ROLUL MATERIALULUI METALIC DE ADAOS LA SUDARE

ROLUL MATERIALULUI METALIC DE ADAOS LA SUDARE

Materialul metalic de adaos utilizat la sudare este fabricat de obicei sub forma de sarma plina, sarma tubulara cu miez de pulberi, banda laminata sau cu miez de pulberi si mai rar sub forma de vergele turnate sau fasii de tabla aliata. Dupa cum s-a mai aratat la punctul 5.1. mai pot fi utilizate metale de adaos sub forma de pulberi metalice, introduse in invelis, sau in miezul electrozilor, sau depuse direct pe suprafata piesei, la incarcarea automata prin sudare, sau la incarcarea cu curenti de inalta frecventa.

Rolul principal al tuturor acestor materiale este de a participa la formarea baii metalice si de a completa fizic spatiul rostului, respectiv de a mari local sectiunea pieselor.

In multe situatii, metalul de adaos poate avea si un rol chimic sau de aliere, constribuind la obtinerea unui metal depus prin sudare cu proprietati superioare. Spre exemplu, sarma de sudura S11Mn25, utilizata la sudarea in CO₂, contine o cantitate suplimentara de Mn si Si fata de sarma obisnuita, care compenseaza efectul oxidant al mediului protector CO₂.

CO₂ CO + ½ O₂ (5.7)

2Mn + O₂ 2MnO   (5.8)

Si + O₂ SiO₂ (5.9)

Prin aceste reactii, metalul depus prin sudare este bine dezoxidat si nu prezinta pori. De asemenea, sarma trebuie sa contina cantitati corespunzatoare de elemente, in functie de actiunea fluxului de sudura asupra elementelor similare din metalul topit.

In ceea ce priveste rolul de aliere al metalului de adaos, se poate prezenta cazul electrozilor pentru oteluri Cr - Ni, la care vergeaua metalica contine cantitati insemnate de Ni, utilizate pentru producerea alierii corespunzatoare a baii metalice. Corectia alierii in cazul fabricarii unei singure calitati de sarma aliata cu Ni se poate face prin adaosul de pulbere metalica de Ni in invelis.

Alierea cu Ni a sarmei electrod este frecvent practicata, datorita posibilitatilor de trefilare ale acesteia si datorita rezistivitatii electrice acceptabile.

Un alt rol important al sarmelor pentru sudare este acela de suport al transmiterii energiei spre locul de sudare (conductor pentru curentul electric). Datorita fenomenelor termice descrise la punctul 2.1.6, in practica sunt utilizate de obicei sorturi de sarma cu rezistivitate electrica normala, corespunzatoare aliajelor cu putine elemente de aliere.

Sunt situatii in care trefilarea unui aliaj mediu sau bogat aliat nu este prea dificila, dar are rezistivitatea electrica ridicata. Prin aceasta ar fi necesara marirea excesiva a diametrului electrodului, o reducere a lungimii acestuia sau o limitare a curentului de sudare, pentru a nu se supraincalzi electrodul.

Cand acesti factori nu pot fi acceptati din punct de vedere tehnologic, sarma nu mai este utilizata ca electrod parcurs de curent, ci ca vergea metalica sau ca sarma suplimentara, propulsata spre zona de topire. In acest caz, sarma nu mai are rolul de electrod, ci numai rolul de a completa cu metal aliat baia metalica.

In ultima perioada de timp, introducerea pe scara industriala a sarmelor tubulare si a benzilor cu pulberi sau ceramice , da posibilitatea inlocuirii tot mai usoare a electrozilor aliati si a sarmelor de sudare aliate.

Aceste materiale de adaos sunt avantajoase datorita varietatii mari de sorturi produse, fara a necesita conditii tehnologice deosebite, sau de a intampina dificultati la trefilare, indiferent de elementele continute in miezul de pulberi. Datorita acestor materiale de adaos, procedeele de sudare semiautomate sau automate, in mediu protector, incep sa inlocuiasca tot mai mult procedeele de sudare manuala.