Particularitatile biologice si formarea recoltei la soia

Particularitatile biologice si formarea recoltei la soia

La germinare semintele se imbiba cu o cantitate de apa ce reprezinta circa 150% fata de masa lor, germinand mai repede sau mai lent, in functie de temperatura.

Radicela care iese din samanta in regiunea micropilului, se ancoreaza in sol, formand primele ramificatii si perisori radiculari cand are 2 - 3 cm lungime. Hipocotilul are un ritm rapid de crestere si ridica cotiledoanele la suprafata solului (germinatie epigee), faza fiind critica si in pericol daca s-a format crusta la suprafata solului. Sistemul radicular pivotant de tipul HI patrunde in sol pana la 200 cm adancime, iar ramificatiile laterale se dezvolta pe o raza de 40 - 70 cm; circa 75% din masa radacinilor se dezvolta in stratul de sol pana la adancimea de 30 cm. Radacinile au capacitate ridicata de solubilizare si absorbtie a elementelor nutritive din sol.

In faza cresterii vegetative, radacinile cresc mai intens comparativ cu partea epigee a plantei si se reduce cresterea lor in timpul fazei reproductive, incheindu-se inainte de maturitatea fiziologica.

Datorita simbiozei dintre bacteriile de Bradyrhizobium japonicum cu radacinile soiei se formeaza nodozitati care devin vizibile la 10 - 14 zile de la infectie, iar fixarea azotului incepe dupa 15-25 zile de la formarea lor, ajungand la dimensiunile maxime dupa 25-35 zile de la formare, incheindu-si activitatea 'cel mai frecvent dupa 50 - 60 zile de la infectie. Culoarea rosie intensa a continutului nodozitatilor (leghemoglobina) arata o fixare intensa a azotului; ctiloarea roza o activitate mai redusa, iar culoarea verde indica inactivitatea.

Tulpina este erecta, cu un grad diferit de ramificare, in functie de soi si spatiul de nutritie. In functie de genotip, cresterea tulpinii poate fi: determinata, nedeterminata si semideterminata (intermediara).

La tipul de crestere determinata tulpina se termina cu o inflorescenta in varf; la tipul de crestere nedeterminata, ultima inflorescenta se afla sub nivelul ultimelor frunze de la varful plantei, iar la tipul de crestere semideterminata situatia este intermediara.

Soiurile mai precoce apartin tipului de crestere nedeterminata, iar cele mai tardive tipului de crestere determinata, iar din incrucisarea celor doua tipuri s-au obtinut soiuri cu crestere a tulpinii determinata, mai precoce, inaltimea tulpinii oscileaza intre 40 si 150 cm.

Frunzele situate la primul nod al tulpinii sunt provenite din cotiledoane; cele inserate la al doilea nod sunt simple, unifoliate, iar cele situate la nodurile urmatoare, dispuse altern, sunt trifoliate, fiind inserate printr-un petiol lung de circa 3 - 30 cm. Foliolele au forma, ovala, lanceolata, rombica etc. Frunzele, ca si tulpina, sunt acoperite cu perisori desi, care la maturitate pot avea culoarea argintie sau roscata.

Florile, grupate cate sunt dispuse in raceme axilare sau terminale. La soiurile cu crestere determinata primele flori se formeaza si se deschid la nodurile 8 - 9 si progreseaza, formarea si deschiderea lor spre baza si varful plantei, inflorirea incheindu-se intr-un timp mai scurt, iar la soiurile cu crestere nedeterminata primele flori apar la nodurile 4-5, inflorirea progresand spre varful tulpinii. Florile sunt hermafrodite, caracteristice leguminoaselor, cu fecundare autogama, avand petalele de culoare alba sau violacee. Din cauze inca neelucidate se manifesta frecvent fenomenul de avortare a florilor, a formarii de pastai fara seminte. Se crede ca acest fenomen este determinat de iluminarea insuficienta, fecundarea defectuoasa, temperaturi prea scazute sau prea ridicate, seceta in timpul infloririi si fecundarii.

Fructul este o pastaie usor curbata sau dreapta, cu l - 5 seminte, de culoare bruna-deschis sau castanie-deschis, cu perisori argintii sau roscati. Pe o planta se pot forma pana la 300 - 400 pastai, dar in mod obisnuit se formeaza si ajung la maturitate 30-60 pastai.

Samanta se formeaza in urma dublei fecundari si are o crestere rapida pana ajunge la greutatea maxima, respectiv pana la maturitatea fiziologica. Semintele au forma aproape sferica, elipsoidala, cu tegumentul de culoare galbena, bruna, neagra iar hilul de aceeasi culoare cu tegumentul sau diferit colorat, avand MMB intre 50 - 400 g (mai frecvent 100 - 200 g) si MHL de 65 -80 kg.

Ciclul de vegetatie a soiei este format din trei faze: 1.) faza cresterii vegetative, care dureaza 30 - 40 zile, timp in care planta isi dezvolta foliajul si sistemul radicular. Nodozitatile se dezvolta lent si inca nu sunt in functiune. Planta foloseste azotul mineral din sol; 2.) faza feproductiva, care dureaza 35 - 50 zile si cuprinde inflorirea si fructificarea. Activitatea fiziologica a plantei este maxima, iar nodozitatile furnizeaza azot plantei; 3) faza maturizarii semintelor, care dureaza 30 - 50 zile.

Randementul la Soia

-nr de pl/m² ; -nr de ramificatii/pl ; -nr de pastai/pl ; -nr de boabe in pastaie ; MMB ;