RACORDURI. GURI DE VIZITARE, ARMATURI
Recipientele sub presiune sint prevazute cu elemente care le leaga de celelalte utilaje aflate in fluxul tehnologic. Aceste elemente pot fi: racorduri, bosaje sau mufe. Ele se executa, in general, din acelasi material ca virola, capacul sau fundul de care se sudeaza.
Racorduri
Racordurile sint alcatuite dintr-o teava care la un capat se sudeaza pe recipient si la celalalt capat de o flansa de legatura plata sau cu git, in functie de parametrii de lucru(fig1.36.). Din punctul de vedre al imbinarii tevii racordului cu elementul de recipient se intilnesc mai multe forme constructive de imbinari: racorduri introduse in mantaua recipientului, racorduri asezate pe manta, racorduri inclinate . Alegerea detaliului de imbinare, precum si a cusaturii sudate, depinde de conditiile de lucru pentru care a fost proiectat recipientul. in cazul in care recipientul lucreaza in conditii de coroziune se recomanda utilizarea racordurilor la care teava patrunde in recipient. Aceasta constructie impiedica prelingerea lichidului corosiv pe corp sau pe capac.-Daca grosimea recipientului este redusa (~ 0,003 m), orificiile se pot bordura la cald si de acest guler se sudeaza teava racordului.
La alegerea racordurilor trebuie sa se rezolve mai multe probleme: determinarea diametrului stutului (tevii) tinind seama de debitul de fluid care trece prin racord si de viteza fluidului; lungimea tevilor, aleasa in asa fel incit acestea sa poata fi sudate pe recipient si in acelasi timp sa se poata stririge usor suruburile flanselor; compensarea orificiilor, problema mai dificil de rezolvat.
Indiferent de forma pe care o au orificiile practicate in elementele de constructie ale recipientelor, ele sint niste concentratori de eforturi unitare. Valorile maxime ale coeficientului de concentrare (raportul dintre efortul unitar maxim in dreptul orificiului si efortul unitar membrana) se intilnesc la marginea orificiului, pentru ca ele sa scada cu departarea de orificiu (fig. 1.37)- pentru un orificiu circular practicat intr-un cilindru si intr-o sfera supuse presiunii interioare). Concentrarea de eforturi unitare creste in cazul in care corpul cilindric are abateri mari de la
Fig 1.36. Racorduri: a- cu flansa plata; b- cu flansa cu gat; 1- flansa plata; 2- flansa cu gat; 3- teava
Fig 1.37 Coeficientul de concentrare a eforturilor unitare
circularitate, de asemenea, si la ner.egularitati ale conturului orificiului. Figura 1.38 prezinta variatia coeficientului de concentrare a eforturilor unitare aK pentru diferite' ovalitati u la cilindrii de raport D"Js (Om - diametru mediu, s - grosime) dat. De aceea se recomanda ca muchiile interioare ale capatului tevii sa fie rotunjite, iar orificiul in care se sudeaza teava racordului sa fie de asemenea, prelucrat.
Concentrarea eforturilor unitare in jurul orificiilor poate fi atenuata, nu inlaturata complet, in doua moduri: prin compensare generala, care consta in repartizarea grosimii de compensare pe intreaga suprafata a invelisului, sau prin compensare locala, adica distribuirea locala in jurul orificiilor a grosimii de compensare. Prima sqlutie se poate folosi pentru funduri si capace, dar ea este scumpa prin consumul suplimentar de material, in ceea ce priveste intarirea locala, ea .trebuie sa respecte urmatoarele cerinte: sa se prevada metal de adaos suficient pentru a compensa slabirea datorita orificiului; adaosul trebuie aplicat in asa fel incit tabloul liniilor de forta sa fie readus, pe cit este posibil la forma initiala (neperturbata); materialul de adaos trebuie sa fie asezat adiacent deschiderii, insa astfel dispus incit sa nu introduca concentrari de eforturi unitare suplimentare.
Compensarea locala a orificiilor se poate realiza prin inele de
intarire, aplicate la interior, exterior, sau
pe ambele parti, prin ingrosarea peretelui racordului sau prin
bordurarea marginilor orificiului din recipient spre exterior.
Realizarea constructiei cu inele de intarire nu se face la intimplare.
Astfel, inelele de intarire se vor realiza dimtr-o bucata, cel mult din doul bucati, vor fi bine ajustate pe
elementul de recipient si se vor suda
de acesta la montarea racordului. De asemenea, inelele de compensare nu
se amplaseaza peste imbinarile sudate ale corpului recipientului, iar fiecare inel trebuie prevazut cel
putin cu o gura de control filetata (max. M 10), pentru verificarea
etanseitatii imbinarii sudate dintre racord si manta. La compensarea prin ingrosarea
racordului, diametrul interior al
acestuia trebuie sa fie egal cu al orificiului. De asemenea, trebuie
sa
se asigure o trecere lina de la
portiunea ingrosata la grosimea normala a racordului .
Fig 1.38Variatia lui ak in functie de ovalitatea u[%]
Pe corpul capacul sau fundul recipientului se vor prevedea racorduri pentru alimentare, golire, racord de aerisire, racorduri pentru guri de vizitare, vizoare, pentru aparate de masura a temperaturi! si presiunii, pentru dispozitive de siguranta.
In cazul in care recipientul sub presiune cuprinde mai multe compartimente, fiecare dintre ele va avea prevazut un racord pentru aerisire si scurgere. Uneori, racordurile pentru aerisire pot fi inlocuite cu o gaura filetata astupata cu un dop de aerisire. Pentru recipientele care contin substante letale nu se vor folosi imbinari cu filet la racorduri (filetul nu asigura o etansare perfecta si aceste substante scapa in mediul inconjurator) Racordul pentru golirea recipientului va fi astfel realizat incit teava nu va depasi suprafata interioara a fundului pentru a putea permite scurgerea lichidului.
Guri de verificare
Gurile de verificare se monteaza pe recipiente sau pe compartimente ale acestora cu scopul examinarii vizuale, curatire sau spalare a spatiului interior, precum si pentru montarea unor dispozitive interioare. Se poate renunta la gurile de verificare in cazul in care recipientul are dimensiuni mici, capac demontabil, sau racorduri, functionale care sa asigure o examinare interioara usoara, precum si in cazul in care recipientul contine fluide necorosive sau care nu produc depuneri. 'Normele in vigoare [1-2] prevad urmatoarele tipuri si dimensiuni de guri de verificare:
guri de examinare vizuala-vizoare (fig. 1.39);
-guri de mina, pentru introducerea miinii operatorului cu o lampa;
-guri de cap, pentru introducerea simultana a capului si a unui brat cu o lampa;
guri de vizitare, care permit intrarea si iesirea unui om;
Fig 1.39.Fereastra de observatie: 1- corp; 2- capac; 3- sticla; 4,5- garnitura; 6-prezon; 7- piulita; 8- surub.
varianta a varianta b
Fig1.40. Gura de vizitare rotunda, cu capac plan fix: 1- racord; 2- flansa; 3- capac; 4-garnitura; 5,6- surub, piulita ; 7- maner.
b
a
c
Fig Gura de vizitare cu capac plan rabqatabil: a- vedere; b- balama; c- bolt; 1- racord; 2-flansa; 3- garnitura; 4- capac; 5 ,6- surub, piulita; 7- balama; 8- splint; 9- saiba; 10-maner; 11- bolt.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |