Trecerea de la regimul de mers in gol la regimul de sarcina maxima

TRECEREA DE LA REGIMUL DE MERS IN GOL LA REGIMUL DE SARCINA MAXIMA

REGIMUL DE PROGRESIUNE LA ACCELERAREA MOTORULUI

In timpul functionarii la regimul de mers incet in gol, motorul primeste un amestec a carui cantitate si dozaj sunt corect ; cand se deschide clapeta - pentru atrece la regimul sarcinilor partiale - depresiunea se micsoreaza, avand ca urmare micsorarea cantitatii de carburant debitat de sistemul de mers in gol, in timp ce cantitatea de aer aspirata devine mai mare. Aceasta are ca urmare o saracire a amestecului, deoarece la o astfel de deschidere a clapetei, depresiunea - care actioneaza asupra pulverizatorului S - nu este suficienta pentru a aspira carburant din jiclorul principal, ceea ce duce la functionarea cu intreruperi (motorul "galopeaza") a motorului si chiar la oprirea acestuia, din lipsa de carburant.

Pentru a evita inconvenientul unei progresiuni defectuoase, la regimul de accelerare, se prevede un orificiu 5 amplasat la marginea superioara a clapetei - aflata in pozitia de mers incet in gol - care comunica cu canalul 2.

In timpul functionarii la mers incet in gol (fig. 1.10,a), aerul intra in camera de amestec a carburatorului prin orificiul de progresiune 2 si se combina cu amestecul aspirat de motor prin canalul de mers in gol deoarece in pozitia inchisa a clapetei de admisie orificiul de progresiune 2 se afla totdeauna deasupra clapetei, unde exista o progresiune aproximativ egala cu cea atmosferica.

Deschizand in continuare clapeta (fig. 1.10,b - fazele de progresiune) orificiul de progresiune 2 va debita partial sau total, in zona din spatele clapetei, unde exista o depresiune puternica; astfel orificiul debiteaza amestec in paralel cu orificiul 1 pentru mers in gol. Cantitatea de carburant debitata de orificiile 1 si 2 asigura dozajul corect pentru functionarea motorului pana in momentul intrarii in functiune a pulverizatorului S.

Deschizand mai mult clapeta de admisie (fig. 1.10,c), amestecul care iese din orificiile 1 si 2 devine insuficient pentru buna functionare a motorului; in schimb , pulverizatorul S incepe sa debiteze, deoarece depresiunea - care se stabileste in zona pulverizatorului - asigura aspirarea carburantului prin jiclorul principal.

fig. 1.10 Fazele de progresiune la un carburator

In anumite cazuri, se executa doua sau chiar trei orificii de progresiune: unul in fata marginei superioare a clapetei, iar celelalte putin in fata clapetei de admisie, pentru a prelungi faza de acompaniament a deschiderii clapetei, evitand golul de alimentare in aceasta situatie tranzitorie.

In perioada fazelor de progresiune si in special la deschiderea brusca a clapetei de admisie, forma si dimensiunile tubului de emulsionare T au o influienta foarte mare; in tubul T si in spatiul dintre acesta si putul P exista o anumita cantitate de carburant al carui nivel - chiar cand motorul functioneaza la mers in gol - este aproape egal cu cel din camera de nivel constant V. Deschizand clapeta pentru a trece la regimul sarcinilor partiale, carburantul din tubul T si din putul P este aspirat imediat in camera de amestec, compensand astfel saracirea care apare ca urmare a inertiei mai mari a lichidului, producand o intarziere de debitare fata de aerul pus rapid in miscare, chiar de depresiuni minime.

Prin urmare, mijloacele normale folosite pentru a asigura o functionare uniforma a motorului, in timpul deschiderii clapetei sunt:

orificiul sau orificiile de progresiune care compenseaza debitul mai redus al orificiului de mers incet in gol, in timpul deschiderii clapetei de admisie ;

rezerva de carburant din putul P si din tubul de emulsionare T, acest carburant putand fi aspirat de motor la depresiunile mici care apar in difuzor, datorita turatiei reduse; in acest sens, motorul functioneaza uniform chiar in faza de trecere de la regimul de mers in gol la regimul sarcinilor partiale pana la o valoare a turatiei care determina o depresiune capabila sa antreneze un debit normal de combustibil din pulverizator.

POMPA DE ACCELERATIE

In unele cazuri cand se adopta constructii de carburatoare cu difuzoare mari pot aparea goluri de alimentare in functionarea carburatorului chiar daca acesta are orificii de progresiune; pentru remedierea acestei deficiente , s-a recurs la adoptarea pompei de acceleratie (de repriza), care injecteaza, suplimentar, combustibil in camera de amestec a carburatorului - in timpul deschiderii clapetei - evitand astfel saracirea amestecului si asigurand o crestere uniforma a turatiei motorului .

In general, constructorii de carburatoare au doua solutii: pompa de acceleratie cu piston si pompa de acceleratie cu membrana .

In fig. 1.11, pompa de acceleratie este formata dintr-un piston S_p care culiseaza intr-o camera cilindrica, amplasata in corpul carburatorului; este actonata de levierul 3 fixat pe axul clapetei de admisie, prin intermediul tijei 1. Inchizand clapeta F, pistonul S_p se deplaseaza in sus, comprimand arcul 2; acest piston aspira, din camera de nivel constant V, o cantitate de carburant corespunzatoare volumului deplasat de piston. Deschizand clapeta F, pistonul S_p este readus in pozitia initiala de arcul 2 iar carburantul din pompa este injectat si pulverizat in camera de amestec printr-un pasaj de refulare si un injector calibrat G_{p .}

fig. 1.11 Pompa de acceleratie

cu piston

Supapele cu bile V_a si V_m sunt plasate corespunzator in pasajul de aspiratie a carburantului din vasul V si in pasajul de refulare al jiclorului G_p. Cand pistonul S_p se ridica, supapa de admisie V_a se deschide permitand intrarea carburantului in timp ce supapa de refulare V_m ramane inchisa, impiedicand astfel intrarea aerului in pompa prin jiclorul pompei G_p ; la revenirea pistonului S_p, supapa de refulare V_m se deschide, supapa de admisie V_a inchizandu-se, impiedicand combustibilul sa se reintoarca in camera de nivel constant V.

Deoarece, uneori, acelasi tip de carburator poate fi montat pe motoare cu caracteristici diferite, este necesara modificarea cantitatii de carburant debitata de pompa de repriza: in acest scop , se prevede un jiclor calibrat de descarcare G_sc (fig. 1.11) prin care o parte a carburantului acumulat in timpul fazei de admisie este returnat in camera de nivel constant, intr-o cantitate care depinde de marimea jiclorului G_sc. O alta posibilitate de reglare a cantitatii de carburant debitata de pompa de acceleratie, poate fi obtinuta prin micsorarea sau marirea tijei 1 si, prin aceasta, a cursei pistonului astfel, cantitatea de carburant debitata de pompa va fi corespunzator redusa sau marita.

Functionarea pompei cu membrana (fig. 1.12, a) este similara pompei de repriza cu piston. Pe anumite carburatoare de constructie recenta, sistemul de actionare a pompei este inlocuit de o cama C (fig. 1.12,b) - de tip Solex, montata la capatul axului clapetei de admisie ; cama este in contact cu un galet 1, dispus la capatul inferior al parghiei de actionare a membranei. Profilul camei determina volumul benzinei injectate, precum si durata acestei injectari .

fig. 1.12 Pompa de acceleratie

cu membrana