Canepa (Cannabis sativa L.)

Canepa (Cannabis sativa L.)

Importanta si raspandire

Canepa face parte din grupa plantelor textile de mare valoare pentru uzul uman si industrial.

Din tulpini se obtin fibrele (26-32 %), care se utilizeaza in industria textila pentru diverse tesaturi folosite pentru:

- confectionarea de haine si alte tipuri de lenjerie;

- fibre si impletituri de toate tipurile;

- panze grosiere pentru incaltaminte si avioane;

- ate si sfoara de foarte multe tipuri;

- materiale de pescuit

- panze pentru saci si diverse ambalaje rezistente la apa;

- panze fine rezultate din amestecul de fibre de canepa cotonizate, bumbac sau matase;

Din tesaturile de canepa se confectioneaza imbracamintea ecologica, extrem de apreciata. Fibrele de canepa au rezistenta mare la torsiune, rupere, sunt elastice, higroscopice si termo-conducatoare, elemente extrem de importante pentru calitatea produselor finite din canepa. Fibrele de canepa pot inlocui cu succes fibrele plastice si pe cele de sticla din diverse componente din automobile. Se reduc astfel costurile si se asigura o biodegradabilitate a rezidiilor.

Lemnul de canepa (puzderia) ramasa de la extragerea fibrei:

Se foloseste ca materie prima la:

- confectionarea placilor aglomerate termo si fonoizolante care se pot utiliza cu succes in constructii si industria mobilei.

Planta de canepa datorita continutului ridicat in celuloza se poate folosi ca materie prima in industria celulozei si a hartiei de calitate superioara. In acest domeniu canepa poate inlocui cu succes lemnul de conifere in industria celulozei Arnoux,M., Mathieu,G., 1968; Arnoux,M., Mathieu,G., Castiaux,S., 1969). Cantitatea de lemn produsa de un hectar de canepa este egala cu cresterile realizate de un hectar de padure intr-un an de zile.

Pleava - rezultata de la treeratul canepii pentru samanta se utilizeaza ca ingrasamant.

Uleiul de canepa (cca. 35-37 %) este semisicativ, se poate utiliza in alimentatia omului. Uleiul brut serveste ca materie prima in industria lacurilor, vopselelor, si a sapunurilor fine.

Turtele ramase de la extragerea uleiului se pot utiliza in hrana animalelor ca furaj concentrat (sunt bogate in: proteine, grasimi, saruri minerale si glucide).

Semintele de canepa se utilizeaza in hrana pasarilor mici si a celor exotice carora le accentueaza coloritul penajului. Din seminte se extrage FITINA utilizata pentru tratamentul anemiilor si asteniilor.

Lemnul de canepa poate fi folosit pentru combustibil solid. Are o valoare calorica aproape egala cu a motorinei. Puzderia ramasa dupa extragerea fibrei reprezinta 60 % din masa tulpinii.

Din punct de vedere agricol, canepa este o planta tehnica de valoare mare - aducatoare de venituri. Este o excelenta planta de asolament care reduce semnificativ gradul de imburuienare.

Canepa contine in varfurile inflorescentelor: rasini, rendzine, uleiuri volatile care contin alcaloizi dintre care cel mai important este (tetrahidrocannabinolul) THC. Substantele extrase din canepa au actiune hipnotica, sedativa, diuretica, expectoranta, vermifuga, hipoglicemica (in medicina chinezeasca, canepa se foloseste pentru tratarea diabetului).

In ultimul timp se incearca obtinerea de fibre din tulpini netopite (extragerea fibrei din plantele recoltate si uscate) cu valoare mare in industria de tesaturi pentru imbracaminte.

Canepa indiana (Cannabis indica)- contine o serie de alcaloizi cu actiune hipnotica si psihotropa: (cannabinolul, cannabidiolul si tetrahidrocannabinolul -THC). Acesta din urma este principala substanta care intra in compozitia HASISULUI si a MARIJUANEI, droguri deosebit de puternice care utilizate cu frecventa mare duc la epuizarea fizica si nervoasa. Grupa narcotica bogata in alcaloizi se gaseste in zonele calde ale globului (India, Pakistan, Orientul Mijlociu etc.) In tara noastra canepa cultivata este tipica pentru fibre si are un continut scazut in THC, ESTE NESEMNIFICATIVA CA DROG.

Tinctura extrasa din canepa se utilizeaza ca sedativ si spasmolitic.

Compozitia chimica

Planta de canepa are o compozitie chimica complexa care se diferentiaza in functie de organele plantei (tabelul 1).

Tabelul 1

Compozitia chimica a plantelor de canepa (N.Ceapoiu, 1958)

In radacina, tulpina, si frunze, predomina extractivele neazotate. Celuloza are o pondere ridicata in radacini si tulpini si este mai redusa in frunze.

Compozitia chimica a semintelor este diferita de cea a tulpinilor, radacinii si frunzei (tabelul 2)

Tabelul 2

Compozitia chimica a semintelor de canepa

In samanta predomina grasimile si extractivele neazotate.

Continutul de ulei in samanta de canepa variaza intre 28 - 38 % mai mic in semintele de la soiurile sudice si mai ridicat in semintele de la soiurile nordice.

Dupa N.Ceapoiu (1958) uleiul de canepa contine:

Semintele de canepa au un continut mai scazut in ulei decat semintele de bumbac si mai scazut decat semintele de in.

In stare proaspata, uleiul de canepa este de culoare verde-galbuie. Prin invechire uleiul de canepa primeste o culoare brun-galbui.

Se caracterizeaza prin urmatoarele insusiri fizice:

Uleiul de canepa brut se poate folosi in industria lacurilor si a vopselelor. Prin rafinare, uleiul se poate utiliza in alimentatia umana. Continutul semintelor in ulei variaza de la un soi la altul (I.Sandru si colab., 1996) (tabelul 3).

Tabelul 3

Continutul de ulei la cateva soiuri de canepa la S.C.D.A.Lovrin in anul 1994

Din tulpina, fibrele reprezinta 13 - 32 %, iar lemnul 50 - 60 % (cca. 5,5 - 6 m³).

Extragerea fibrelor se face prin topire biologica, in apa la roua sau mecanic prin fabricarea tulpinilor uscate inainte de topire.

Cenusa poate fi utilizata cu succes ca ingrasamant.

Canepa contine in frunze, inflorescente, semintele verzi si uneori si in semintele ajunse la maturitate: ulei, substante cu actiuni sedative, diuretice si narcotice. Aceste substante sunt in concentratie mai mare in varfurile inflorescentelor la formele de canepa nordica - la cele indiene si asiatice (Cannabis indica, C.asiatica). La soiurile de canepa dioice cultivate in Romania, continutul de substante narcotice este foarte scazut (I.Sandru si colab., 1996)(tabelul 4).

Tabelul 4

Continutul in tetrahidrocanabinol (THC) la soiurile romanesti de canepa (I.Sandru si colab., 1996)

Dupa cum se vede, continutul in THC a soiurilor romanesti de canepa este mult sub cel impus de U.E. (0,2 %).

Cerintele fata de factorii de vegetatie

Cerintele fata de clima si sol

Canepa este o planta a zonelor cu clima calda si umeda. Fata de factorii climatici are cerinte asemanatoare cu porumbul. Asigura rezultate bune in zonele racoroase si umede unde poate ocupa suprafete intinse alaturi de: cartofi, in pentru fuior, sfecla pentru zahar si ovaz.

Cerintele fata de temperatura

Semintele germineaza la minim 2 - 3 C si optim la 8 C.

Temperaturile de 1 - 2 C si oscilatiile de temperatura prelungesc perioada de semanat-rasarit cu consecinte asupra densitatii plantelor;

Intre faza cotiledonala si cea de 3-4 frunze, canepa este sensibila la temperaturi sub -2 C, la 6 perechi de frunze canepa suporta temperaturi de -5-6 C. Din faza de 6 perechi de frunze pana la butonizare temperatura optima este de 15-18 C.

Temperaturile medii sub 11 C in faza de crestere a tulpinilor sunt daunatoare ducand la imbatranirea culturii si la inrautatirea calitatii fibrelor, iar la 0 C mugurele terminal este distrus, tulpina fiind predispusa la ramificare.

Sub 5 C cresterea tulpinii de canepa inceteaza.

Butonizarea si inflorirea se desfasoara normal la temperatura de 18 - 20 C, iar infloritul si maturitatea semintelor se desfasoare bine la temperatura de 20-24 C.

Temperaturile de peste 25 C stanjenesc cresterea si reduc continutul de fibre in tulpini. Constanta termica este de 1800-2100 C la canepa pentru fibre si 2200-2800 C la canepa de samanta.

Cerintele fata de lumina

Canepa are cerinte mari fata de lumina. Aceste cerinte si reactia la fotoperioada, sunt date de provenienta canepii. Functie de intensitatea, durata luminii si reactia la lumina, canepa are doua grupe distincte:

- canepa de zi lunga, formata in climatul nordic care adusa in conditiile noastre are cresteri vegetative limitate, ramane la inaltimea de: 1 - 1,5 m si productii reduse de tulpini.

- canepa de zi scurta, formata in climatul sudic, care cultivata spre nord are tendinta de a creste in inaltime pana la 3-4 m, formand tulpini subtiri si lungi, bogate in fibra. Aceasta canepa produce putina samanta in climatele din nordul paralelei de 50 . In conditiile din Finlanda, canepa sudica nu fructifica, fiind obligatorie aducerea  semintei de canepa pentru fibre din zonele sudice.

Cerintele fata de umiditate

Are cerinte mai reduse fata de umiditate in primele 30 de zile de vegetatie si mai ridicate in urmatoarele 40 - 50 de zile, cand plantele ajung in faza de butonizare-inflorit. In aceasta perioada, canepa consuma 2/3 din cantitatea de apa necesara pe intreaga perioada de vegetatie.

Pentru culturile de canepa sunt extrem de favorabile ploile cazute in lunile mai si iunie - canepa pentru fuior si in lunile iulie -august - canepa de samanta.

Seceta in perioada de imbobocire-inflorit reduce productia si calitatea fibrelor.

Din punct de vedere al precipitatiilor, canepa intalneste cele mai bune conditii de cultivare in zonele unde in perioada de vegetatie cad 250-300 mm precipitatii la canepa pentru fibre si 350-450 mm la canepa pentru samanta.

Datorita sistemului radicular mai slab dezvoltat, umiditatea solului joaca un rol deosebit de important pentru cresterea si dezvoltarea plantelor de canepa. Ii este favorabila o umiditate a solului de 60-70 % din IUA (intervalul umiditatii active).

Cerintele fata de sol

Canepa este o planta pretentioasa fata de sol datorita: sistemului radicular slab dezvoltat si perioadei scurte de vegetatie.

Cele mai bune soluri pentru cultura canepii sunt solurile:

- mijlocii, afanate, bogate in humus si calciu;

- cu capacitate buna de retinere a apei;

- cu pH de 6,8 - 7,5;

- cu apa freatica la adancimea de 100 - 200 cm.

Canepa asigura rezultate bune pe soluri de tip: cernoziom; brun roscate; aluvionare; lacovisti si turbari redate in circuitul agricol daca lucrarile solului sunt de calitate.

Canepa este extrem de sensibila la neuniformitatea fertilitatii terenului. Este o planta indicatoare de fertilitate (indicand neuniformitatea solului) pentru campurile experimentale.

Nu se cultiva pe soluri: nisipoase, argiloase grele, umede, erodate si pietroase, cu apa freatica mai sus de 70-80 cm.

Zonarea culturii canepii

Romania ofera conditii favorabile de cultivare pentru canepa pe cea mai mare parte a teritoriului ei.

Succesul canepii atat a celei pentru fibre, cat si a celei pentru samanta este dat de amplasarea acesteia in ferme specializate bine organizate si dotate tehnic in zone cu conditii pedoclimatice corespunzatoare cerintelor biologice a culturilor de fibra si samanta de canepa.

Functie de conditiile pedoclimatice, zonele pentru cultivarea canepii difera pentru cele doua forme de cultura: fibra, samanta (fig. 1).

Zone foarte favorabile situate in:

- campia de vest (Timis, Somes, Crisuri, Barzava);

- lunca Muresului de la Arad pana la Deda;

- vaile Tarnavelor si Ariesului;

- luncile si zonele limitrofe raurilor Siret, Moldova si Jijia.

In aceasta zona, in timpul perioadei de vegetatie a canepii pentru fibre cad 300 - 550 mm precipitatii.

Zona dispune de soluri fertile extrem de favorabile pentru cultivarea canepii (cernoziomuri levigate si freatice umede, aluviuni).

Capacitatea de productie - 7 - 12 t/ha tulpini uscate.

Zona favorabila - se intinde in:

- jurul zonei foarte favorabile pe suprafete semnificative;

- Dealurile Crisanei si Banatului;

Campia Transilvaniei si Podisul Tarnavelor; Depresiunea Sibiului si Campia Moldovei; Podisul Getic si Nordul Campiei Romane.

In aceste zone in cursul perioadei de vegetatie cad 200 - 400 mm precipitatii.

Solurile caracteristice zonei au un potential de productie mai redus decat cele din zona foarte favorabila, fiind necesare cantitati mai mari de ingrasaminte.

Zona putin favorabila este situata in foarte multe zone ale

tarii. Se intalneste in stepa din sudul si estul tarii, unde factorii limitativi sunt: temperatura si umiditatea mai redusa.

Cele mai bune zone pentru cultivarea canepii sunt:

Campia din vestul si nord-vestul tarii;

luncile raurilor: Mures, Somes; - Campia Jijiei; - zonele din centrul Campiei din sudul tarii.

Etapele desfasurarii fenofazelor in prima parte a perioadei de vegetatie a canepii

Dupa semanat in conditii optime de temperaturi si umiditate, canepa strabate rapid fazele de vegetatie (fig. 2):

- germinarea: 24 de ore;

- rasarirea: 5 - 6 zile;

- dezvoltarea primelor doua perechi de frunze dupa 2 - 4 saptamani de la semanat.

Dupa rasarire, canepa are o crestere rapida pana la inflorire, cand se opreste din crestere.