REDUCTOARE DE TURATIE

REDUCTOARE DE TURATIE

Reductoarele de turatie sunt mecanisme cu roti dintate, de uz general, destinate reducerii turatiei si amplificarii momentelui de torsiune. Aceste mecanisme, realizate ca unitati independente pot fi adaptate in diverse transmisii, permitand utilizarea de motoare de actionare cu gabarit mic, dar de turatie mare, comparativ cu cea necesara procesului de lucru.

1 CLASIFICAREA REDUCTOARELOR

Reductoarele care in componenta lor au numai angrenaje cilindrice se numesc reductoare cilindrice. Clasificarea reductoarelor cilindrice, cu axe fixe, se poate efectua pe baza mai multor criterii, dupa cum urmeaza:

numarul angrenajelor (treptelor) inseriate, deosebind astfel, reductoare:

cu o treapta;

cu doua trepte

cu trei trepte;

pozitia planului care contine axele arborilor, care poate fi:

orizontal;

vertical;

inclinat.

Principalele scheme cinematice ale acestor reductoare sunt prezentate in tabelul 1.

2 CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR SCHEME DE REDUCTOARE

Reductoarele cilindrice intr-o treapta (fig.1) se realizeaza cu dantura dreapta, pentru rapoarte de transmitere maxime de pana la 8, si cu dantura inclinata, pentru rapoarte de transmitere pana la Dantura inclinata se recomanda transmisiilor cu viteza periferica mare, iar pentru cazul cand si sarcina transmisa este mare, se prefera utilizarea danturii compuse (V, Z sauW).

Tabelul 1

Reductoarele cilindrice in doua trepte, obtinute prin inserierea a doua angrenaje cilindrice, sunt cel mai frecvent utilizate in realizarea transmisiilor. Rapoartele de transmitere pot ajunge la valori de 50. Schema cea mai utilizata de reductor cilindric in doua trepte este cea a reductorului obisnuit (fig.2), care necesita insa arbori rigizi pentru montarea rotilor, intrucat acestea sunt dispuse asimetric fata de reazeme, ceea ce influenteaza negativ asupra distributiei sarcinii pe lungimea de contact a dintilor.

Simetrizarea schemei cinematice a reductoarelor cilindrice in doua trepte prin bifurcarea uneia dintre trepte (fig.3 si 4) prezinta avantajul uniformizarii distributiei sarcinii pe lungimea de contact a dintilor; treptele bifurcate se executa cu dantura inclinata, in sens opus. Arborele intermediar al reductorului bifurcat se recomanda sa aiba posibilitatea de deplasare axiala, asigurandu-se, in acest fel, echilibrarea incarcarii celor doua ramuri bifurcate ale transmisiei.

Reductoarele cilindrice coaxiale (fig.5) asigura atat incarcarea simetrica a arborilor, cat si reducerea substantiala a lungimii (inaltimii) reductorului, insotita de o crestere nesemnificativa a latimii acestuia, determinata de necesitatea utilizarii unui lagar interior, pentru sprijinirea arborilor de intrare si de iesire. Se obtine deci, in ansamblu, o reducere a gabaritului reductorului si se asigura conditia, uneori necesara, de coaxalitate a arborelui de intrare cu cel de iesire.

Reductoarele in trei trepte pot fi realizate cu angrenaje cilindrice, pe baza unei scheme obisnuite sau bifurcate (vezi tabelul 1), asigurandu-se acelasi efect de uniformizare a incarcarii elementelor. Raportul de transmitere maxim care poate fi realizat de un astfel de reductor este de 250.

3 RECOMANDARI REFERITOARE LA IMPARTIREA

RAPORTULUI DE TRANSMITERE PE TREPTELE REDUCTORULUI

Proiectarea unui reductor cu mai multe trepte impune, initial, impartirea raportului de transmitere total pe treptele reductorului. Aceasta impartire se face pe baza unor criterii de optimizare a constructiei, cum ar fi:

egalizarea portantei angrenajelor la solicitarea de presiune de contact sau incovoiere, pe toate treptele;

realizarea unui volum si, implicit, a unei greutati minime a rotilor dintate;

realizarea unui gabarit minim al reductorului;

egalizarea patrunderii in baia de ulei a rotilor mari ale transmisiei.

Sintetizarea rezultatelor acestor conditii, impuse in alegerea rapoartelor de transmitere partiale, pentru reductoarele cilindrice cu doua si trei trepte, este reprezentata de diagramele din fig.6. Dreptele 1 corespund conditiilor de realizare a unui volum minim al rotilor si al unei incarcari egale a treptelor, iar dreptele 2, conditiei egalizarii distantelor intre axe ale celor treptelor inseriate. In diagrama, prin i s-a notat raportul de transmitere total al reductorului, i_I si i_II

reprezentand rapoartele de transmitere partiale ale treptelor reductorului de turatie.

BIBLIOGRAFIE

DRAGHICI, I., s.a. Organe de masini, vol. III, Universitatea din Brasov, 1983.

DUDITA,FL., s.a. Mecanisme, fascicula 2. Angrenaje. Mecanisme cu came. Cinematica. Universitatea din Brasov, 1989.

DUDITA,FL., DIACONESCU, D. Curs de mecanisme. Cinematica - Dinamica. Universitatea din Brasov, 1982.

GAFITANU, M., s.a. Organe de Masini, vol. II, Editura Tehnica, Bucuresti, 1983.

JULA, A., MOLDOVEAN, Gh., s.a. Montaje cu rulmenti. Indrumar de proiectare. Universitatea din Brasov, 1978.

JULA, A., RADULESCU, C.D., MOLDOVEAN, Gh., VELICU D., CHISU, E., OPREAN, D. Proiectarea angrenajelor. Indrumar de proiectare. Universitatea din Brasov, 1983.

JULA, A., RADULESCU, C.D., MOLDOVEAN, Gh., VELICU D., CHISU, E., s.a. Proiectarea angrenajelor. Universitatea din Brasov, 1984.

JULA, VELICU D., DUDITA, Fl., MOLDOVEAN, Gh., CHISU, E., DIACONESCU., D., VISA, I. Proiectarea angrenajelor evolventice. Craiova, Editura Scrisul Romanesc, 1989.

MILOIU, Gh., DUDITA, Fl., DIACONESCU, D. Transmisii mecanice moderne, Bucuresti, Editura Tehnica, 1982.

NIEMANN, G. Maschinenelemente, Band 2. Berlin, Springer Verlag, 1975.

NORTON, R. L.Machine Design. An Integrated Approach, New Jersey, Prentice - Hall, 1998. ISBN 0-13-897802-6.

RADULESCU, C.D., s.a. Organe de Masini, vol. III. Universitatea din Brasov, 1985.

RADULESCU, C.D., s.a. Indrumar de proiectare in constructia de masini, vol. III., Bucuresti, Editura Tehnica, 1986.

SHIGLEY, J. E., MISCHKE, C. R. Mechanical Engineering Design. McGraw-Hill Book Company, 1989. ISBN 0-07-100607-9.

STOKES, A. Gear Handbook. Design and Calculation. Oxford, Butterworth - Heinemann, 1992. ISBN 0-7506-1149-9.

WILSON, Ch. E. Computer Integrated Machine Design, New Kersey, Prentice-Hall, 1997. ISBN 0-13-591645-3.

SR 915-1. Angrenaje. Simboluri.

STAS 791. Oteluri aliate pentru tratament termic, destinate constructiei de masini. Marci si conditii tehnice de calitate.

STAS 821. Angrenaje cilindrice in evolventa de uz general. Profilul de referinta.

STAS 822. Angrenaje. Gama modulilor.

STAS 880. Oteluri carbon de calitate pentru tratament termic, destinate constructiei de masini. Marci si conditii tehnice de calitate.

STAS 915/2. Angrenaje. Notiuni generale de geometrie si cinematica.

STAS 915/3. Angrenaje cilindrice. Geometrie si cinematica. Terminologie.

STAS 915/4. Angrenaje conice. Geometrie si cinematica. Terminologie.

STAS 915/6. Angrenaje. Geometrie si cinematica. Vocabular.

STAS 6012. Reductoare de uz general. Rapoarte de transmisie.

STAS 6055. Reductoare de turatie. Distanta dintre axe.

STAS 8741. Angrenaje. Deteriorarea danturii. Terminologie.

STAS 12192. Angrenaje. Alegerea treptelor de precizie si rugozitatii danturii.

STAS 12268. Angrenaje cilindrice cu dantura in elocventa. Calculul de reziste