Studiul asupra sistemelor de transfer piese si semifabricate, interoperationale

Studiul asupra sistemelor de transfer piese si semifabricate, interoperationale

1 Transmisii prin lant

Transmisiile prin lant fac parte din categoria transmisiilor mecanice indirecte si servesc la transmiterea sarcini (momentelor de torsiune ) intre doi sau mai multi arbori paraleli.O transmisie prin lant se compune din rotiile de transmisie (roti de lant) lanstul-care infasoara rotiile si angreneaza co dintii acestora sarcina transmitandu-se prin contact -dispozitive de intindere,dispozitive de undgere carcase sau aparatori de protectie

Lantul este format din zale,articulate intre ele care ii asigura flexibilitatea necesara pentru infasurarea pe rotiile de lant a caror dantura este functie de tipul lantul

Avantajele majore ale transmisiilor prin lant sunt :posibilitatea folosiri intr-un domeniu larg de distante intre axele rotiilor,posibilitatea transmiterii unor momente de torsiune mari realizarea unor transpoarte de transmitere medi constante ca urmare a absentei alunecariilor,randament ridicat,incarcarii relativ reduse pe arbori(intinderea initiala a lantului urmareste reducerea vibratiilor si nu transmiterea sarcinilor orin frecare ca in cazul transmisiilor prin curele),posibilitatea inlocuire usoara a lantului,posibilitatea transmiterii miscari la mai multi arbori condusi,posibilitatea functionari in conditi grele de exploatare (praf,umiditate,temperaturi ridicate)

Dintre dezavantajele transmisiilor prin lant cele mai importante sunt neuniformitatea miscrii roti conduse-ca urmare a faptului ca lantul infasoara rotiile de lant dupa un contur poligonal care produce sarcini dinamice suplimentare,vibrati si zgomote functionale,uzura inevitabila in articulati care duce la marirea pasului impunandu-se folosirea dispozitivelor de intindere,necesita o precizie mai ridicata de montare a arborilor si o entretinere mai pretentioasa comparativ cu transmisiile prin curele.

Transmisiile prin lant (Fig 17 )se utilizeaza cand se impun distante medi intre axe care nu pot fi realizate prin angrenaje sau cand nu este permisa alunecarea situatie in care nu pot fi folosite transmisiile prin curele.Se folosesc in constructia masiniilor agricole de transport (biciclete,motorete,motociclete,la actionarea mecanismului de distributie a motoarelor autoturismelor)

Fig 17 Transmisia prin lant

1Clasificare si caracterizarea lanturiilor de transmisie

Lanturiile de transmisie se executa cu pasi mici pentru reducerea sarcinilor dinamice si cu articulatii rezistente la uzura pentru marirea duratei de functionare.Se utilizeaza ;lanturiile cu bolturi ( tip gall),formate din eclise si bolturi,lanturiile cu bucse constituitedin eclise bolturi si bucse,lanturiile cu role in componenta caror intra eclise bucse,bolturi si role lanturiile cu eclise dintate.Clasificarea lanturiilor articulate inclusiv a celor de transmisie este data in stas 2577-67

a)Lanturiile cu bolturi tip gall (fig 18):se executa conform stas 4075-1-75 si 4076-53 si sunt formate din eclise si bolturi.Eclisele exterioare sunt presate pe bolturi fomand din punct de vedere functional un singur elemnt (cadru)iar eclisele interioare formeaza articulati cu bolturiile 3 capetele bolturiilor sunt nituite.Se folosesc la sarcini mici si viteze reduse (v<0,3m/s pentru lanturiile cu zale scurte constructie grea v<0,2m/s pentru cele cu zale lungi constructia usoara),deoarefce suprafata de contact in narticulatiile formate intre eclisele interioare si bolturi este mica ceea ce duce la o uzura accentuata a acestora.Se executa un joc intre eclise cu eclise simple sau multiple,fara spatiu liber intre eclise aceasa utilizandu-se doar cu lanturi de tractiune deoarece se pot infasura numai pe roti netede

Fig 18 Lanturiile cu bolturi tip gall

b)Lanturiile cu bucsa :se executa conform stas 3006-80 si se compun din eclise,bolturi si bucse,eclisele exterioare sunt presate pe bolturiile 3 iar cele interioare pe bucsele 4.Din punct de vedere functional eclisele exterioare si bolturiile respectiv eclisele exterioare si bucsele  formeaza elemente cinematice distincte articulate intre ele,suprafata de contact dintre bolturii si bucse fiind mult mai mare decat in cazul lanturiilor cu bolturi.Datorita acestui fapt si avand in vedere ca pelicula de lubrefiant din zona de contact dintre bolturi si bucse amortizeaza partial socurile care apar la intrarea in contact al lantului cu dinti rotiilor,aceste lanturi sunt utilizate la sarcini mari si viteze v<3m/s

c)Lanturi cu role (fig 19) se deosebesc de lanturiile cu bucse prin existenta rolelor 5.Eclisele exterioare 1 sunt presate pe bolturiile 3 iar eclisele interioare 2 sunt presate pe bucsele 4, atat bucsele cat si rolele sunt montate liber pe bolturi si respectiv pe bucse,schema functionala fiind prezentate la

Se executa urmatoarele tipuri de lanturi cu role,lanturiile de uz general cu role si zale scurte cu un rand de zale cu doua randuri si cu trei randuri ,lanturi cu role si zale lungi ,lanturi cu role si zale scurte pentru biciclete,mororete si motociclete,cu pasul p=12,70mm,lanturi cu role si eclise cotite tip rotary

Deoarece angrenarea lantului cu dintii rotiilor de lant se realizeaza prin rosogolirea rolelor fapt ce conduce la inlocuirea frecarii cu alunecare prin frecare cu rostogolire,aceste lanturi se folosesc la sarcini si viteze mai mari cu uzuri mai mici ale dintilor rotiilo decat la celelalte tipuri de lanturi.Astfel :la saricini mari si v15m/s sunt utilizate lanturiile cu role si zale scurte,la sarcini mari si socuri frecvente si viteze mici sau medi lanturiile de tip rotary,la sarcini si viteze medi lanturiile cu role si zale lungi

Fig 19 Lantul cu role

Imbinarea capetelor lantului,la formarea sau scurtarea acestuia se realizeaza cu ajutorul zalelor de legatura si a cuielor spintecate.Se recomanda ca numarul de zale sa fie par,deoarece la numar impar de zale ecliza de legatura este de constructie speciala.La lanturile de tip rotar,deoarece zalele au aceeasi forma nu se impune aceasta recomandare

Pentru realizarea unei miscari cat mai uniforme a roti conduse se evita utilizarea lanturilor cu pasi mari preferandu-se lanturile cu doau randuri (lanturi duble) sau cu trei randuri (lanturi triple) cu pasi mici.

d)Lanturi cu eclise dintate (fig 20) sunt formate din mai multe randuri de eclise articulate prin bolturi.Eclisele au la capete dinti care angreneaza ''cu dinti rotiilor de lant cel mai adesea,dinti rotiilor de lant si dinti ecliselor au flancuriile rectilini,profilul dintiilor fiind trapezoidali.Exista si constructi la care profilul dintiilor rotiilor de lant este in arc de cerc sau in evolventa.Imbinarea capetelor lantului se realizeaza cu un bolt de legatura si cu cui spintecat.

Ghidarea lantului cu eclise dintate,impotriva lunecarii laterele de pe rotiile de lant se realizeaza cu ajutorul unor eclise centrale de ghidare care intra intr-un canal executat pe rotiile de lant sau cu ajutorul unor eclise laterale de ghidare care nu necesita canale pe rotiile de lant

Durabilitatea lanturiilor cu eclise dintate depinde de rezistenta la uzura a articulatiilor lantului.Articulatiile realizate cu ajutorul unor bolturi cilindrice se folosesc rar din cauza uzuri pronuntate.Articulatiile realizate cu ajutorul bolturiilor cilindrice si a unor bucse segmentate presate in eclise asigura o suprafata de contact mai mare intre piesele in miscare relativa (bolturi si bucse) marind in acest fel capacitatea de incarcare a lantului :bucsa segmentata 1 este presata in locasuriile executate in eclisele 3 iar bucsa segmentata 2 este presata in locasuriile executate in eclisele 4

Fig 20 Lanturi cu eclise dintate

2Amplasarea transmisiilor prin lant

Transmisiile prin lant se amplanseaza astfel incat lantul sa functioneze in plan vertical,pozitia relativa a rotiilor putand fi oricare.Amplasarea optima a transmisiilor prin lant este cea orizontala.sau cea inclinata fata de orizontala cu un unghi mai mic de 45.Transmisiile amplasate vertical necesita o reglare minutioasa si obligatorie a intinderi lantului,deoarece sageata ce ia nastere tinde sa scoata zalele lantului din angrenarea cu dintii ritii de lant inferioare:se impune evitarea amplasarii vericale a transmisiilor prin lant

Ramura activa a lantului poate fi ramura superioara sau ramura inferioara.La transmisiile orizontale,cu A<30p si i>2 si la transmisiile apropiate de cele verticale-pentru a evita agatarea de catre ramura superioara a unor dinti suplimentari-si la transmisiile orizontale cu,A>60p si numar mic de dinti ai rotiilor de lant-pentru a evita atingerea dintre ramurile lantului-ramura activa trebuie sa fie cea superioara.

Intinderea lanturilor

La transmisiile prin lant,trabuie prevazuta posibilitatea reglarii intinderi lantului,deoarece-in urma uzari inevitabile a articulatiilor-lantul se alungeste.La transmisiile orizontale si la cele inclinate,intinderea se realizeaza datorita greutatii proprii a ramurii antrenate,daca sageata acestei ramuri este bine aleasa La transmisiile orizontale si cele inclinate fata de orizontala cu unghiul sub ,sageata ramurii antrenate se recomanda sa fie f=0.02 A iar la cele verticale f=(0.010.015)A.

Reglarea intinderi lantului se poate realiza prin deplasarea uneia din rotile de lant sau folosind roti dintate sau role netede de reglare.Dispozitivul de intindere trebuie sa poata compensa alungiri in limite a doi pasi,dupa o astfel de alungire urmand sa se indeparteze doua zale ale lantului.

Reglarea intinderii prin deplasarea uneia din rotile de lant constituie solutia cea mai simpla.Cand reglarea se realizeaza cu roti de lant sau cu cu role netede,acestea se amplaseaza,de regula,pe ramura antrenata,mai aproape de roata mare.Amplasarea rotilor sau rolelor in apropierea rotii mici se recomanda numai atunci cand este posibila montarea acestora in exteriorul transmisiei (in acest fel se mareste unghiul de infasurare pe roata mica).In cazul transmisiilor rapide si de puteri mici,care functioneaza cu o ungereabundenta,se utilizeaza patine sau saboti de intindere (fig 21)

Fig 21 Intinderea lantului cu patine sau saboti de intindere

In fig se prezinta transmisiile prin lant de la mecanismele de distributie a doua motoare cu ardere interna,( fig 22 a ) a sistemul de intindere este cu roata de lant-amplasata pe ramura antrenanta,la exterior,pe ramura motoare fiind plasata o patina de ghidare,avand rolul de limitare a vibratiilor acestei ramuri-iar in (fig 22 b),sistemul de intindere este cu sabot.

Fig 22 a-sistem de intindere cu roata de lant

b-sistem de intindere cu sabot