Politica agricola nationala a romaniei

POLITICA AGRICOLA NATIONALA A ROMANIEI

Ministerul roman al Agriculturii, Alimentatiei si Silviculturii a elaborat o strategie pentru dezvoltarea agriculturii, industriei alimentare si silviculturii in perioada 2001-2005, bazandu-se pe principiile programului guvernamental, cu scopul de a grabi integrarea Romaniei in structurile europene. Principalele obiective ale strategiei sunt:

dezvoltarea durabila a unui sector agro-alimentar competitiv prin cresterea cantitativa si calitativa a productiei;

modernizarea si imbunatatirea procesarii si marketingului alimentar;

asigurarea controlului hranei pentru populatie.

Romania a aplicat o politica ce viza privatizarea si restructurarea agriculturii, sprijinirea agriculturii in fata constrangerilor bugetare si liberalizarea comertului cu produse agro-alimentare.

a) - Sprijinul intern. Principalele tipuri de suport financiar oferite, atat din bugetul Ministerului cat si din alte surse, erau plati suplimentare pentru sustinerea pretului, politici de creditare, sustinerea input-urilor si a investitiilor ferme. Platile suplimentare pentru sustinerea pretului erau oferite ca prime la vanzarile de grau pentru consumul intern de paine si la vanzarile de lapte. Politicile de creditare includeau credite pe termen scurt cu o rata a dobanzii subventionata pentru sustinerea cheltuielilor curente de productie, credite pe termen mediu cu o rata a dobanzii subventionata pentru investitii in ferme.

b) - Alte politici cu impact asupra sectorului agricol. In anul 2000 au fost emise reglementari importante cu privire la sectorul agro-alimentar. Acestea sunt orientate catre dezvoltarea si imbunatatirea pietei si a institutiilor pietei, cat si spre armonizarea legislatiei romanesti cu cea a Uniunii Europene, dupa cum urmeaza:

- sistem de cotare a granelor;

- antrepozite de grane si plante oleifere, cat si instaurarea unui fond de garantare a incasarilor;

- reglementari comerciale privind produsele si serviciile;

- proiect de sprijinire a serviciilor din agricultura (inpreuna cu Banca Mondiala);

- diverse reglementari fitosanitare si veterinare supuse reglementarilor UE;

- instaurarea monopolului de stat asupra vanzarilor de alcool;

- infiintarea Oficiului National pentru denumirile de origine ale vinurilor si produselor vinicole;

- autorizarea institutiilor financiare in acordarea de microcredite;

- reglementari privind infiintarea de cooperative private de dredit;

- reglementari pentru reintarirea protectiei consumatorului;

- produse agro-alimentare ecologice (naturale);

- organizatii inter-profesionale pentru produsele agro-alimentare.