CONDITII DE EXPERIMENTARE

Cadrul natural al zonei in care s-au efectuat cercetarile

Experientele au fost amplasate in anul 2007 , in campul experimental de la Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Agricola Simnic (SCDA) in conditii naturale de camp.

Asezarea geografica

Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Agricola Simnic (SCDA Simnic) Craiova se afla la 6 km nord de orasul Craiova.

Geografic este localizata la 44˚19' latitudine nordica si 23˚48' longitudine estica, in zona de tranzitie de la Campia Dunarii la dealurile subcarpatice ale Olteniei.

Relieful

Relieful caracteristic este de campie, cu interfluvii largi, presarate cu crovuri si brazdate de vai care contribuie la drenarea acestuia.

Perimetrul S.C.D.A. Simnic cuprinde terenuri de platou, terasa si panta.

Relieful inregistreaza altitudini cuprinse intre 90 si 105 m fata de nivelul marii.

Vegetatia naturala

Vegetatia naturala in zona o constituie padurea de cverginee, bine incheiata care nu permite dezvoltarea unui covor erbaceu.

Hidrologia

Regimul hidric al solului in aceasta zona a Olteniei este de tip periodic percolativ.

Caracterizarea solului

Teritoriul Statiunii de Cercetare si Dezvoltare Agricola Simnic reprezinta zona de intalnire a solurilor brune si brune roscate (luvosoluri)

Proprietati morfologice ale solului de la S.C.D.A. Simnic

Tipul de sol pe care s-a executat experienta a fost brun-roscat care face parte din clasa argilovisoluri si care prezinta urmatoarele orizonturi: Ap-AB-BZ-BC.

Textura lutoasa a solului are urmatoarea compozitie granulometrica:

- nisip grosier 7%

- nisip fin 51.3%

- praf 10.5%

La un continut mediu de humus in sol, bioacumularea in aceste soluri este relativ slaba, deoarece descompunerea are loc preponderent sub actiunea bacteriilor in conditii de aerobioza.

Alterarea partii minerale este accentuata, cu formarea de minerale argiloase si hidroxizi.

Prin deshidratarea hidroxizilor in perioada secetoasa a anului, solul capata o culoare ruginie si imprima nuanta roscata generala. Din cauza reactiei slab acide a solutiei solului si a saturarii cu baze, argila formata migreaza partial si se acumuleaza in profunzime.

Insusirile chimice

Continutul in humus al luvosolului de la S.C.D.A. Simnic in stratul arabil este de 1,50-1,89%, corespunzand unei cantitati de azot total exprimat procentual de 0,098.

Continutul in fosfor mobil este de 3,14 mg P₂O₅ / 100g sol iar cel de potasiu de 10-14 mg K₂O / 100g sol.

Solul este saturat (U 75%) iar proportia dintre cationi este echilibrata. Capacitatea de schimb a solului prezinta valori mijlocii (T=2,.91 - 29,64 mc).

Reactia solului este in cea mai mare parte acida si slab acida (pH=5.8).

Suma bazelor schimbabile (SB) este de 17,4 mc

Percolarea solului de catre apa din precipitatii face ca sarurile solubile sa fie complet levigate iar carbonatul de calciu se acumuleaza in profunzime.

Proprietati fizice si chimice

Din datele obtinute si analizate in urma determinarii conductivitatii hidrolitice se deduce ca solul are o permeabilitate buna in orizontul Ap de 13 mm / h si scade brusc in orizonturile urmatoare.

Prin determinarea porozitatii totale precum si prin determinarea porilor mai mari de 50, reiese o buna afanare a solului in orizontul lucrat Ap, dar mergand in profunzime se constata o tasare din ce in ce mai mare.

3 Conditiile climatice

Clima corespunzatoare zonei ecologice a S.C.D.A. Simnic este caracteristica unei zone subumede cu ierni relativ blande si veri foarte calduroase.

Temperatura

Temperatura medie anuala este de 10,8 - 11 ⁰C.

Luna cea mai rece este ianuarie (temperatura medie -3 ⁰C ) iar cea mai calda este luna iulie (temperatura medie 23˚C).

Temperaturile maxime vara, in aer ating frecvent 40˚C, determinand temperaturi la sol uneori de peste 65˚C cu blocaje fotosintetice inregistrate in cursul zilelor, cu insolatii puternice.

Fenomene de ofilire temporara se inregistreaza la majoritatea culturilor agricole in lunile iulie-august.

Indicii anuali de ariditate au valori cuprinse intre 25 si 30.

Exista o perioada secetoasa vara cand indicii lunari scad sub 22, lunile iunie, iulie, august, septembrie.

Precipitatii

Anual cad cca 540-550 l / mp precipitatii, total neuniform repartizate in sezonul de vegetatie.

Conditii meteorologice specifice anului de experimentare

Conditiile climatice ale anului agricol 2006-2007 in zona de Sud a Olteniei au fost de "seceta extrema" si prin urmare cultivarea plantelor prasitoare de primavara a fost extrem de dificila.

Deficitul de apa din sol din perioada rece a anului (01.10.2006-31.03.2007) a fost de 95,3 l fata de media multianuala (tabelul 6)

Tabelul 6

Date meteo pentru perioada de vegetatie la floarea-soarelui in anul agricol 2006 - 2007 la S.C.D.A. Simnic

La 01.03.2007 rezerva da apa din sol la adancimea de 0-90cm a fost de 320 mc / ha, inferioara capacitatii de camp pentru apa a solului, iar la 30.04.2007, umiditatea din sol a atins pragul plafonului minim.

In luna aprilie au fost de zero l /mp.

De fapt in perioada 26.03.2007 - 18.05.2007 au cazut numai 5 l /mp, practic 52 de zile fara ploaie.

Inainte de inceperea caderii precipitatiilor (18.05.2007), deficitul de apa din sol era de 1145 mc / ha.

In a-II-a si a III- a decada a lunii mai au cazut ploi abundente de peste 100l/mp.

Despre precipitatiile inregistrate in celelalte luni de vara, practic nu se poate vorbi, deoarece in luna iunie au cazut 47mm, dar in numai 7 zile, ceea ce a diminuat aproape total efectul asupra plantelor.

De altfel pe data de 007.2007 umiditatea din sol a atins coeficientul de ofilire, avand implicatii asupra formarii elementelor de productie.

Ploile abundente din prima decada a lunii august au venit prea tarziu, productia fiind deja definitivata, plantele apropiindu-se de finalul perioadei de vegetatie.

In privinta temperaturilor inregistrate, in toate lunile din perioada de vegetatie a florii-soarelui, acestea au fost peste media multianuala, in luna iulie inregistrand maximum de +6.6˚C fata de normala.

Zilele caniculare cu temperaturi mai mari de 35˚C (7 in iunie si 20 in iulie ) precum si noptile tropicale cu temperaturi peste 20˚C au accentuat efectele secetei si arsitei.