FORAJUL SONDELOR
O sonda cu adancimea H
= 3000 m si diametrul sapei 
in, este plina cu un noroi cu densitatea 
kg/m3.
In ea se afla la talpa
garnitura de prajini cu diametrul de 5 in si grosimea de 9,19 mm,
otel G-105 si 100 m prajini grele de 
in, cu diametrul
interior de 57,2 mm.
Sonda s-a manifestat si a fost inchisa.
S-au citit:
Presiunea la prajini cu sonda inchisa, 
bar
Presiunea la coloana cu sonda inchisa, 
bar
Cresterea volumului la habe, 
m3
Debitul de
omorare, 
l/s
Presiunea de circulatie, 50 bar.
Sonda se omoara intr-o etapa.
Sa se determine:
Presiunea fluidelor din stratul intalnit, la talpa;
Densitatea si natura fluidelor patrunse in sonda;
Densitatea noroiului de omorare, cu o siguranta de 50 kg/m3.
Cantitatea de barita necesara (volumul habelor din circuit = 25 m3);
Durata operatiei de omorare;
Variatia presiunii la prajini;
Variatia presiunii la coloana si la siul coloanei anterior tubate la 800 m;
Variatia volumului la habe;
Variatia debitului la iesire.
1. Date si calcule preliminarii
a. Ariile de trecere ale garniturii de foraj:
La prajinile de foraj:
La prajinile grele:
b. Ariile spatiilor inelare:
La prajinile de foraj:
La prajinile grele:
c. Volumul interior al garniturii de foraj:
d. Volumul spatiului inelar:
e. Presiunea din pori:
bar
f. Presiunea de siguranta:
g. Inaltimea coloanei de fluid patruns la inchiderea sondei:
m
h. Densitatea fluidului patruns in sonda:
kg
Fluidul patruns este gaz;
i. Densitatea relativa a fluidului
patruns pentru 
si densitatea aerului
kg/m3:
j. Densitatea fluidului de omorare:
kg/m3
k. Temperatura la adancimea sondei:
l. Presiunea de circulatie la debitul de control, pentru fluidul de foraj cu densitatea fluidului de omorare:
bar
m. Duratele pomparilor de fluide in sonda:
Pentru volumul interior al garniturii de foraj:
Pentru volumul spatiului inelar:
Pentru un ciclu de pompare:
2. Presiuni la gura sondei - stabilite in momente caracteristice operatiei de combatere a manifestarilor eruptive.
a. Presiuni la garnitura de foraj:
La inchiderea sondei:
La presiune de circulatie datorata frecarilor:
Cand fluidul de omorare a ajuns la baza garniturii de foraj:
bar
La sfarsitul operatiei de combatere a manifestarilor eruptive:
bar
La oprirea pomparii:
b. Presiuni la coloana de tubare.
Se poate considera ca presiunea creata la de dopul de gaze patrunse in sonda este constanta, indiferent de pozitia acestui dop in spatiul inelar.
Ca urmare, diferenta dintre presiunile de la extremitatile dopului este neschimbata.
Daca se admite ca gazele sunt perfecte, presiunea coloanei de gaze este:
bar
La inchiderea sondei:
La pornirea circulatiei:
Cand fluidul de foraj ingreuiat a ajuns la baza garniturii de foraj:
Presiunea la partea de jos a dopului de gaze:
bar
Presiunea la partea de sus a dopului de gaze:
bar
Inaltimea dopului de gaze:
m
bar
In momentul in care partea de sus a dopului de gaze a ajuns la suprafata, presiunea la coloana ajunge la valoarea maxima:
bar
unde:
N/m2=26,34 bar
La sfarsitul evacuarii dopului de gaze:
La sfarsitul operatiei , cand sonda estre plina cu fluid de foraj ingreuiat:
3. Cantitatea de barita necesara
kg
4. Variatia volumului la habe
a. Plusul de volum la inchiderea sondei:
m3
b. Plusul de volum cand partea superioara a dopului de gaze a ajuns la suprafata:
m3
m
c. Variatia volumului dupa evacuarea gazelor :
5. Variatia debitului la iesire
l/s
m3
|
Politica de confidentialitate |
 .com |
Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
| Baltagul – caracterizarea personajelor |
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
| Caracterizarea lui Gavilescu |
| Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
| Actionare macara |
| Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
| Turismul pe terra |
| Vulcanii Și mediul |
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
| Termeni si conditii |
| Contact |
| Creeaza si tu |
