INVESTITIILE SI CAPITALUL IN EXPLOATATIILE AGRICOLE

INVESTITIILE SI CAPITALUL IN EXPLOATATIILE AGRICOLE

1. Investitiile - continut, particularitati, eficienta economica

2. Capitalul fix - continut, particularitati, eficienta economica

3. Capitalul circulant - continut, particularitati, eficienta economica

1. Investitiile in exploatatiile agricole - continut,

particularitati, eficienta economica

Investitiile reprezinta costuri angajate de exploatatiile agricole in scopul crearii de capital fix, inlocuirea celui uzat ca si pentru refacerea, largirea si modernizarea capitalului tehnic existent.

Spre deosebire de costurile curente de productie, cele destinate investitiilor, reprezinta o parte din profitul exploatatiilor agricole, utilizata pentru sporirea capitalului fix si transformarea investitiilor in factori de crestere economica.

Incitatia pentru investitii in cadrul economiei agricole de piata, rezida in urmatorii factori:

- cererea de investitii;

- rata dob`nzii pe economia agricola si raportul fata de rata profitabilitatii;

- asumarea riscului de catre exploatatiile agricole intreprinzatoare, ca si din partea finantatorilor;

- existenta unui esantion suficient de exploatatii agricole intreprinzatoare in productia vegetala si productia animala;

- dinamica profiturilor la investitiile existente;

- evolutia economiei agricole pe plan mondial.

Finantarea investitiilor, se bazeaza pe urmatoarele surse:

- disponibilitatile proprii ale exploatatiilor agricole;

- creditul agricol oferit de autoritatile financiar - bancare, in baza unor contracte ferme incheiate intre parti.

Investitiile prin implicatiile lor, au efectul de antrenare a exploatatiilor agricole, cresterea volumului lor intr-o structura anticipata:

- inlocuirea sau modernizarea capitalului tehnic - tractoare, masini agricole, instalatii, plantatii viticole si pomicole, animale de reproductie si de tractiune;

- promovarea de tehnologii moderne, eficiente sub raport economic, energetic si ecologic;

- sporirea ofertei de bunuri - produse vegetale si animale -, si servicii.

1.1. Particularitatile investitiilor in exploatatiile agricole

Spre deosebire de alte domenii in care se produc bunuri si servicii, investitiile efectuate in agricultura prezinta anumite particularitati care trebuie luate in considerare.

Obtinerea unitatii de produs se realizeaza cu un volum mai mare de capital fix, iar sporul nu este intotdeauna ascendent sau proportional cu volumul capitalului fix angajat.

Unele elemente sau componente ale capitalului tehnic - tractoare, masini agricole - au o utilizare mai redusa pe parcursul anului, iar randamentul in exploatare este diferit pe zone si microzone.

Fondurile investite se recupereaza dupa o perioada mai mare de timp - plantatii viticole, livezi, animale, constructii speciale - sere, amenajari hidroameliorative etc.

Capitalul fix neproductiv detine o pondere mai mare in balanta generala a capitalului, ceea ce desigur, influenteaza nivelul profitabilitatii si eficientei economice in productia vegetala, animala, industriala.

1.2. Clasificarea investitiilor in exploatatiile agricole

Abordarea si intelegerea problematicii investitiilor presupune cunoasterea criteriilor de clasificare a acestora si anume: destinatia economica, sfera de actiune, participarea la progresul tehnic - tehnologic, structura costurilor, sursele de finantare.

Destiantia economica. Dupa acest criteriu, investitiile se impart in productive si neproductive.

a. Investitiile productive, participa direct in procesul de obtinere a bunurilor - produse vegetale si animale: plantatii viticole, livezi, animale de reproductie.

b. Investitiile neproductive, nu contribuie la obtinerea de produse vegetale si animale, dar faciliteaza activitatea economica din aceste domenii - mijloacele de transport.

Sfera de actiune. Acest criteriu sub`mparte investitiile in: specifice, comune si generale.

a. Investitiile specifice, sunt cele care revin pe unitatea productiva - hectar, animal -, pe unitatea de produs, sau pe unitatea de depozitare - metru patrat, metru cub.

b. Investitiile comune, vizeaza realizarea de capital fix, utilizabil in mai multe activitati sau domenii - magazii, depozite, remize.

c. Investitiile generale, au ca tinta obiective de interes general - cladiri administrative, case de cultura, parcuri, baze sportive.

Participarea la procesul tehnic-tehnologic. Investitiile - din acest punct de vedere - se impart in: investitii de refacere si investitii de modernizare.

a. Investitiile de refacere, concura la inlocuirea, largirea si reconstruirea capitalului fix, fara modificari in nivelul tehnic, functionalitate si performante.

b. Investitiile de modernizare indeplinesc aceleasi functii dar sunt dublate de ridicarea nivelului tehnic si al parametrilor functionali si de performanta ai capitalului fix.

Structura costurilor. Avem de a face - in aceasta situatie - cu investitii cu consum mare de munca vie si investitii cu consum mare de resurse materiale.

a. Cu consum specific mare de munca vie - toate lucrarile hidroameliorative.

b. Cu consum specific mare de resurse materiale - sere, tractoare, masini agricole, spatii de depozitare si conservare a produselor vegetale si animale.

Sursele de finantare. Investitiile se impart in proprii si atrase.

a. Investitiile proprii - angajeaza disponibilitatile financiare ale exploatatiilor agricole.

b. Investitiile atrase - sunt finantate de la bugetul de stat sau prin intermediul angajarii de credite bancare.

1.3. Indicatorii utilizati in domeniul investitiilor

In fundamentarea economica a investitiilor se folosesc indicatori de productie, de investitii propriu-zisi si tehnico-economici.

1. Indicatorii de productie, includ: sporul de productie pe hectar si animal, sporul de profit pe hectar si animal, reducerea costului de productie, cresterea profitabilitatii.

a. Sporul de productie- DP, in unitati naturale sau valorice, se stabileste utiliz`nd relatia:

DP = P1 - Po, in care:

- P1 = productia in varianta cu investitii;

- Po = productia in varianta fara investitii.

b. Sporul de profit- DPrt, pe hectar si animal:

DPrt = Prt1 - Prto, in care:

- Prt1 = profitul in varianta cu investitii;

- Prto = profitul in varianta fara investitii.

c. Reducerea costului de productie- DCp:

DCp = - , in care:

SCho, SCh1 = costurile totale pe variante;

- Qo, Q1 = productia totala pe variante.

d. Cresterea profitabilitatii- DPr:

DPr = -

2.Indicatorii propriu-zisi de investitii- cuprind: investitia specifica, termenul sau durata de recuperare, coeficientul de eficienta, profitul suplimentar la 1000 lei - investitii, viteza de recuperare a investitiei, efectul economic total si efectul economic anual.

a. Investitia specifica- Isp:

Isp = , in care:

- It = investitia totala

- Q = suprafata - ha, numar de animale, CP etc.

b. Termenul sau durata de recuperare- T:

T = , in care:

- Prta = profitul total anual

c. Coeficientul de eficienta- Cef:

Cef = , sau Cef =

d. Profitul suplimentar la 1000 lei investitii- Prts/1000:

Prts/1000 =

e. Viteza de recuperare a investitiei- Vri:

Vri = , in care:

- a = amortizarea anuala

f. Efectul economic-total- Efet:

Efet = Prt1n1 - ( no + n1)Prtoq, in care:

- Prt1 = profitul pe plantatie;

- n1 = durata de exploatare a plantatiei;

- no = durata p`na la intrarea in exploatare;

- Prto = profitul la hectar pe folosinta anterioara;

- q = coeficientul de crestere a productiei folosintei anterioare.

g. Efectul economic anual- Efea:

Efea =

3. Indicatori tehnico - economici. Se refera in mod special la plantatii viticole, livezi si hameisti, cei mai importanti fiind:

- orientarea r`ndurilor fata de curbele de nivel;

- densitatea la hectar;

- procentul de goluri;

- structura suprafetei pe epoci si soiuri;

- sistemul de sustinere, taiere si conducere;

- nivelul de mecanizare a lucrarilor;

- continutul in zahar al strugurilor.

Indicatorii de eficienta economica a investitiilor se utilizeaza in complex la proiectia unui sistem multiplu de variante, retin`nd prin prelucrarea electronica a datelor, varianta optima ca nivel final de profitabilitate si eficienta economica.

1.4. Eficienta economica a investitiilor

Prin eficienta economica a investitiilor din exploatatiile agricole, se intelege capacitatea acestora de a determina efecte pozitive, subliniate de:

- modernizarea proceselor de munca in cultura plantelor si cresterea animalelor;

- cresterea productiei de bunuri - produse vegetale si produse animale;

- sporirea productivitatii muncii;

- reducerea costurilor de productie totale si unitare.

Nivelul de testare si determinare a eficientei economice a investitiilor poate fi:

- agricultura, ca domeniu de activitate;

- subramurile agricole - vegetale si animale;

- exploatatiile agricole - individuale, asociative, societati comerciale etc.;

- formele de organizare interna - ferme, sectii etc.

Conditiile de eficienta economica a investitiilor sunt urmatoarele:

-justificarea tehnico - economica a obiectivelor de investitii;

- angajarea prioritara a efortului investitional, in obiective care sa determine modernizarea productiei: sere, plantatii - viticole, pomicole, hamei -, sisteme de irigatii, masini, utilaje, instalatii, animale de reproductie;

- favorizarea cadrului intern al exploatatiilor agricole, pentru valorificarea la standarde ridicate, a factorilor endogeni si exogeni;

- intrarea in productie la termenul stabilit sau chiar anticipat, a obiectivului sau elementului de capital fix, in care s-a angajat investitia.

Abordarea eficientei economice a investitiilor in exploatatiile agricole, presupune urmatoarea succesiune metodologica:

- stabilirea prioritatilor de angajare a eforului investitional;

- determinarea volumului investitiei;

- precizarea surselor de finantare - proprii, banci, sau societatii de credit;

- utilizarea variantei optime dintr-un sistem multiplu de variante.

Data fiind importanta domeniului de investitii, in scopul asigurarii unei finalitati profitabile, diagnosticarea eficientei economice, devine obligatorie pe faze - proiectare, executie si dupa intrarea in functiune a obiectivului luat in considerare.

2. Capitalul fix - continut, particularitati, eficienta economica

Capitalul reprezinta totalitatea bunurilor destinate activitatii economice din exploatatiile agricole, din care rezulta alte bunuri si servicii.

Ca o caracteristica a capitalului fix din exploatatiile agricole, este dubla proveninenta - industriala si respectiv agricola.

Capitalul fix din exploatatiile agricole prezinta urmatoarele particularitati:

- participa la mai multe cicluri economice;

- se uzeaza treptat si la expirarea duratei de exploatare trebuie inlocuit;

- este supus permanent procesului de perfectionare sub incidenta pietei libere si a realizarilor din domeniul tehnic;

- valoarea proprie se transmite treptat asupra produselor la realizarea carora participa, prin cote anuale de amortizare.

Componentele capitalului fix din exploatatiile agricole sunt: tractoare si masini agricole, utilaje, instalatii agricole, cladiri de productie si gospodaresti, mijloace de transport si de telecomunicatii, plantatii viticole, pomicole si de hamei, animale de reproductie si de tractiune.

2.1. Eficienta economica a utilizarii capitalului tehnic-mecanic

In exploatatiile agricole capitalul fix mecanic detine cea mai mare pondere in totalul capitalului fix, el av`nd rolul determinant in transferarea economica a tehnologiilor in cultura plantelor si cresterea animalelor.

Prezinta importanta indicatorii generali, factorii de influenta si eficienta economica a parcului de tractoare si masini agricole.

Indicatorii generali de eficienta economica sunt:

- productia totala in unitati valorice, ce revine pe tractor fizic si conventional;

- randamentul mediu anual pe tractor - hectare aratura normala si ore de utilizare efectiva.

Factorii care influenteaza eficienta economica a mecanizarii, sunt:

- calitatile constructive si de exploatare ale - tractoarelor, masinilor agricole, instalatiilor si pieselor de schimb;

- incadrarea mijloacelor mecanice in limite optime de functionare;

- profesionalismul personalului de exploatare;

- pretul mijloacelor mecanice - tractoare, masini agricole, instalatii;

- pretul carburantilor, lubrifiantilor si al pieselor de schimb.

Eficienta parcului de tractoare si masini agricole, depinde de urmatorii factori:

- dotarea cu mijloace tehnice eficiente;

- utilizarea rationala a mijloacelor tehnice.

Dotarea cu mijloace tehnice eficiente- presupune luarea in considerare a unor criterii ca: randament ridicat in exploatare, greutate proprie redusa, viteze diferite de exploatare, consum redus de carburant pe unitatea de lucrare.

In acelasi scop, se procedeaza la calculatii de fundamentare, utiliz`nd urmatorii indicatori:

- randamentul pe schimb;

- coeficientul de exploatare probabila;

- productivitatea muncii;

- economia de costuri directe pe unitatea de produs sau lucrare;

- termenul de recuperare a investitiei.

a. Randamentul pe schimb- Rs -

Rs = VlLltn , in care:

- Vl = viteza de lucru - km pe ora;

- Ll = latimea de lucru - metri;

- tn = timpul net - ore;

- 0,1 = coeficientul de transformare a lucrarilor in hectare aratura normala.

b. Coeficientul de exploatare probabila- Kep -

Kep = , in care:

- Tn = timpul net - in ore;

- Tin = timpul provenit din intreruperi tehnice - ore -.

c. Productivitatea muncii- Pm

Pm = , in care:

- Rs = randamentul pe schimb;

- T = orele totale de lucru ale personalului care deserveste agregatul.

d. Economia de costuri directe pe unitatea de produs sau lucrare- Ec -

Ec = Ech+Sp+Dc, in care:

- Ech = economia de costuri cu seminte, ingrasaminte etc.;

- Sp = sporul rezultat din cresterea productiei si din reducerea pierderilor;

- Dc = diferenta de profit rezultat din calitatea productiei.

e. Termenul de recuperare a investitiei- T -

T = , in care:

- Prm = pretul mijloculuii tehnic nou - tractor, masini agricole;

- Dch = diferenta de costuri de exploatare - lei pe hectar intre mijlocul tehnic vechi si nou;

- Ra = randamentul anual al mijloculuii tehnic nou.

La indicatorii prezentati, se utilizeaza in completare:

- randamentul anual pe tractor in hectare aratura normala;

- costul lucrarii executate cu mijloace mecanice - lei pe hectarul aratura normala;

- costurile pentru 1000 lei venituri din activitatea de mecanizare a lucrarilor.

Utilizarea rationala a mijloacelor tehnice, se obtine in urmatoarele conditii:

- incadrarea executarii lucrarilor in perioada optima;

- organizarea procesului de munca in schimburi prelungite sau in doua schimburi;

- utilizarea integrala a puterii tractorului;

- folosirea de agregate complexe - executarea a mai multe lucrari la o singura trecere- protejarea structurii solului, economia de carburanti, eficienta economica ridicata.

Ca factori in utilizarea rationala a mijloacelor mecanice mentionam:

- perioada optima de utilizare;

- momentul optim de inlocuire;

- calculatia cotelor de amortizare.

a. Perioada optima de utilizare,vizeaza inregistrarea unor niveluri ridicate a indicatorilor: randament pe schimb, coeficient de exploatare probabila, productivitatea muncii, economia de costuri pe unitatea de produs sau lucrare.

b. Momentul optim de inlocuire, este dat de nivelul costurilor directe pe unitatea de produs sau de lucrare, respectiv diferenta dintre masina veche si masina noua:

D = Cutv - Cutn, in care:

- Cutv = costul unitatii de lucrare sau produs cu masina veche;

- Cutn = costul unitatii de lucrare sau produs cu masina noua.

Determinarea costului cu masina veche- Cutv-

Cutv = , in care:

- Chetv = costuri cu exploatarea;

- Ptv = pretul masinii sau al utilajului vechi;

- rc = costuri cu reparatiile;

- Vha = volumul anual de lucrari - hectare sau hectare aratura normala;

Sh = volumul de lucrari- durata normata de serviciu.

Determinarea costului cu masina noua-Cutn -

Cutn = , in care:

- Chetn = costuri cu exploatarea;

- Ptn = pretul masinii sau al utilajului nou;

- Van = valoarea neamortizata.

c. Calculatia cotelor de amortizare. Amortizarea este expresia baneasca a unei parti din valoarea mijloacelor tehnice, care se transmite treptat asupra produselor vegetale si animale, reprezinta marimea uzurii capitalului in procesul de productie.

Prin amortizare se asigura premizele inlocuirii in forma naturala a capitalului, amortismentul fiind un element component al costurilor de productie.

Calculatia cotei anuale a amortizarii

A = , in care:

- V = valoarea initiala a capitalului fix;

- r = valoarea reziduala a capitalului fix;

- d = costuri de demolare - demontare;

- T = durata normata de exploatare - ani.

O alta componenta a capitalului fix in exploatatiile agricole este reprezentata de cladiri si constructii speciale.

Cladirile- sunt formate din urmatoarele componente:

- adaposturi pentru animale;

- magazii, pentru pastrare - produse agricole, inventar gospodaresc, diverse materii si materiale;

- remize de masini;

- ateliere de reparatii;

- depozite de carburanti si lubrifianti;

- fabrici de nutreturi combinate.

Constructiile speciale- includ:

- serele industriale de producere a legumelor;

- amenajari - irigatii, indiguiri, desecari, antierozionale.

Mijloacele de transport- componenta importanta a capitalului fix -, sunt formate din:

- mijloace auto;

- tractoare cu remorci;

- mijloace cu tractiune animala.

Principalele functii ale transportuluii in agricultura, sunt:

- aducerea materialelor solicitate de desfasurarea procesului de productie;

- transmiterea catre piata a productiei vegetale si animale, destinata comercializarii.

Din problematica privitoare la aceasta componenta a capitalului fix, se pot retine urmatoarele:

- modernizarea mijloacelor si cailor de transport;

- organizarea si amplificarea transportului cu tractiune animala;

- extinderea transportului containerizat si paletizat.

Plantatiile, ocupa un loc deosebit in productia agricola, ca modalitate de valorificare superioara a fondului funciar.

At`t pentru vii c`t si pentru livezi, se impun doua coordonate:

- modernizarea patrimoniului;

- infiintarea de plantatii in perimetrele deja consacrate.

Animalele, de reproductie si de tractiune -, trebuie privite din cel putin doua puncte de vedere:

- modalitate de imbunatatire a standardului alimentar al populatiei;

- mijloc de valorificare a unor resurse - produse secundare si deseuri inevitabile in agricultura si transformarea lor in produse animale si materii prime utile.

De aceea, ponderea animalelor in structura capitalului fix din acest domeniu, trebuie sa creasca in mod substantial.

3. Capitalul circulant - continut,

particularitati, eficienta economica

Prin capitalul circulant in general, trebuie sa se inteleaga bunurile consumate, transformate fundamental in cursul unui singur proces sau ciclu de productie.

De aceea, componentele acestui tip de capital, se inlocuiesc la fiecare ciclu nou de productie.

In exploatatiile agricole, capitalul circulant are doua functii:

- cresterea productiei si a calitatii produselor vegetale si animale;

- ridicarea profitabilitatii si eficientei economice.

Capitalul circulant este format din: seminte, material saditor - legumicol, viticol, pomicol -, ingrasaminte - chimice si naturale, amendamente - toate tipurile -, erbicide, insectofungicide, biostimulatori, carburanti, lubrifianti, piese de schimb, furaje. medicamente si material de uz zooveterinar.

Tinta principala in domeniul capitalului circulant, este cresterea vitezei de rotatie, care de fapt conduce la ridicarea eficientei economice.

Indicatorii care pot pune in evidenta aspectul mentionat, sunt:

- coeficientul vitezei de rotatie;

- durata de rotatie;

- volumul capitalului circulant la 1000 lei productie - marfa comercializata.

a. Coeficientul vitezei de rotatie- Kr -

Kr = , in care:

- Pmfc = productia marfa comercializata;

- Sm = soldul mediu al capitalului circulant - trimestrial sau anual.

b. Durata de rotatie, in zile- D -

D = , in care:

- T = timpul pentru care se face calculatia.

c. Volumul capitalului circulant la 1000 lei productie - marfa comercializata- Cc -

Cc =

Accelerarea vitezei de rotatie a capitalului circulant, are la baza factori care opereaza pe stadii: productie, aprovizionare, desfacere.

a. Stadiul de productie:

- prevenirea stocurilor supranormative;

- folosirea eficienta a capitalului tehnic si a resurselor de munca;

- reducerea ca durata a intreruperilor in procesele de munca;

- cresterea productivitatii muncii.

b. Stadiul de aprovizionare:

- aprovizionarea ritmica operativa;

- optimizarea transporturilor;

- pastrarea corespunzatoare a materiilor si materialelor aprovizionate, necesare proceselor de productie.

c. Stadiul de desfacere:

- simplificarea si dinamizarea circulatiei marfurilor - produse vegetale, produse animale, materii prime;

- pregatirea corespunzatoare pentru comercializarea bunurilor agricole pe piata;

Evident influenta factorilor prezentati trebuie considerata ca fiind una de ansamblu.

3.1. Utilizarea ingrasamintelor

In cazul utilizarii ingrasamintelor trebuie sa se tina seama de urmatoarele elemente:

- tipul de ingrasam`nt chimic sau organic;

- folosirea ingrasamintelor in raport de tipul de sol, cerintele culturii, planta premergatoare si tehnologia practicata;

- optimul economic ce trebuie obtinut, respectiv cel mai ridicat spor de productie la unitatea de costuri suplimentare, ceea ce presupune corelarea a doua functii: - productia, sporul obtinut si costul, costurile suplimentare.

Sistemul indicatorilor de eficienta economica, cuprinde cele doua perioade distincte: de baza si de remanenta.

a. Perioada de baza- impune utilizarea unor indicatori ca:

- sporul de productie la hectar si la 1 kg substanta activa;

- costurile suplimentare la hectar;

- costul unitar al productiei suplimentare;

- profitul suplimentar;

- profitabilitatea productiei suplimentare.

b. Perioada de remanenta. Pentru aceasta secventa de timp, se utilizeaza indicatorii:

- profitul suplimentar;

- sporul mediu de profit anual;

- coeficientul de eficienta;

- viteza de recuperare a costurilor cu ingrasamintele.

Problematica investitiilor, a capitalului fix si a celui circulant trebuie cunoscuta si rezolvata in mod adecvat de factorii decidenti din exploatatiile agricole, in scopul desfasurarii activitatii economice la niveluri superioare de profitabilitate si eficienta economica in cultura plantelor si cresterea animalelor.