Categorii de folosinta a terenului

Categorii de folosinta a terenului

Asa cum s-a mai mentionat, suprafata Pamantului este de 510 milioane km²  (apa si uscat). In ipoteza popularii intregii suprafete terestre, rezulta o densitate generala de 11 locuitori/ km² . Suprafata de teren (acvatic si uscat) ce revine unui locuitor este de 9,5 ha. Uscatul acopera o suprafata de 149 milioane km² (30 % din suprafata Pamantului), suprafata de uscat ce revine unui locuitor fiind de 2,4 ha.

Din totalul suprafetei uscatului, 30 % sunt reprezentate de terenul agricol, 30 % de fondul forestier iar 40 % de categoria "alte terenuri" (terenuri ocupate cu costructii, cai de comunicatie, ape, mlastini etc). Unui locuitor al Terrei ii revin 0,70 ha teren agricol, 0,70 ha teren forestier si 1,0 ha alte categorii de terenuri.

Terenurile arabile ocupa o suprafata de 1 640 000 km², ceea ce reprezinta 11 % din suprafata uscatului, unui locuitor revenindu-i 0,25 ha teren arabil. Pasunile si fanetele se intind pe 2 830 000 ha, ceea ce reprezinta 19 % din aceeasi suprafata, revenind 0,45 ha/locuitor.

Densitatea generala a populatiei la nivelul Globului este de 42 loc./km² (raportare la suprafata uscatului).

Suprafata Romaniei este de 238 391 km², cu o populatie de 21 680 974  locuitori (2002). Rezulta o densitate generala de 92 loc./km², aproape de doua ori media densitatii generale la nivel mondial.

Suprafata Romaniei are urmatoarea structura a utilizarii terenurilor:

teren agricol - 14 836 600 ha (62 % din suprafata tarii);

fond forestier - 6 388 000 ha (27   %);

alte terenuri - 2 171 664ha (11 %).

Unui locuitor al Romaniei ii revine 1,09 ha de teren. Terenul agricol disponibil pe locuitor este de 0,68 ha iar cel forestier de 0,30 ha, diferenta de 0,11 ha fiind "alte terenuri".

Terenul agricol prezinta urmatoarea structura la nivel national:

arabil - 9 398 500 ha (63 % din terenul agricol);

pasuni - 3 424 000 ha (23 %);

fanete - 1 513 600 (10,2 %);

vii si pepiniere viticole - 259 600 ha (1,7 %);

livezi si pepiniere pomicole - 240 900 ha (1,6 %).

Suprafata de teren arabil ce revine unui locuitor este de 0,43 ha. Studii de profil (I. Puia, V. Soran, 1979), au demonstrat ca statele ce dispun de mai putin de 0,40 ha/locuitor teren arabil sunt de regula importatoare de produse agroalimentare.

Ordinul  nr. 534 din 1 octombrie 2001 privind aprobarea Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general, emis de catre Ministerul Administratiei Publice si publicat in Monitorul Oficial nr. 744 din 21 noiembrie 2001, precizeaza categoriile de folosinta a terenului, dupa destinatie.

Astfel deosebim:

terenuri cu destinatie agricola;

terenuri cu destinatie forestiera;

terenuri aflate permanent sub apa;

terenuri din intravilan;

terenuri cu destinatie speciala.

a.     Terenurile cu destinatie agricola

Terenul agricol reprezinta suportul esential al existentei biologice a omenirii. In Romania se inregistreaza aproximativ 6 milioane proprietari de teren agricol, marimea medie a unei exploatatii fiind de 2,5 ha.

Din categoria terenurilor agricole fac parte: terenurile arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantatiile de hamei si duzi, pasunile, fanetele, serele, solariile, rasadnitele, terenurile cu vegetatie forestiera, daca nu fac parte din amenajarile silvice, pasunile impadurite, cele ocupate cu constructii agrozootehnice si de imbunatatiri funciare, amenajarile piscicole, drumurile tehnologice si de depozitare.

a₁. Terenurile arabile (A)

In aceasta categorie se incadreaza acele terenuri care se ara in fiecare an sau la mai multi ani (2-6 ani) si sunt cultivate cu plante anuale sau perene cum ar fi: cereale, leguminoase pentru boabe, plante tehnice si industriale, plante tehnice si aromate, plante furajere, legume etc. In categoria de folosinta arabil se include: arabil propriu-zis, pajisti cultivate, gradini de legume, orezarii, sere, solarii, rasadnite, capsunarii, alte culturi perene. Se  inregistreaza ca terenuri arabile:

terenurile destinate tuturor culturilor furajere perene (trifoisti, sparcetiere, lucerniere sau alte terenuri insamantate cu diferite amestecuri de plante leguminoase si graminee perene), care se ara o data la cel mult 6 ani;

terenurile ramase temporar neinsamantate datorita inundatiilor, colmatarilor, degradarilor sau altor cauze

terenurile cu sere sau rasadnite sistematizate, cu mentiunea "sere" sau "rasadnite"

Terenurile arabile ameliorate sau amenajate prin lucrari de desecare, terasare, irigare etc., se vor delimita si se vor inscrie la arabil cu intreaga lor suprafata, incluzand si suprafetele ocupate de canale, diguri, taluzuri, debusee, benzi inierbate etc., care au latimi mai mici de 2 m, cu exceptia celor din proprietatea Societatii Nationale "Imbunatatiri Funciare" S.A., Companiei Nationale "Apele Romane" S.A., care se vor inregistra la categoria de folosinta curti-constructii.

a₂. Pasuni (P)

Pasunile sunt terenuri inierbate sau intelenite in mod natural sau artificial prin insamantari la maximum 15-20 ani si care se folosesc pentru pasunatul animalelor. In cadrul acestei categorii de folosinta se inregistreaza:

pasuni curate - pasunile acoperite numai cu vegetatie ierboasa;

pasuni cu pomi - pasunile plantate cu pomi fructiferi, in scopul combaterii eroziunii sau al alunecarilor de teren, precum si pasunile care provin din livezi paraginite;

pasuni impadurite - pasunile care in afara de vegetatie ierboasa sunt acoperite si cu vegetatie forestiera, cu diferite grade de consistenta;

pasuni cu tufarisuri si maracinisuri

a₃. Fanete (F)

La categoria fanete se incadreaza terenurile inierbate sau intelenite in mod natural sau artificial prin insamantari la maximum 15-20 ani, iar iarba se coseste pentru fan. Se inregistreaza la fanete: fanete curate, fanete cu pomi, fanete impadurite, fanete cu tufarisuri si maracinisuri.

a₄. Vii (V)

In acesata categorie se incadreaza terenurile plantate cu vita de vie, care se clasifica in:

vii altoite - au la baza lor portaltoi;

viile indigene sunt nealtoite, dezvoltandu-se pe radacini proprii (impreuna mai sunt denumite si vii nobile);

vii hibride - sunt cele care poarta si denumirea de producatori directi;

hamei - deoarece au o agrotehnica asemanatoare cu vita de vie, plantatiile de hamei se includ in acesta categorie de folosinta;

pepiniere viticole - terenuri pentru producerea materialului saditor viticol: plantatiile portaltoi si pepinierele propriu-zise sau scolile de viticultura.

a₅. Livezi (L)

Livezile sunt terenuri plantate cu pomi si arbusti fructiferi. Se inregistreaza ca livezi:

livezi clasice - terenurile plantate cu pomi fructiferi in diferite sisteme de cultura traditionale, si anume: livezi cu culturi intercalate, livezi inierbate, livezi in sistem agropomicol, livezi pure etc.;

livezi intensive si superintensive - livezi amenajate avand o mare densitate de pomi pe hectar, cu conducerea dirijata a coroanelor si mecanizarea lucrarilor de intretinere si recoltare;

plantatii de arbusti fructiferi - terenuri plantate cu zmeura, agrise, coacaze, trandafiri de dulceata etc.;

pepiniere pomicole - terenuri destinate pentru producerea materialului saditor pomicol;

plantatii de duzi

b.     Terenurile cu destinatie forestiera

Acestea sunt: terenurile impadurite sau cele care servesc nevoilor de cultura, productie ori administratie silvica, terenurile destinate impaduririlor sau cele neproductive - stancarii, abrupturi, bolovanisuri, rape, ravene, torenti.

Padurile si alte terenuri forestiere ocupa cele mai mari suprafete din terenurile cu destinatie forestiera. In aceasta categorie de folosinta intra toate terenurile care sunt cuprinse in amenajamentele silvice si in afara acestora, indiferent de proprietar. Se inregistreaza la aceasta categorie de folosinta:

paduri - terenuri acoperite cu vegetatia forestiera, cu o suprafata mai mare de 0,25 ha;

terenuri destinate impaduririi - terenuri in curs de regenerare, terenuri degradate si poieni prevazute a fi impadurite prin amenajamente silvice;

terenuri care servesc nevoilor de cultura, productie si administratie silvica ornamentali si fructiferi, cele destinate hranei vanatului si animalelor din unitatile silvice, cele date in folosinta temporara personalului silvic

perdele de protectie - benzi ordonate din plantatiile silvice si uneori silvopomicole, care au diferite roluri de protectie, ca: perdele pentru protectia culturilor agricole, perdele pentru protectia cailor de comunicatie, pentru protectia asezarilor umane, perdele pentru protectia digurilor, perdele pentru combaterea eroziunii etc.;

tufarisuri si maracinisuri - terenuri acoperite masiv cu vegetatie arborescenta de mica inaltime, catinisuri, ienuparisuri, salcami, maracinisuri etc.

c.      Terenurile aflate permanent sub ape

Din aceasta categorie fac parte albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor naturale si artificiale la nivelul maxim de retentie, bratele si canalele din Delta Dunarii, fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale si contigue.

In categoria terenurilor cu ape si ape cu stuf intra terenurile acoperite permanent cu apa, precum si cele acoperite temporar, care dupa retragerea apelor nu pot avea alta folosinta. Se inregistreaza la aceasta categorie:

ape curgatoare (HR): fluviul Dunarea, bratele si canalele din Delta Dunarii, cursurile de apa, paraurile, garlele si alte surse de ape cu denumiri locale (izvoare, privaluri etc.). La apele curgatoare se va inregistra suprafata ocupata de intreaga albie minora a cursului de apa, din mal in mal, chiar daca aceasta nu este in intregime si permanent sub apa. De obicei, apele curgatoare formeaza de o parte si de alta a luciului apei prundisuri care numai la viituri mari sunt acoperite pentru scurt timp de apa. Albia minora a unui curs de apa include toate zonele joase ale cursului, insulele si prundisurile. Toate aceste terenuri din albia minora nu se inscriu la neproductiv, ci la terenuri cu ape;

ape statatoare (HB). Limita acestor ape variaza in functie de anotimp si de regimul de precipitatii. La delimitarea acestor ape se va lua in considerare limita lor la nivelul mediu al apelor. In aceasta categorie se incadreaza si apele amenajate in mod special pentru cresterea dirijata a pestelui, precum si suprafetele cu ape statatoare de mica adancime unde cresc trestisuri si papurisuri respectiv alte tipuri de vegetatie specifica in regim amenajat sau neamenajat;

marea teritoriala si marea interioara. Suprafata marii teritoriale este cuprinsa intre liniile de baza ale celui mai mare reflux de-a lungul tarmului, inclusiv ale tarmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de acostare, amenajamentelor hidrotehnice si ale altor instalatii portuare permanente si linia de larg, care are fiecare punct situat al o distanta de 12 mile marine (22 224 m), masurata de la punctul cel mai apropriat de la liniile de baza. Suprafata marii interioare este cuprinsa intre tarmul marii si liniile de baza cum au fost definite mai sus.

Limita terenurilor reprezentand albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor naturale si artificiale, ale baltilor, ale tarmului si plajei de nisip ale Marii Negre, este stabilita prin norme specifice elaborate de ministerele interesate si avizate de O.N.C.G.C 30.

d.     Terenurile din intravilan

In aceasta categorie se includ toate terenurile, indiferent de categoria de folosinta, situate in perimetrul localitatilor urabane si rurale, ca urmare a stabilirii limitei de hotar a intravilanului, conform legislatiei in vigoare.

e.      Terenurile cu destinatie speciala

Din aceasta categorie fac parte terenurile folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, aeriene si navale, cele pe care se afla obiective si instalatii hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice si gazelor naturale, terenurile cu exploatari miniere, petroliere, cele pentru nevoile de aparare a tarii, precum si rezervatiile si monumentele naturii, monumentele, ansamblurile si siturile arheologice, istorice si altele asemenea.

e₁. Caile de comunicatie rutiere (DR) si caile ferate (CF)

Din punct de vedere functional si al administrarii, caile de comunicatie rutiere se impart, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, dupa cum urmeaza:

drumuri de interes national: autostrazi, drumuri expres, drumuri nationale europene, drumuri nationale principale, drumuri nationale secundare;

drumuri de interes judetean: drumurile care fac legatura dintre resedintele de judet si resedintele de municipiu si orase, statiuni balneoclimaterice, porturi, aeroporturi si alte obiective importante;

drumuri de interes local: drumurile comunale si drumurile vicinale;

strazile din localitatile urbane

strazile din localitatile rurale: strazi principale si strazi secundare;

cai ferate simple, duble si inguste, triaje

Drumurile de exploatare din extravilan, care nu au un caracter permanent, nu se inregistreaza ca detalii si se atribuie in proportie egala  parcelelor din imediata vecinatate.

e₂. Terenurile ocupate cu constructii si curti (CC)

Aceasta categorie cuprinde terenurile cu diverse utilizari si destinatii, de exemplu: cladiri, curti, fabrici, uzine, silozuri, gari, hidrocentrale, cariere, exploatari miniere si petroliere, cabane, schituri, terenuri de sport, aerodromuri, diguri, taluzuri pietruite, terase, debusee, gradini botanice si zoologice, parcuri, cimitire, piete, rampe de incarcare, fasia de frontiera, locuri de depozitare, precum si alte terenuri care nu se incadreaza in nici una dintre categoriile de folosinta prevazute la punctele anterioare.

e₃. Terenuri degradate si neproductive

Aceasta categorie cuprinde terenurile degradate si cu procese excesive de degradare, care sunt lipsite practic de vegetatie. Din aceasta categorie fac parte:

nisipuri zburatoare - nisipuri mobile nefixate de vegetatie si pe care vantul le poate deplasa dintr-un loc in altul;

stancarii, bolovanisuri, pietrisuri - terenuri acoperite cu blocuri de stanci masive, ingramadiri de bolovani si pietrisuri, care nu sunt acoperite de vegetatie;

rape, ravene, torenti - alunecari active de teren care sunt neproductive cand nu sunt impadurite;

saraturi cu crusta - terenuri puternic saraturate, care formeaza la suprafata lor o crusta albicioasa friabila;

mocirle si smarcuri - terenuri cu alternante frecvente de exces de apa si uscaciune, pe care nu se instaleaza vegetatie. Terenurile cu mlastini cu stuf nu se inregistreaza la categoria terenurilor neproductive, ci la categoria terenuri cu ape si stuf;

gropile de imprumut si cariere - terenuri devenite neproductive prin scoaterea stratului de sol si roca pentru diverse nevoi de constructii;

halde - terenuri pe care s-a depozitat material steril rezultat in urma unor activitati industriale si exploatari miniere.

In ansamblul masurilor tehnice, organizatorice si economice pentru intensificarea si sporirea productiei agricole, valorificarea optima a resurselor funciare ale fiecarui proprietar se realizeaza in cadrul exploatatiilor (societatilor, asociatiilor) agricole respectiv prin organizarea terenului fiecarei folosinte adecvat particularitatilor de relief, sol si amenajare:

organizarea terenului arabil;

organizarea terenului plantatiilor de vii, pomi si hamei;

organizarea terenului pajistilor.