Virusul X al cartofului - Potato virus X

Virusul X al cartofului - Potato virus X

Acest virus este cunoscut ca producand mozaicul X (slab, comun) al cartofului inca din 1931, cand a fost studiat de K.M. Smith. In tara noastra este descris in 1960 de I. Pop si col. in toate zonele de cultura a cartofului ca producand pagube cuprinse intre 10-20 % , cand este semnalat singur sau pagube mult mai mari cand se gaseste asociat cu alte virusuri (Y sau A).

Simptome. In prima parte a perioadei de vegetatie, pana la inflorire plantele virotice prezinta un mozaic slab internervurian. Simptomele dispar in perioada calda din vara la temperaturi mai mari de +24^oC sau in perioadele cu temperaturi sub 10^oC, pentru ca in toamna sa se observe zone necrotice pe limb sau pe petiol.

Agentul patogen - Potato virus X, face parte din grupa Potexvirus si produce incluziuni citoplasmatice in celulele epidermei si mezofilului. Virusurile au o molecula de ARN, dimensiuni de 515 x 15 nm si prezinta o forma flexuoasa iar prin agregare dau particule alungite sau fibroase in celulele benzilor clorotice dintre nervuri.

Cercul de plante gazde cuprinde genurile Solanum, Atropa, Capsicum, Datura, Hyosciamus, Lycopersicum, Nicotiana, Petunia, Physalis si de acest lucru trebuie sa se tina seama la amplasarea culturilor destinate producerii materialului de plantat si la igiena culturala.

Virusul prezinta 3 grupe de tulpini ce dau simptome diferite, necroze inelare albe cu mozaic verde sistemic, necroze inelare albe cu tulpini brunificate si cea de a treia grupa ce da numai necroze brune pe frunze. Aceste trei grupe au temperaturile de inactivare 70^oC, 72-73^oC si respectiv 75-76^oC. Virusul este deosebit de rezistent, in suc persista 250 zile iar in frunze la -20^oC chiar 12 luni.

Epidemiologie. Transmiterea virusului in natura se face prin tuberculi (de la an la an) sau prin contactul direct intre plantele sanatoase cu cele bolnave. Ca agenti vectori sunt semnalati zoosporii de la Synchytrium endobioticum, cuscuta, insectele Melanopus differentialis si Tettigonia viridissima.

Identificarea virusului in sucul extras din frunze sau tuberculi se poate face usor prin metoda serologica ELISA.