sticla optica

Se foloseste pentru lentile de ochelari, de microscop, telescoape, camera de luat vederi.

Fibrele de sticla

Fiind subtiri si lungi sunt utilixate la izolatia termica a navelor cosmice sau ca material electroizolant.

10. Analiza produselor din materiale metalice

Gama de produse

Diversitatea materialelor metalice si a produselor obtinute din acestea este foarte mare.

Materiale metalice pentru :

- industria alimentara

-electronica

-vase de bucatarie

-instalatii de alimentare cu apa

-instalatii de canalizare

-industria chimica si petrochimica

Produse metalice pentru :

-constructii

-instalatii cu cablu

-transportul si distributia energiei electrice

-aparatura electrocasnica

Fisa de analiza a produsului

Foarfece

Denumirea produsului taierea diferitelor materiale (tesaturi, hartie, cartoane)

Utilizare :folosite otel pentru scule

Alcatuire doua parti lamelare terminate prin "urechi" de prindere

Forma in pozitia deschisa au forma literei x, urechile pot fi in forma ovala sau de cerc, iar varfurile ascutite sau rotunjite

Prezentare vitrina magazinului de profil, pe rafturi

Pret :orientativ 6 RON

Disfunctionalitati :

-jocul lamelor generat de o nefixarea corespunzatoare a nitului de prindere

-fisuri in manerul de prindere din material plastic

-tais necorespunzator

11. Analiza produselor din materiale plastice

Gama de produse

Produsele din materiale plastice sunt utilizate in diverse domenii : medicina, transport, constructii.

Articolele din material plastic se grupeaza in urmatoarele clase:

-produse semifinite si produse finite

-produse de ambalare, stocare, transporturi

-articole pentru constructii

-articole de menaj

-produse de uz medical, farmaceutic si cosmetic

-produse pentru industria chimica, industria electrotehnica si electronica, agricultura si zootehnie, industria optica, foto si cinema

-diverse (jucarii, articole de imbracaminte)

Fisa de analiza a produsului

Denumire produs CUTIE ALIMENTARA

Utilizare pastrarea alimentelor (iaurt, samantana, inghetata)

Materiale folosite poliester tip PET

Alcatuire corpul propriu-zis si capac

Forma cilindrica sau tonoconica

Prezentare :in vitrina magazinului de profil, pe rafturi expuse amabalate in folie transparenta formand seturi de diferite dimensiuni

Pret orientativ 7 RON

Disfunctionalitati posibile deformare generala de depozitare sau pastrare in conditii necorespunzatoare, neinchidere ermetica

12. Analiza produselor din cauciuc

Gama de produse

Datorita proprietatilor sale cauciucul este de neinlocuit in unele aplicatii tehnice. Se utilizeaza in constructii.

Produsele de baza din cauciuc sunt :

-anvelope pentru vehicule, echipamente si masini mobile

-curele de transimisie si benzi transportoare

-tuburi, conducte si furtunuri

-incaltaminte

-articole de igiena si farmacie

-articole de imbracaminte

-covoare si presuri

-echipamente electroizolante si de protectie

-fire si tesaturi cauciucate

-inele si garniture pentru ermetizare

-articole pentru uz medical, veterinar si de laborator

-articole sportive

-plute pneumatice si ambarcatiuni

-ebonite sub forma de placi, bare, tuburi si piese fasonate

Fisa de analiza a produsului

Denumire produs COVOR DIN CAUCIUC PENTRU AUTOTURISM

Utilizare protejarea podelei

Material folosit cauciuc sintetic de utilizare generala

Alcatuire corpul propriu-zis

Forma dreptunghiulara, pe fata produsului fiind prezente diferite modele in relief

Prezentare se expun in seturi de 2 sau 4, pe rafturi se etaleaza amabalate in folie de polietilena

Pret orientativ 120 RON / buc

400 RON / set format din 4 buc

Disfunctionalitati :fisuri, crapaturi

13. Analiza produselor din sticla

Gama de produse

Sticla este un material cunoscut din antichitate fiind apreciat pentru frumusete si utilitate. Progresul tehnic a facut obtinerea sti-

clei sa fie folosita in diverse domenii. Se foloseste la confectionarea fibrelor optice avand grosimea unui fir de par si la construirea unor cladiri in intregime de sticla.

Sticla astazi se produce intr-o gama variata de produse :

-sticla de silice

-sticla pentru geamuri, oglinzi, articole comune de menaj, pentru becuri electrice

-sticla de plumb, numita sticla de cristal

­-sticla pentru fiole si obiecte de laborator

-sticla pentru termometre

-sticla tip strass, intrebuintata la imitarea diamantului si a altor pie-   tre pretioase

-sticla tip Yena , care rezista la temperature inalte

-sticla utilizata in domeniul artistic ce contine diversi coloranti

-sticla pentru constructii

-sticla pentru tehnica nucleara

-fibre optice

Fisa de analiza a produsului

Denumirea produsului :BORCAN

Utilizare ambalaj din sticla pentru produse solide sau semilichide

Materiale folosite sticla transparenta sau colorata

Alcatuire peretii borcanului, gatul(peste 30mm diametrul interior), baza

Prezentare in magazine, pe rafturi

Pret orientativ 2 RON

Disfunctionalitati neinchidere ermetica, fisuri, crapaturi datorita manipulari si depozitari incorecte

14. OPERATII TEHNOLOGICE LA REALIZAREA PRODUSELOR METALICE

Semifabricatele sunt supuse unei succesiunii de operatii tehno-

logice pentru a ajunge produse finite. Operatiile tehnologice sunt de 3 tipuri :

1. Operatii de pregatire

2. Operatii de prelucrare

3. Operatii de finisare

OPERATII DE PREGATIRE

Curatarea este operatia tehnologica de indepartare a stratului de oxizi, de pe suprafetele materialelor metalice. Se poate efectua in mai multe feluri :

-manual cu peria de sarma, dalta si ciocanul

-mecanic, indepartand stratul de la suprafata (aschii)

-termic cu arzatorul

-hidraulic cu un jet de apa pe suprafata semifabricatului

-chimic cu ajutorul bailor cu solutii acide

Indreptarea este operatia tehnologica de indepartare a defor-

marilor din timpul depozitarii, transportului si prelucrarii. Scule folosi-

te la indreptare :placa de indreptare, ciocane si nicovala.

Trasarea este operatia tehnologica de imprimare a conturului de prelucrare a viitoarei piese, pe suprafata materialelor semifabrica. Pentru trasare se folosesc :ruleta, acul de trasat , punctatorul si compasurile.

OPERATII DE PRELUCRARE

Debitarea (taierea) este operatia tehnologica care are scopul de a desprinde partial sau total o parte din materialul de prelucrat.

Debitarea materialelor se poate executa :

-manual, cu fierastraie, clesti, foarfece, dalti

-mecanic cu ferastraie mecanice, foarfece-ghilotina, masini de debitat

-termic, cu flacara de gaz si arc electric

Indoirea este operatia tehnologica de deformare plastica prin care se modifica forma materialului semifabricat, fara indepartarea de material in scopul obtinerii unei piese.

Indoirea metalelor se poate face la rece si la cald. La rece se aplica materialelor moi. Ea se face mecanic sau manual.

Pilirea este operatia tehnologica de prelucrare prin aschiere a suprafetelor plane sau profilate, in scopul indepartari adaosului de material. Ea este manual si mecanica. Pilele sunt scule din otel cu duritate mai mare, care au forme si marimi diferite.

Polizarea este operatia tehnologica de prelucrare prin aschiere a pieselor metalice cu ajutorul pietrelor de polizor. Ele sunt fixate in dispozitive port scula numite polizoare.

Gaurirea sau burghierea este operatia tehnologica de prelu-

crare prin aschiere in scopul executarii gaurilor intr-un material com-

pact.

Filetarea este operatia tehnologica de prelucrare prin aschiere a unui canal elicoidal pe suprafetle exterioare sau interioare ale pieselor cu ajutorul sculelor aschietoare. Scule folosite :tarozii si fili-

erele confectionate din oteluri dure pentru scule.

Surubul si piulita formeaza impreuna o asamblare filetata.

OPERATII DE FINISARE

Sunt folosite pentru obtinerea unor suprafete foarte netede a pieselor prelucrate. Se cunosc mai multe procedee de finisare :

Razuirea se executa cu ajutorul razuitorului.

Roaderea se aplica la piesele ce se asambleaza cu introducrea unei paste abrazive pentru o buna etanseitate.

Slefuirea se realizeaza cu peri circulare de sarma si a pulbe-

rilor abrazive.

Lustruirea se efectueaza cu materiale abrazive sub forma se pasta pe discurile din piele sau materiale textile.

Superfinisarea este apilcata suprafetelor cilindrice exterioare, folosindu-se bare abrazive. Aceasta operatie se aplica pieselor care intra in constructia avioanelor.

15. Operatii tehnologice la realizarea produselor din materiale

plastice

Alegerea procesului de prelucrare in vederea obtinerii unor produse finite sau semifabricate este determinate de destinatia produsului, de numarul de bucati, de dimensiunile si forma acestora.

OPERATII DE PREGATIRE

Dozarea se realizeaza pentru respectarea retetei amestecului de prelucrare. Ea se face in functie de masa si volum.

Uscarea componentelor amestecului de prelucrare are ca scop indepartarea apei si a unor componentii toxici.

Preincalzirea are ca scop reducerea efortului termic al masini-

lor de prelucrat. Ea se face la temperaturi intre 80-200 grade C, timp de 4-12 minute in cuptor.

Sortarea se face in functie de densitatea si dimensiunea particulelor.

Omogenizarea se realizeaza prin amestecare sau prin malaxare. Pentru cauciuc omogenizarea se realizeaza cu negru de fum.

OPERATII DE PRELUCRARE

Extrudarea consta in trecerea topirii printr-un orificiu profilat (matrita) care da forma produsului finit. Utilajul folosit se numeste extruder care are ca piese principala melcul-surub fara de sfarsit.

Injectia este injectarea sub presiune intr-o matrita unde se intareste prin racire (cazul termoplasticelor) si prin incalzire (termorigidelor).

Presarea se poate realiza prin comprimare sau prin termofor-

mare si este procedeul cel mai utilizat .

-formarea prin comprimare consta in presarea cantitatii stabilite de material intr-o matrita incalzita;sub influenta temperaturii si a presiunii materialul se topeste, umple forma si se intareste prin poli-

merizare .

-termoformarea este o tehnologie de obtinere a produselor finite sub forma de foi sau placi.

Calandrarea este un proces de laminare ce are ca scop obtine-

rea de folii sau foi cu ajutorul utilajului numit calandru.

OPERATII DE FINISARE

a)Finisarea se poate realiza prin aschiere :

-rectificare

-lustruire

b)Finisarea prin acoperire are rol de decorare a obiectelor si se realizeaza prin :

-metalizare

-galvanizare

-vopsire

-lacuire

MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

Industria polimerilor si cea de prelucrare a materialelor plasti-

ce necesita aigurarea unui complex de masuri.

-La manipularea, prepararea si depozitarea substantelor chimice, inca-

perile de lucru trebuie sa fie aerisite, cu cai de circulatie libere;este obligatorie folosirea echipamentului de protectie.

-La executarea lucrarilor pe masini-unelte mai intai se verifica starea functionala a acestora.

16. Operatii tehnologice la realizarea produselor din cauciuc

Ca si la materialele plastice, produsele din cauciuc se fabrica du-

pa procedee asemanatoare  :calandrarea, extrudarea, presare, turnare sub presiune si impregnare.

Calandrarea este operatia de trecere printer cilindri, a cauciu-

cului brut preincalzit, unde este presat si modelat. Se pot cauciuca si tesaturile.

Extrudarea este operatia de obtinere a tevilor, barelor etc. Instalatiile sunt la fel ca si la masele plastice.

Presarea se realizeaza la cald. Formele de presare sunt facute din otel, fonta, cromate in interior pentru a obtine o sufrafata curata.

Prin presare se obtin garnituri inelare de etansare, anvelope, etc.

Turnarea sub presiune consta in introducerea fortata a cauciu-

cului in camera metalica de compresie. Se aplica la fabricarea pieselor cu configuratie complicata.

Impregnarea taesaturii cu cauciuc se face pe masini speciale cu cleiuri.

Cauciucarea este acoperirea cu ebonita sau cauciuc a unor suprafete de metal, in scopul protejarii impotriva coroziunii.

MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

Se intrezice lucrul cu sudura si cu flacara deschisa, deoarece in industria cauciucului sintetic se lucreaza cu o serie de substante toxice si inflamabile. Inauntrul cladirilor este interzisa spalarea cu benzina. In locurile unde exista pericol de incendiu este intrezisa fo-

losirea sculelor din metale feroase, pentru ca produc scantei.

17. Operatii tehnologice la realizarea produselor din sticla

OPERATII DE PREGATIRE

Alegerea si calcularea compozitiei amestecului de materii prime Criterii de alegere a materiilor prime :cele economice si cele de calitate. Calcularea se bazeaza pe tipul de sticla ce trebuie fabric-

cata.

Pregatirea si prepararea materiilor prime este importanta pentru a obtine un amestec de buna calitate.

Dozarea presupune cantarirea sigura si precisa cu ajutorul can-

tarelor fixes au mobile.

Amestecarea materiilor prime se face pentru omogenizarea a-

mestecului. Se realizeaza cu diverse tipuri de amestecatoare.

Incarcarea amestecului se realizeaza cu utilaje de tipul alimentator cu melc.

OPERATII DE PRELUCRARE

Elaborarea sau formarea sticlei prin topire

Topirea sticlei este un process foarte complex, deoarece se des

fasoara in acelasi timp transformari fizice si chimice. Ea se otine in cuptoare speciale. Ca sa elimine gazele sticla se afineaza, introducand in cuptorul de elaborare substante care agita sticla topita.

Fasonarea sticlei cuprinde modelarea obiectului din masa de sticla topita si fixarea formei. Ea se realizeaza prin mai multe proce-

dee :

a)Fasonarea prin suflare

Acest tip de fasonare se realizeaza manual sau cu ajutorul unor masini speciale. Cea manual prezinta dezavantaje :conditii de lucru grele si daunatoare sanatatii. , costuri ridicate, etc.

b)Fasonarea prin laminare este pentru obtinerea placilor de sticla.

c)Fasonarea prin tragere pentru obtinerea de fibre.

Recoacerea-tratament termic obligatoriu pentru tot ceea ce este confectionat din sticla, pentru a mari cresterea rezistentei produsului.

OPERATII DE FINISARE

Aceste operatii au ca scop aducerea obiectelor fabricate la forma si dimensiunile prescrise. Se pot grupa in :operatii mecanice, fizice si chimice.

Finisarea mecanica presupune operatii de :

-slefuire

-lustruire a placilor de sticla

-slefuire si gravare decorativa

-taiere

-gaurire

Slefuirea si polizarea au ca scop inlaturarea neregularitatilor de pe suprafata placilor de sticla. Slefuirea are loc in doua etape :

-slefuire bruta

-slefuire fina

Decorarea prin selefuire si gravare se realizeaza pentru obti-

nerea unor obiecte de menaj estetice.

Taierea si gaurirea sticlei. Sticla poate fi taiata cu diamantul sau mai nou cu discuri din aliaje foarte dure. Prelucrarea chimica a sticlei se realizeaza prin numeroase procedee.

Corodarea decorative are ca scop trasarea pe sticla a unui desen mat.

Lustruirea chimica combinata cu lustruirea mecanica se aplica la slefuirea si polizarea unor obiecte optice.

Depunerea unor pelicule cu proprietati optice, electrice sau decorative.

Decorarea sticlei prin pictare se realizeaza prin aplicarea culorilor. Culorile trebuie sa fie rezistente.

Metalizarea sticlei este necesara pentru producerea oglinzilor ca si altor obiecte. Exista mai multe metode de metalizare :

-metoda chimica de depunere a metalelor pe sticla

-incrustarea metalului in sticla prin ardere

-improscarea suprafetei sticlei cu picaturi fine de metal topit

24. Activitati si meserii specifice realizarii produselor din

materiale metalice

25. Activitati si meserii specifice realizari produselor din

materiale plastice

26. Activitati si meserii specifice realizarii produselor din

cauciuc

27. Activitati si meserii specifice realizarii produselor din

sticla

18. Fisa tehnologica a unui produs din materiale metalice

Denumire produs :CUTIE METALICA-SUPORT PENTRU CRETA

Materiale tabla, vopsea.

Scule si dispozitive ciocan, foarfece, clesti, coltar, pile, pensule, rigle.

22. Modalitati de evaluare si valorificare a produselor

Evaluarea produselor, din punct de vedere a celui care le-a . ealizat, consta in determinarea numarului, a cantitatii si pretului acestora.

Valorificarea presupune in evidenta a valorii produsului, precum si schimbarea lui pe o cantitate de bani echivalenta cu valoarea acestuia. Pentru a putea fi valorificate, produsele trebuie sa fie de calitate.

Calitatea reprezinta totalitatea caracteristicilor si proprietatilor unui produs. Calitatea se refera la insusirilepe care le are un produs, masura in care satisface necesitatile societatii, avandu-se in vedere parametrii tehnic-economici, gradul de utilizare, eficienta economica inexploatare si estetica.

Aspectul tehnic se refera la capacitatea produsului de a fi intrebuintat. Acesta se caracterizeaza prin proprietatile fizice, chimi-

ce, mecanic.

Aspectul ergonomic se refera la efectele utilizari produsului asupra sanatatii oamenilor si asupra mediului inconjurator.

Actiunea asupra sanatatii

Majoritatea materialelor termoplastice nu au o actiune toxica. Actiunea toxica a materialelor plastice apare in procesul de prelucrare cand se ajunge la degradarea materialului.

Prin ardere, materialele plastice produc gaze de ardere care sunt nocive pentru sanatate.

Actiunea asupra mediului inconjurator

Datorita stabilitatii moleculare, materialele plastice nu pot fi descompuse in substante simple (nu sunt biodegradabile), dar pot fi insa reciclate.

Termoplasticele pot fi retopite si introduse in noua productie iar termorigidele pot fi maruntite si apoi utilizate ca materiale de umplutura.

Aspectul estetic

Caracteristicile produsului sunt precepute diferit de la un individ la altul.

Analiza aspectului economic se refera la pretul produsului. In procesul de executie a produselor metalice, se fac o serie de cheltu-

ieli. Suma acestora reprezinta costul de fabricatie a unui produs.

Standardul constituie un ansamblu de reguli tehnice oblige-

torii. Standardele se elaboreaza de organele cu competenta legala. Se noteaza codificat prin litere si cifre.

Grupul de litere este :

-fie SR ISO (Standard Roman-ISO)

-fie SR EN ISO (Standard Roman-Norme Europene-ISO)
                   Publicitatea este modalitatea prin care se atrage atentia si interesul pentru produs.

Mijloace publicitare :

-expunerea produselor pe rafturi in vitrine

-prezentarea la targuri si expozitii de profil

-anunturi in presa, ziare, reviste

-prezentarea produselor la potentiale firme partenere

-mijloace moderne -net

-marca de fabrica

CUPRINS

1. Materii prime si materiale metalice

2. Materii prime si materiale plastice

3. Materii prime si materiale din cauciuc

4. Materii prime si materiale din sticla

6. Comparatie pentru materialele studiate din punct de vedere al densitatii, elasticitatii, rezistentei, duritatii

8. Aliajele fierului-obtinere

9. Aliaje neferoase-prezentare

10. Analiza produselor din materiale metalice

11. Analiza produselor din materiale plastice

12. Analiza produselor din cauciuc

13. Analiza produselor din sticla

14. Operatii tehnologice la realizarea produselor metalice

15. Operatii tehnologice la realizarea produselor din materiale plastice

16. Operatii tehnologice la realizarea produselor din cauciuc

17. Operatii tehnologice la realizarea produselor din sticla

18. Fisa tehnologica a unui produs din materiale metalice

19. Tehnologii neconventionale de prelucrare a materialelor mecanice

20. Efectele tehnologiilor de prelucrare a metalelor asupra mediului inconjurator

22. Modalitati de evaluare si valorificare a produselor

24. Activitati si meserii specifice realizarii produselor din materiale metalice

25. Activitati si meserii specifice realizarii produselor din materiale plastice

26. Activitati si meserii specifice realizarii produselor din cauciuc

27. Activitati si meserii specifice realizarii produselor din sticla

PORTOFOLIU

LA EDUCATIE TEHNOLOGICA

Profesor : UNGUREANU NICOLAE

Elev : Saizu Radu Theodor

Clasa : a VII-a B

Scoala numarul 18 "Sfantul Dumitru"-Craiova

2007-2008

19. Tehnologii neconventionale de prelucrare a materialelor mecanice

Tehnologiile traditionale dainuie si astazi din dragoste pentru tot ce este romanesc. Mesterul, arta, traditia se impletesc pentru a crea obiecte traditionale pentru suflet. In ciuda transformarilor si tehnologiilor maderne, in toate zonele Romaniei, mesteri artizani, mesteri populari continua sa inalte case din lemn, sa faureasca obiecte din metal, sa faca oale doin lut, sa picteze pe lemn si sticla, sa confectioneze obiecte din piele naturala.

Tehnologiile vechi au la baza materiale precum piatra, lutul, sticla, textilele, lemnul si metalele. Primele obiecte obtinute din aceste materiale au fost obiecte decorative de podoaba sau de aparare. Istoria ofera multe exemple de traditii si tehnologii de prelucrare a materialelor din natura.

Metalele au fost utilizate din cele mai vechi timpuri pentru obtinerea de cult, podoabe, uneltemarme de vanatoare, monede. Primele metale folosite au fost :fierul, cuprul, aurul si argintul.

Oamenii s-au folosit de proprietatile metalelor si combinand mai multe metale au descoperit aliajele. Aproape in apralel ca prelucrarea metalelor este atestata si obtinerea intamplatoare a sticlei.

In foarte multe cazuri aceste duoa materiale sticla si metalul

Au fost utilizate impreuna pentru a crea obiecte de arta traditionala.

20. Efectele tehnologiilor de prelucrare a metalelor asupra mediului inconjurator

Materialele metalice

Prelucrarea fierului isi are originea undeva in jurul anilor 1000 i. Hr. Dupaanul 400 d. Hr. fierul forjat a input sa fie folosit in constructii ca alternative la piatra si lemn.

Pe parcursul secolelor, in special in perioada Renasterii s-a realizat trecerea fierului forjat de la utilitate la arta. Materialele metalice au fost prelucrate din timpuri stravechi prin incalzire, batere si modelare. Metalul topit putea fi prelucrat cu usurinta sub forma de obiecte utile sau decorative.

O tehnologie traditionala este cea de forjare a metalului in forja. Si astazi exista ateliere unde se obtin obiecte unicat din fier forjat.

Forja este o instalatie pentru incalzirea materialelor metalice in vederea deformarii plastice a acestora.

6. Comparatie pentru materialele studiate din punct de vedere al densitatii, elasticitatii, rezistentei si duritatii

Materii prime si materiale metalice

Proprietati:

-densitatea

-reprezinta masa pe acre o are unitatea de volul a corpului considerat. Unitatea de masura folosita in tehnica este kg/dm³ sau g/cm³.

-rezistenta la coruziune

-proprietatea materialelor metalice de a rezista la actiunea de degradare lenta, de suprafata spre interior, sub actiunea agentilor chimici din mediul inconjurator(apa, aer, produse de ardere, gaze industriale)

-elasticitatea

-proprietatea corpurilor de a-si modifica forma sub actiunea unei forte exterioare si de a reveni la forma initiala dupa incetarea actiunii acelei forte. Elasticitatea este proprietatea de baza a pieselor care au rolul de a amortiza socurile si vibratiile.

-duritatea

-proprietatea unui corp solid de a se opune patrunderii in masa lui a altui corp solid care tinde sa-i deformeze suprafata

-rezistenta la oboseala

-proprietatea materialelor metalice de a rezista la solicitari variabile si repetate.

-rezistenta mecanica

-proprietatea materialelor metalice de a se opune deformarii sau ruperii sub actiunea fortelor exterioare. Fortele exterioare aplicate corpurilor pot determina solicitari simple sau solicitari complexe.

Materii prime si materiale plastice

Proprietati :

-densitatea

-materialelor plastice este redusa, de aceea materialele plastice sunt considerate materiale usoare. Densitatile materialelor plastice sunt exprimate in g/cm³.

-dilatarea termica

-materialele plastice se dilate mai mult, dar se incalzesc mult mai greu decat metalele.

-rezistenta la rupere

-a materialelor plastice este buna. Materialele plastice se pot ierarhiza in functie de aceasta proprietate. Caracteristicile mecanice ale materialelor plastice depind in cea mai mare masura de materialele de umplutura. Cea mai buna rezistenta o au materialele ce au ca umplutura tesatura din fibre de sticla, iar cea mai slaba rezistenta cele cu umplutura din rumegus de lemn.

-duritatea

-materialelor plastice este mica. Acestea au, in general, suprafata moale si sunt sensibile la zgariere. Polistirenul, unele tipuri de polietilena si de policlorura de vinil sunt dure.

-deformarea la cald

-materialele plastice se prelucreaza sub forma depiese prin deformarea plastica la cald(extrudare, injectare, presare).

Materii prime si materiale din sticla

Proprietati

-densitatea

-sticlei variaza in functie de compozitie, fiind cuprinsa intre 2, 2g/cm³ si 6, 6g/cm³. astfel, sticlele cu continut ridicat de oxizi ai metalelor grele(oxizi de plumb)au destinatiile cele mai mari. Continutul de oxizi de plumb poate fi precizat de eticheta unui produs.

-dilatarea termica

-se refara la alungirea unei unitati de lungime prin cresterea temperaturii de un grad. Dilatarea este importanta pentru sudarea unor sticle de copozitii diferite sau pentru udarea sticla-metal

-duritatea

-importanta atat in procesul de prelucrare prin slefuire so polizare cat si la utilizarea sticlei. Duritatea este proprietatea de baza a sticlelor optice si sticlelor de constructii. proiprietatea este influentata de compozitia chimica.

-elasticitatea

-proprietatea materialelor de a se deforma reversibil. Sticla nu este elastica. Sticla este rigida si nu poate si indoita. Metalele sunt mult mai elastice decat sticla.

9. Aliaje neferoase-prezentare

Cele mai uzuale materiale metalice neferoase sunt:aluminui, argintul, aurul, cuprul, cromul, nichelul, platina, plumbul, wolframul, zincum si aliajele loir. Dintre aliajele metalelor neferoase amintim:

-aliajele curpului:

-alame(aliajele cuprului cu zincul)

-bronzuri(aliaje ale cuprului cu diferite elemente ca staniu, aluminiu, plumb, beriliu)

-nichelina, constantan, alpaca(aliajele cuprului cu nichelul)folosite in electrotehnica.

-aliajele aluminuilui :

-duraluminiu utilizat in industia aviatiei

-siluminiu

-aliajele pe baza de staniu si plumb ;in functie de procentul celor doua componente se obtin aliaje cu diverse proprietati si utilizari si anume :aliaje de lipit, aliaje tipografice, aliaje pentru invelisuri de cabluri.

-aliaje cu baza de nichel si crom :nicrom, invarmplatinit

8. Analiza fierului-obtinere

Cele mai utilizate materiale metalice sunt:materialele metalice feroase(care contin fier) si materiale metalice neferoase.

MATERIALELE METALICE FEROASE

IN mod obisnuit, fierul nu se utilizeaza in industrie in stare pura, ci se aliaza cu carbonul. Continutul de carbon modifica proprietatile fierului. Aliajele fierului cu carbonul sunt FONTA si OTELUL.

FONTA. Fonta este un aliaj carte are in continut, pe langa elementul de baza-fier si urmatoarele nemetale :corbon(2, 14-6, 67%), siliciu, mangan, sulf, fosfor.

Fonta se obtine din minereu de fier cocs metalurgic si fondanti. Prin ardewrea cocsului, minereul se topeste si rezulta aliajul in stare topita, zgura si gaze arse.

Instalatia in care au loc aceste reactii se numeste furnal.

In functi de continutul de elemente insotitoare si de confitii de solidificare, fontele se clasifica astfel:

-fonte brute :

-nealiate, folosite pentru obtinerea ote lului sau pentru retopire si turnare in piese ;

-aliatge, folosite ca adaos la obtinerea otelurilor speciale ;

-fontele turnate in piese :

-fonte albe, folosite la fabricarea pieselor rezistente la uzura

-fonte cenusii, utilizate la fabricarea pieselor turnate

-fonte maleabile, folosite pentru obtinerea pieselor mici sau cu pereti subtiri

OTELUL. este un aliaj ce se obtine din fonta bruta prin reducerea continutului de carbon la 0, 04-2, 14 %.

Retopirea fontei brute se realizeaza in cuptoare de elaborare. Otelul topit se toarna in lingouri, iar dupa solidificare este expediat spre laminoare, unde se prelucreaza si se obtin produse laminate.

Clasificarea otelutilor se face in functie de :

-compozitia chimica

-oteluri nealiate

-oteluri aliate, care, pe langa fier, carbon si elemente insotitoare, contin si elemente adaugate in mod voit, numite elemente de aliere

-destinatie :

-oteluri pentru constructii metalice

-oteluri pt scule aschietoare

-oteluri cu destinatie speciala

-oteluri inoxidabile si anticorozive

-forma de livrare :

-oteluri deformabile

-oteluri turnate in piese

-oteluri laminate.