Masuri generale ptr eliminarea (diminuaea) focarelor de boli la pl agricole si prevenire arapandirii acestora

Masuri generale ptr eliminarea (diminuaea) focarelor de boli la pl agricole si prevenire arapandirii acestora

Pt. ca lupta impotriva buruienilor sa fie incununata de succes trebuiesc respectate mai multe criterii:

Depistarea la timp a bolilor

Determinarea precisa a agentilor patogeni

Cunoasterea biologiei si ciclului evolutiv al agentilor fitopatogeni

Aprecierea diferentiata, specifica a influentei factorilor de mediu asupra agentilor fitopatogeni si asupra plantei bolnave

Cunoasterea masurilor mijloacelor si metodelor de combatere

Pregatirea corecta si aplicarea in conditii tehnice corespunzatoare a tratamentelor, in functie de biologia agentului patogen,fenofaza plantei si conditiile de mediu

Integrarea armonioasa a masurilo de combatere in tehnologia de cultura a plantelor

Verificarea eficacitatii tehnice a tratamentelor si estimarea economica a masurior de combatere

Principalii factori de care se tine seama la organizarea rationala a actiunilor fitosanitare

Structura culturilor si suprafetele cultivate - stabilirea actiunilor de prevenire si combatere a bolilor si daunatorilor, a necesarului de masini si materiale, a necesarului de forta de munca etc., se porneste de la cunoasterea suprafetelor planificte a fi cultivate cu diferite plnate in fiecare unitate agricola

Arealul de raspandire a bolilor in zona de activitate- prin sondaje acestea se executa in culturi, dupa un grfic si metodologie diferentiata pe boli si culturi, se stabileste frecventa si intensitatea atacului, se calculeaza gradul de atac si gradul de paguba. Pe baza rezultatelor sondaajelor se alcatuiesc harti de raspandire cu indicarea zonelor de infestare slaba, mijlocie si puternica si tabele cu frecventa, intensitatea, gradul de atac si cel de paguba.

Pragul economic(limitq critica) a atacului - tratamentel;e se aplica la un anumit grad de daunare . In cazul bolilor de carantina tratamentele se recomanda indiferent de intensitatea atacului, deoarece se urmareste lichidarea focarelor.

Intocmirea pragului de actiuni fitosanitare- acestea sunt de neconceput fara o planificare prealabila. Annual la diferite nivele incepand cu unitatile de productie pana la nivele de minister se elaboreaza planuri de actiuni fitosanitare. Aceste planuri cuprind: programe de aprovizionare tehnica materiala, programe calendaristice pe principalele actiuni, programul de exploatare a aparaturilor si masinilor fitosanitare, programul privind asigurarea si repartizarea fortei de munca, planuri financiare

Stsbilireas suprafetelor prognozate a se trata si a numarului mediu de tratamente- in functie de suprafetele cultivate cu diferite plante, a intensitatii cu care se manifestaq bolile care prezinta importanta economica in zona respectiva se stabilesc suprafetele ce vor fi tratate precum si numarul de tratamente

Stabilirea sortimentului si a csantitatilor de fungicide necesare- pe baza cunoasterii spectrului de actiune a fungicidelor disponibile se stabilesc cantitatile de produs necesare, in functie de actiunea specifica asupra agentilor patogeni prognozati in zona si de suprafetele prevazute a se trata.

Determinarea necesarului de forta de munca, masini si utilaje-se face pornind de la valoarea lucrarii cuprinse in planurile calendaristice ale actiunilor de protectie a plantelor, avandu-se in vedere ca perioadele de solicitare maxima a masinilor si fortei de munca sa se incadreze in durata stabilita prin avertizare. Se fac tratamente noaptea-cand este necesar

Organizarea judicioasa si efectuarea la timp a tuturor lucrarilor agrofitotehnice prevazute in tehnologiile de cultura a plantelor- de mare importanta este alegerea terenului potrivit cerintelor plantelor cultivate, care dezvoltandu-se normal, vor deveni mai rezistente la atacul agentilor patogeni. Prin respectarea epocii optime de semanat se va preveni atacul puternice ale unor boli. Astfel, prin semanatul in epoca optima se previne imbolnavirea grava a cerealelor de toamna, de catre micoplasma ingalbenirea frunzelor, fenomen frecvent la semanatul prea timpuriu datorita activitatii maxime a insectelor vectoare. Recoltarea la timp a culturilor previne pierderile de recolta, formarea samulastrei, care atunci cand apare este gazda pentru diferiti agenti patogeni. Intarziarea recolatrii favorizeaza dewasemenea atacul unor boli ca fuzarioza la porumb. Indiferent de aplicarea tratamentelor chimice de combatere trebuie sa se faca uz de toate masurile agrotehnice avand ca efect prevenirea bolilor si sa se foloseasca masuri fizice, mecanice si biologice.

MASURI

Carantina fitosanitara- reporezinta sistemul de masuri adoptate de stat indreptate spre apararea teritoriului tarii de patrundere din alte tari a agentilor patogeni, a daunatorilor si semintelor de buruieni de carantina, precum si altor paraziti animali sau vegetali periculosi pentru plante, iar in cazul patruinderii acestora de localizare si lichidare a focarelor respective.

Cultivarea soiurilor si hibrizilor rezistenti la boli- rezistenta- capacitatea plantei de a preveni sau respinge agresiunea unui agent patogen potential, rezistenta fiind determinata de o anumita constitutie genetica. Plantele se pot apara prin intermediul caracteristicilor structurale, actioneaza ca bariere macxanice si opresc patrunderea si dezvoltarea agentilor patogeni, prin reactii biochimice care au loc in celule si tesuturi si care determina producerea unor substante toxice sau creaza conditii nefavorabile dezvoltarii agentilor patogeni.

Igiena culturala- rolul masurilor de igiena culturala- contribuie la asigurarea eficacitatii maxime a tratamentelor speciale care se vor aplica pentru limitarea rezervelor biologice ale agentilor patogeni. Prin inlaturarea focarelor de infectie, igiena culturala impiedica raspandirea si inmultirea agentilor fitopatogeni de la un an la altu;l, contribuind la asigurarea unor cantitati optime- igienice- de crestere si dezvoltare a plantelor, la asigurarea unor productii ridicate, sigure, stabile si de calitate superioara.

Masuri si metode tehnologice- pregatirea terenului, drenarea, distrugerea samulastrei, rotatia culturilor, araturi de vara si toamna, aplicare ingrasamintelor, fertilizarea rationala- plantele devin mai rezistente, adancimea de semanat sau plantat, irgarea culturilor, densitatea planbtelor, intretinerea culturilor, folosirea erbicidelor, conditionarea materialului semincer.

Metode si mijloace fizico- mecanice- prin metode si mijloace mecanice(caldura, lumina solara, iradiere, electricitate) si prin simple actiuni mecanice se vfa contribui la combaterea unor boli grave ale plantelor

Folosirea mijloacelor mecajnice- diferite operatiuni efectuate manual sau cu unelte simple sau cu masini; sortare manuala- cu rol de a inlatura exemplarele bolnave din tuberculii de cartofi etc.

Tratamente termice

Folosirea luminii solare- poate combate unii agenti patogeni atat curativ, prin expunerea la soare(a semintelor de fasole) timp de 20- 30 ore- distrugerea bacteriei xanthomonas phaseoli, cat si preventiv- expunerea la soare timp de 2, 3 zile a tuberculilor de cartofi alesi pt samanta- clorofilizarea acestora le confera rezisrtenta sporita fata de agentyii patogeni care produc putregaiuri in depozite(erwinia sp.; fusarium sp.)

Pastrarea produselor agricole in depozite cu atmosfera controlata

Folosirea radiatiilor alfa, beta, gama

Folosirea electricitatii- in pamantul umezit asezat in lazi , se introduc elecroliti si dupa incheierea circuitului temperatura solului se ridica la 70 de grade a.i. dupa 30 de minute sterilizarea este realizata

Eliminarea semintei de cuscuta din semintele de trifoi si lucerna

Metode biologice - combaterea biologica a agentilor fitopatogeni se poate realiza in prezent prin bacteriofagie, hiperparazitism, antagonismul dintre microorganisme, prin distruger4a agentilor fitopatogeni de catre insecte, prin utilizarea antibioticelor si imunizarea plantelor impotriva bolilor virotice.