Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » tehnologie » tehnica mecanica
Schema cinematica - ANALIZA STRUCTURALA A MECANISMULUI CU BARE

Schema cinematica - ANALIZA STRUCTURALA A MECANISMULUI CU BARE


1. ANALIZA STRUCTURALA A MECANISMULUI CU BARE

Verificarea gradului de mobilitate

Mecanismul dat prin schema cinematica in plansa nr.l, fig.1.1 are gradul de mobilitate M = 1. Este antrenat de motor rotativ prin cupla A0, pe care o numim cupla motoare, iar elementul 1 devine element conducator. Este mecanism plan de familia a III-a si gradul de mobilitate se calculeaza cu relatia:



M 3 = 3 . m - 2 . C 5 - C4

unde: m reprezinta numarul de elemente mobile;

C numarul cuplelor plane de clasa a V-a;

C4 - numarul cuplelor plane de clasa a IV-a.

Elementele mobile sunt identificate pe schema cinematica prin numere (1,2,3, 4,5) incepand cu elementul conducator. Elementul fix se identifica prin cifra 0.

Mecanismul are numai cuple de clasa a V-a (de rotatie si de translatie). Acestea sunt identificate prin litere mari, in asociere cu numarul structural:

cuple de rotatie: A0(0,l);A(l,2);B(2,3);B0(0,3);C(3,4);D(4,5);

- cuple de translatie: E(0,5).

Numarul structural al cuplei este format de numerele elementelor care formeaza cupla. Mecanismul are m = 5, n = 6, C 5 = 7, C4 =0.

Rezulta: M = 3.5-2.7-0 = l , deci gradul de mobilitate este verificat.

n=10+K=18[rot/min] K=8

Ft=200+5K=240[N]-in cursa activa

Ft=100+5K=140[N]-in cursa pasiva

.Determinarea schemei structurale

Pentru determinarea schemei structurale trebuie sa se cunoasca clasa (rangul) fiecarui element. In acest scop se intocmeste tabloul structural (plansa nr.l, fig.1.2). Acesta are n linii si n coloane, n fiind numarul de elemente (n = m+1). Elementele sunt inscrise pe linii si coloane in aceeasi ordine. Pentru fiecare element de pe linie se cauta elementele de pe coloane cu care formeaza cuple cinematice, adica acele elemente cu care formeaza numere structurale. La intersectia liniei cu coloanele acestor elemente se inscrie tipul cuplei (R - rotatie, T - translatie).

Tabloul contine 2C cuple si este simetric fata de diagonala principala.

Pe o linie sau o coloana apare numarul de cuple la care participa elementul respectiv. Numarul de cuple defineste clasa (rangul) acestuia. In coloana n+1 a tabloului se reprezinta structura fiecarui element si sunt trecute cuplele acestuia.

Reprezentarea structurala a unui element nu tine seama de dimensiunile lui, ci pune in evidenta clasa (rangul). Astfel, un element de clasa a intaia se reprezinta printr-o semidreapta la capatul careia se afla cupla, un element de clasa 2 se reprezinta printr-un segment de dreapta la capetele caruia sunt cele doua cuple, un element de clasa i ≥ 3 se reprezinta printr-un poligon cu i laturi in varfurile caruia sunt cele 2 cuple (vezi Anexa 1.2-tabelul 1).

Schema structurala a mecanismului (plansa nr.l,) se realizeaza utilizand reprezentarile structurale ale elementelor fara a tine seama de pozitiile relative. Se prevad urmatoarele etape:

- se reprezinta unul din elementele de clasa cea mai mare (elementul fix 0);

- se repereaza una din cuplele acestuia (Aq) si se cauta in tabloul structural,
cel de al doilea element al cuplei (elementul 1);

- se reprezinta elementul identificat (1) cu cuple aferente lui, suprapunand cupla
prin care a fost identificat (Aq) peste aceeasi cupla de la elementul fix.

Algoritmul continua cu etapele 2 si 3 pentru celelalte elemente, pana cand toate elementele mecanismului sunt reprezentate.

Pe schema structurala sunt puse in evidenta doua contururi independente I si II, fiecare de clasa a patra. Numarul de contururi este dat de relatia:

N = c - m= 7-5 = 2, unde c = C 5 + C4

Schema structurala este corecta, deoarece conturul exterior este de clasa a sasea si este mai mare decat clasa cea mai mare a unuia dintre contururi. Se verifica daca schema structurala se afla in anexa 1.1.

Cupla motoare este identificata pe schema structurala prin cerc umbrit.

Determinarea grupelor modulare si a schemei de conexiuni

Grupele modulare (a se vedea Anexa 1.2) sunt determinate pe schema structurala (plansa nr.l, fig.1.4), dupa urmatorul algoritm:

se separa elementul fix (fara cuple), prin marcarea acestuia cu linie subtire
(cuplele aferente acestuia, devin cuple potentiale la elementele participante );

pe conturul I se separa cupla Aq si elementul 1 care formeaza grupa modulara cu
mobilitatea M = 1 , numita Element conducator de aspectul R;

pe conturul I au ramas elementele 2, 3 si cuplele A,B, B0 care au gradul de
mobilitate M = 0 si formeaza grupa modulara numita Diada de aspect RRR.;

pe conturul II au ramas elementele 4,5 si cuplele C,D,D*care au gradul de
mobilitate M = 0 si formeaza grupa modulara numita Diada de aspect RRT.
Relatia structurala este data de aspectele cinematice ale grupelor modulare, si

anume : R - RRR - RRT. Schema de conexiuni (plansa nr.3 ) se intocmeste utilizand schemele bloc ale grupelor modulare (vezi Anexa 1.2-tabelul 5).

2. ANALIZA CINEMATICA A MECANISMULUI R - RRR - RRT

Prin analiza cinematica se determina pozitiile, vitezele si acceleratiile la elementele conduse ale mecanismului, pentru pozitii ale elementului conducator, date

de unghiul φ1(k) = k . Δ φ1 in intervalul φ1 [0°,360°]. Calculul parametrilor se face pe grupe modulare, in ordinea lor in schema de conexiuni. In final, se studiaza miscarea elementului de executie. Se recomanda = 10°(sau 5° ).

Rezulta Δ φ1 = 10°

2.1. Reprezentarea mecanismului in pozitia k

Pentru o pozitie a elementului conducator, data de unghiul φ1(k) = k . Δ φ1 , sunt determinate pozitiile celorlalte elemente. Se utilizeaza scara lungimilor definita prin

relatia: k L = L/(L) [m/mm],rezulta k L = L/(L) =0,35/0,01=35 in care L este lungimea reala data in metri, iar (L) este lungimea grafica data in mm. Se alege scara k L astfel incat desenul sa se incadreze intr-un format A4 sau A3.

Reprezentarea elementului conducator

Elementul conducator este pozitionat prin coordonatele cuplei motoare A0 (xA0 = 0, yA0 = 0 ) si orientat sub unghiul φ1(k) .Lungimea elementului conducator este data de distanta dintre cele doua cuple: L1 = A 0A =0,2m

Etapele parcurse sunt urmatoarele:

se alege un sistem de referinta Oxy si in originea sistemului se reprezinta cupla A o;

se calculeaza lungimea grafica a elementului 1: (A 0A A 0A /kL;

se construieste un cerc cu centrul in cupla Ao si de raza ( AOA );

se reprezinta φ1(k), masurat in sensul trigonometric fata de sensul pozitiv al axei Ox.

Cupla A se gaseste la intersectia cercului de raza A 0A cu latura unghiului φ1(k) (figura 2.1). Elementul 1 este reprezentat pe desen prin distanta (A 0A Daca cupla motoare nu este in originea sistemului de referinta, atunci se calculeaza valorile grafice ale coordonatelor: (xAo) = xAo /kL , (yAo) = yAo /kL.

Fig.2.1.

2.1.2. Reprezentarea elementelor Diadei RRR

Diada RRR cuprinde elementele 2 si 3 si cuplele: A (1,2) si B 0 (0,3) - cuple potentiale si B (2,3) - cupla dintre elemente. Sunt cunoscute pozitiile cuplelor potentiale si se determina pozitia cuplei interioare B.

Algoritmul reprezentarii grafice cuprinde urmatoarele etape:

se calculeaza valorile pe desen ale lungimilor elementelor 2 , 3 si ale coordonatelor cuplei Bo:

(AB) = AB/ kL

(B B) = B B/ kL=

(B B ) = xBo kL =

(yBo ) = yBo kL=

se repereaza cupla A (a fost reprezentata pe elementul 1);

se reprezinta cupla B 0 prin coordonatele carteziene (xBo yBo

se construieste cercul Γ 2, cu centrul in cupla A si de raza (AB);

se construieste cercul Γ 3, cu centrul in cupla Bo si de raza (BoB).

Fig 2.2

Cupla B (2,3) se va gasi la intersectia cercurilor si Γ 3, Cele doua cercuri se intersecteaza in doua puncte, B si B'(figura 2.2). Solutia reala pentru cupla B este cea care corespunde unui spatiu conex al deplasarii.

In cazul dat, solutia reala pentru pozitia cuplei este punctul B. Se uneste punctul B cu A si se obtine pozitia elementului 2. Se uneste punctul B cu Bo si se obtine pozitia elementului 3.

Elementele 2 si 3 sunt pozitionate prin unghiurile φ 2 si respectiv φ 3 . Acestea se masoara cu raportorul, in sens trigonometric fata de sensul pozitiv al axei Ox.

2.1.3. Reprezentarea elementelor Diadei RRT

Diada RRT cuprinde elementele 3, 4 si cuplele C(3,4), E(0,5) - cuple potentiale si D(4,5) - cupla dintre elemente. Este cunoscuta pozitia cuplei potentiale C, pozitia dreptei de translatie Δ 50 si se determina pozitia cuplei interioare D.

Reprezentarea grafica este exemplificata in figura 2.3 si cuprinde etapele:

se calculeaza valorile pe desen ale lungimilor elementelor 3*, 4, 5 si ale coordonatelor punctului P:

(B 0 C) = B 0 C / kL


(CD) = CD/ kL=1,05 ;

(x P ) = x P / kL=0,5 ;

(y P ) = y P / kL=0

se reprezinta punctul P, prin coordonatele (xP), (yP) si dreapta de translatie Δ 50 , care trece prin punctul P si este orientata sub unghiul 0 = 90°;

se construieste cercul cu centrul in cupla Bo si de raza (BoC) ;

se reprezinta unghiul α in sens trigonometric fata de elementul 3;

se reprezinta cupla C in punctul de intersectie al cercului cu latura unghiului α;

se uneste punctul Bo cu punctul C si se obtine pozitia barei 3* data de γ = φ 3 + α;

Fig. 2.3

- se duce o dreapta Δ', paralela cu dreapta  de translatie Δ 50 , la distanta (D'D);

- se construieste cercul , cu centrul in cupla C si de raza (CD);

- se reprezinta cupla D in punctul de intersectie al cercului cu dreapta Δ', solutia reala fiind aleasa din conditia de existenta a spatiului conex;

- se uneste cupla D cu cupla C si se obtine pozitia elementului 4, data de unghiul φ 4

prin D, se duce perpendiculara pe dreapta Δ 50 si se obtine punctul D' care pozitioneaza elementul 5 prin s 50 (distanta de la punctul P la punctul D').

Pentru k = 3 si Δφ 1 = 10° rezulta φ 1 = 30°, iar mecanismul este reprezentat in

Plansa nr.2. Valorile parametrilor de pozitii sunt:

s50 = 0,588 m.

2.2. Calculul parametrilor de pozitii, viteze si acceleratii la elementele cinematice

2.2.1. Calculul parametrilor de pozitii, viteze si acceleratii la elementul conducator - R

La elementul conducator miscarea este cunoscuta prin:

- parametrii cuplei A 0

x A0 = 0 ; vxA0 = 0 ; axA0 = 0

y A0 = 0 ; vyA0 = 0 ; ayA0 = 0

pozitia elementului 1:

φ1 = φ10 + ω1 . t = φ10 + Δφ1 / Δt . t = φ10 + k . Δφ1 ;

φ1 [ 0° , 360s ] ; Δφ1 = 10°

pentru φ10 = 0 , Δφ1 = 10° , k = 8 rezulta 80°

viteza unghiulara a elementului 1:

= π . n1 /10 = π . 18/10 = 5,65 rad/s ;

acceleratia unghiulara a elementului 1:

lungimea elementului 1:

L1 =A0A =0,2 m.

2.2.2. Calculul parametrilor de pozitii, viteze si acceleratii la Diada RRR

La  Diada RRR se cunoasc lungimile elementelor, parametrii cuplelor potentiale A, B 0 si se determina parametri la elementele 2 si 3.

Date

- Parametrii cuplelor potentiale:

Cupla A:

xA =A0A .cos φ1 =0,2 . cos 80° =0,034 m

yA = A0A . sin φ1 = 0,2 . sin 80° = 0,196 m

vAx = - .yA = -5,65 . 0,03 = -0,169 m/s

vAy = .xA = 5,65 . 0,19 = 1,073 m/s

aAx = - .xA = -31,922 . 0,19 = -6,078 m/s²

aAy = - . yA = -31,992 . 0,03 = -0,959 m/s²

Cupla Bo :

x B0 = 0,6 m ; vxB0 = 0 ; axB0 = 0

y B0 = - 0,2 m ; vyB0 = 0 ; ayB0 = 0

Lungimile elementelor : L 2=AB=0,6m, : L 3= B0B=0,35 m.

Necunoscute

- parametri de pozitii:

- parametri de viteze: ω

- parametri de acceleratii:

a). Calculul parametrilor de pozitii

Elementele diadei (2,3) - RRR formeaza un contur vectorial a carui ecuatie este

rA +AB-u2 =rBo +B0B-u3

Ecuatiile de pozitii ale diadei RRR se obtin proiectand ecuatia vectoriala pe axele de coordonate:

xA+ABcos φ2 - xBo -B 0Bcos φ3 =0

yA +ABsin φ2 -yB() -B0Bsin φ

in care necunoscute sunt unghiurile φ2 si φ

Se trec in partea dreapta a semnului egal termenii cu necunoscuta , se ridica fiecare ecuatie la patrat si prin insumare se obtine ecuatia trigonometrica :

A1= . cos φ2 + B 1 . sin φ2 C1

In care

A1=2.L2 .(xA-xBo) = 2. 0,6 .(0,19-0,6) = -0,492

B1=2.L2 .(yA-yBo) = 2. 0,6 .[(0,03- (-0,2) = 0,27

C1= L3 - L22-(xA-xBo)2-(yA-yBo)2 =

Solutiile ecuatiei sunt:

Sin φ2(1,2) = [ B1C1 A1(A²1+ B - C²1)0,5] / (A²1+ B

(- 0,492)√(-0,492)² -

]=0,85pt'' -" si -2,48pt" +"

cos φ2(1,2) = [ A1C1 B1(A²1+ B - C²1)0,5] / (A²1+ B

]=1,12"+" si -0,11" -"

Rezulta solutiile:

sin φ2(1) = - 1,39 ; cos φ2(1) = 1,12 φ2(1) = arctg [sin φ2(1) / cos φ2(1) ] = 289,396°

sin φ2(2) = 0,83 ; cos φ2(2) = -0,11 φ2(2) = arctg [sin φ2(2) / cos φ2(2) ] = 0,176°

Orientandu-ne dupa valoarea lui φ2 obtinuta din constructia grafica se alege solutia

Din ecuatiile de pozitii se determina:

cos φ3 = [ xA + AB cos φ2 - xBo ] / B0B =

0,6 . cos 294,479° - 0,6 ] / 0,35 = - 0,908

sin φ3 = [ yA + AB sin φ2 - yBo B0B =

0,6 . sin 294,479° - (-0,2) ] / 0,35 = - 0,428

si se calculeaza

arctg [cos φ3 / sin φ3

b). Calculul parametrilor de viteze

Ecuatiile de pozitii pot fi scrise sub forma:

xA X2 xBo - X3 = 0

yA Y2 yBo - Y

unde

X2 = ABcos φ2 = 0.6 . cos294,479° = 0,248

X3 =B0Bcos cos64,762° = 0,149

Y2 = ABsin φ2 = 0,6 . sin

Y3 =B0Bsin φ3 = 0,35 . sin 64,762° = 0,316

Ecuatiile de viteze se obtin prin derivarea in raport cu timpul a ecuatiilor de

pozitii:

vAx - Y2 . ω2 + Y3 . ω3 = 0

vAy - X2 . ω2 + X3 . ω3 = 0

Sistemul ecuatiilor de viteze este un sistem liniar in necunoscutele ω2 si ω3 si poate fi scris sub forma:

Y2. ω2 -Y3.ω vAx

-X2 .ω2 + X ω vAy

Valorile vitezelor unghiulare ω2 si ω3 se calculeaza cu relatiile:

= [vAx . X3 - vAy . (-Y3)]/ [Y2. X (-Y3).( -X2)] = 0,513 rad / s

= [ Y3 . vAy - vAx . ( - X )]/ [Y2. X (-Y3).( -X2)] = -0,610 rad / s

c). Calculul parametrilor de acceleratii

Ecuatiile de acceleratii se obtin din ecuatiile de viteze prin derivare in raport cu timpul:

Y2 . ε2 - Y3 . ε3 = aAx - X2 . ω2² + X3 . ω3²

- X2 . ε2 + X3 . ε3 = aAy - Y2 ω2² + Y ω3²

Sistemul ecuatiilor de acceleratii este un sistem liniar in necunoscutele si poate fi scris sub forma:

Y2 . ε2 - Y3 . ε3 =d1

- X2 . ε2 + X3 . ε3 =d2

unde

d1 aAx - X2 . ω2² + X3 . ω3² =

d2 = aAy - Y2 ω2² + Y ω3² =

= -0,959 - (-0,546) . 0,263 + 0,316 . 0,372 = -0,699

Valorile acceleratiilor unghiulare ε2 , ε3 se calculeaza cu relatiile:

= [d1 . X3 - d2 . (-Y3)]/ [Y2. X (-Y3).( -X2)] =

= [ ( - 6,089 ) . 0,146 - (-0,699) .(- 0,316)]

/ [( - 0,546) . 0,146 (- 0,316 ] = 0,897 rad / s²

= [ Y2 . d2 - d1 . ( - X )]/ [Y2. X (-Y3).( -X2)] =

= [ ( - 0,546) . (-0,699) - (- 6,089 ]

/ [( - 0,546 ) . 0,146 (- 0,316) ] = 1,227 rad / s²

2.3.Calculul parametrilor de pozitii, viteze si acceleratii la Diada (4,5) - RRT

La  Diada RRT se cunoasc lungimile elementelor, parametrii cuplelor potentiale C, E si se detennina parametri la elementele 4 si 5.

Date

- Parametrii cuplelor potentiale:

Cupla C:

X3* = B0C cos ( φ3 + α ) = 0,35 . cos (64,762° + 90°) = - 0,316 m

Y3* =B0C sin ( φ3 + α ) = 0,35 . sin ( ° + 90°) = 0,149 m

xC = xBo + X3* = 0,6 + (-0,316) = 0,284 m

yC = yBo + Y = - 0,2 + 0,149= - 0,051 m

vCx = - ω3 . Y3* = - ( -0,610) . 0,149 = 0,090 m/s

vCy = - ω3 . X3* = - ( -0,610). (-0,316 ) = 0,192 m/s

aCx = - ω3² . X3* - ε3 . Y3* = - ( - 0,610 )² . ( -0,316 ) - 1,227 . 0,149 =  -0,299 m/s²

aCy = - ω3² . Y3* + ε3 . X3* = - ( - 0,610 )² . 0,149 + 1,227 . ( -0,316 ) =

-0,442 m/s²

Parametrii dreptei de translatie Δ50 :

xP = 0,5 m  vPx = 0 aPx = 0

yP = 0,0 m  ; vPy = 0 ; aPy = 0

ω50 = 0 ε50 = 0

Lungimile elementelor :

L4 = CD = 1,05 m : L5 = DD' = 0,1 m

Necunoscute

parametri etri de pozitii: φ4, s50 parametri de viteze: ω4, v50

parametri de acceleratii: ε , a50

a). Calculul parametrilor de pozitii

Elementele diadei (4,5) - RRT formeaza un contur vectorial a carui ecuatie este

rc + CD . u4 = rP + PD' . u5 + D'D . u5.

Ecuatiile de pozitii ale diadei RRR se obtin proiectand ecuatia vectoriala pe axele de coordonate:

xc +CD.cos φ4 = xp +DD'

yc+CD .sinφ4 = yP+s50

in care nedeterminatele sunt φ4 si s50 .

Se separa termenii cu necunoscuta φ4, se ridica fiecare ecuatie la patrat si prin insumare se obtine ecuatia de gradul doi:

A2 s50 + B2 . s50 + C2 =0

unde A2=l B2 = 2 .(yP -yc) = 2 . [0-(-0,051)] = 0,102

C2 =(xP -xc +DD')2 + (yP -yc)2 -CD2 =

=(0,5 - 0,284 + 0,l)2 + [0 - (-0,051)]2 - 1,052 = -1,001

s50 B2 ± (B2² - 4 . A2 . C2 )0,5] / ( 2 . A2 ) =

Rezulta solutia s50 = 0,523 m.

Din ecuatiile de pozitii se determina:

= arctg (sin cos

b). Calculul parametrilor de viteze

Ecuatiile de pozitii pot fi scrise sub forma:

xc +X4 =xP +DD'

yc +Y4 =yP + s50

unde X4 = CD . cos φ4 =1,05 . cos (-81,829)° = 0,149 m

Y4 =CD .sin φ4 = 1,05 . sin (-81,829)° = -1,039 m

Ecuatiile de viteze se obtin prin derivarea ecuatiilor de pozitii, in raport cu timpul:

vCx - Y4 . ω4 = 0

vCy - X4 . ω4 = v

Sistemul ecuatiilor de viteze este un sistem liniar in necunoscutele ω4, v . Valorile vitezelor ω4, v se calculeaza cu relatiile:

ω4 vCx / Y4 = 0,090 / (-1,039) = -0,186 rad /s

v vCy + X . = 0,192 + 0,149 . (-0,186) = -0,063 m / s

c). Calculul parametrilor de acceleratii

Ecuatiile de acceleratii se obtin din ecuatiile de viteze prin derivare in raport cu timpul:

aCx - X4 . ω4² - Y4 . ε4 = 0

aCy - Y4 . ω4² + X4 . ε4 = a

Sistemul ecuatiilor de acceleratii este un sistem tem liniar in necunoscutele ε4, a

Valorile acceleratiilor e4, a50 se calculeaza cu relatiile

aCx - X4 . ω4² ) / Y4 =

= [ - 0,299 - 0,149 . ( -0,186 )² ] / (-1,039) = 0,325 rad / s²

a50 = aCy - Y4 . ω4² + X4 . ε4 =

= - 0,442 - (-1,039) . ( -0,186 )² + 0.149 . 0,325 = 0,216 m / s²

2.3. Calculul parametrilor de pozitii, viteze si acceleratii la elementele cinematice, pentru un ciclu cinematic

Ciclul cinematic al mecanismului este dat de unghiul clementului conducator

φ1 [ φ10 , φ10 + 2π ]

unde este unghiul deplasarii initiale si corespunde unei pozitii extreme a mecanismului.

Se poate alege = 0, astfel ca ciclul cinematic este φ1 [ 0 , 2π ]

In intervalul respectiv, se aleg pozitiile elementului conducator egal distantate cu pasul

2.4. Determinarea diagramelor miscarii elementului de executie

Diagramele miscarii elementului de executie (figura 2.7) sunt trasate pe baza valorilor numerice obtinute pe calculator cu program de calcul.

Se utilizeaza urmatoarele scari:

. scara deplasarii unghiulare a elementului 1:

kφ = φ1 / (φ1 ) [ grade / mm ]

. scara deplasarii liniare a elementului 5:

kS = s50 / (s50 ) [ m / mm ]

. scara vitezei liniare a elementului 5:

kv = v50 / (v50 ) [ (m/s) / mm ]

. scara acceleratiei liniare a elementului 5:

ka = a50 / (a50 ) [ (m/s²) / mm ]

Valorile acestor scari pot fi alese in mod diferit. Se recomanda ca scara deplasarii unghiulare a elementului 1 sa se pastreze la trasarea diagramelor deplasarii, vitezei si acceleratiei.

Din diagrame sunt determinate valorile maxime si minime ale parametrilor cu precizarea valorii unghiului φ1 la care acestea se produc.

Parametrul

s50 [ m ]

v50 [ m / s ]

a50 [ m / s² ]

max

min

max

min

max

min

[grade]

Obs.Pentru trasarea diagramelor de miscare la celelalte elemente se utilizeaza urmatoarele scari:

. scara deplasarii unghiulare :

kφ = φ / (φ ) [ grade / mm ]

. scara vitezei unghiulare:

kω = ω / (ω ) [ (rad/s) / mm ]

. scara acceleratiei unghiulare:

kε = ε / (ε ) [ (rad/s²) / mm ]

2.5. Reprezentarea mecanismului in pozitiile extreme

Ca pozitii extreme ale mecanismului se considera cele ale elementului de executie 5 (plansa 3). Pozitiile extreme ale acestuia sunt determinate de pozitiile extreme ale elementului 3. Ca urmare, se va reprezenta elementul 3 in pozitiile extreme si corespunzator acestora, rezulta pozitiile extreme ale elementului 5. Extremele balansierului 3 se obtin din conditia ω3 =0 din care rezulta conditiile geometrice:

in prima pozitie extrema: φ2 = φ1 ;

in a doua pozitie extrema: φ2 = φ1 + π

In prima pozitie extrema, cupla B se va gasi pe cercul cu centrul in B0 si de raza B0 la intersectia acestuia cu un cerc cu centrul in cupla A0 si de raza

A0BI = A0A + AB, alegand solutia derminata de existenta spatiului conex.

In a doua pozitie extrema, cupla B se va gasi pe acelasi cerc cu centrul in B0 si de raza B0B , la intersectia acestuia cu un cerc cu centrul in cupla A0 si de raza

A0BII = AB - A0A , alegand solutia derminata de existenta spatiului conex.

Pozitiile corespunzatoare ale cuplei A se vor gasi pe cercul de raza A0A la

intersectia acestuia cu dreptele A0BI si respectiv A0BII

In ordine, se vor determina:

pozitiile extreme ale elementului 3*, deci pozitiile cuplei CI si CII ;

pozitiile cuplei DI si DII .

Corespunzator pozitiilor extreme sunt determinate valorile unghiului φ1 ; φ1I ; φ1II ;ale unghiului φ3 ; φ3I ; φ3II ; si ale deplasarii s50 s50I s50II in tabelul de mai jos.

φ1I

[ grade ]

φ1II

[ grade ]

φ3I

[ grade ]

φ3II

[ grade ]

s50I

[ m ]

s50II

[ m ]





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.