Principalele prevederi fiscale cu influenta asupra companiilor de asigurari

Principalele prevederi fiscale cu influenta asupra companiilor de asigurari

O companie de asigurari, ca ori si ce agent economic este obligata sa plateasca  impozitele si taxele prevazute de actele normative in vigoare pentru situatia sa. Actualmente, cadrul legal este reprezentat de Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, publicata in Monitorul Oficial nr. 927/2003 cu modificarile ulterioare (modificari aduse de OG 83/2004 aprobata si modificata de Legea 494/2004, OUG 123/2004 si OUG 138/2004).

Scopul acestui subcapitol va fi sa clarifice:

care sunt repercusiunile taxei pe valoarea adaugata asupra companiilor de asigurari;

cat de importanta este dimensionarea corecta a rezervelor tehince la momentul determinarii impozitului pe profit;

modul in care sunt influentate activele admise sa reprezinte rezervele tehnice de catre diferitele impozite si taxe.

1. Taxa pe valoarea adaugata - impozit de referinta in managementul asiguratorilor

Codul Fiscal precizeaza faptul ca "sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata urmatoarele activitati de interes general:

s) operatiunile de asigurare si de reasigurare, precum si prestarile de servicii aferente acestor operatiuni efectuate de intermediarii in operatiuni de asigurare".

In cazul persoanelor impozabile care efectueaza atat operatiuni ce dau drept de deducere, cat si de operatiuni care nu dau drept de deducere (cum sunt aceste operatiuni de asigurare-reasigurare), dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferente bunurilor si/sau serviciilor se determina in raport cu gradul de utilizare a bunurilor si/sau serviciilor respective la realizarea operatiunilor care dau drept de deducere.

Determinarea gradului de utilizare a bunurilor si/sau serviciior la realizarea operatiunilor care dau drept de deducere se realizeaza prin intermediul pro ratei.

Pro rata se determina ca raport intre veniturile obtinute din operatiuni care dau drept de deducere si veniturile obtinute din operatiuni care dau drept de deducere plus veniturile obtinute din operatiuni care nu dau drept de deducere, subventii, alocatii de la bugetul de stat sau bugetele locale, precum si orice alte venituri din care este finantata activitatea. In cazul nostru, fiind vorba de o societate de asigurari nu vor aparea subventii, alocatii de la bugetul de stat sau bugetele locale.

Se exclud din calculul pro ratei veniturile financiare, daca acestea nu provin din activitatea profesionala specifica cu caracter financiar, efectuata de unitati care desfasoara activitati financiar-bancare.

Pro rata se determina de regula anual, situatie in care elementele prevazute la numitor si numarator sunt cumulate pentru intregul an fiscal, iar, prin exceptie, aceasta poate fi determinata lunar, in acest caz elementele prevazute la numitor si numarator fiind cele efectiv realizate in cursul fiecarei luni.

La cererea justificata a persoanelor impozabile organele fiscale la care acestea sunt inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata pot aproba ca pro rata sa fie determinata lunar. In anul in care a fost acordata aprobarea, persoanele impozabile au obligatia sa recalculeze taxa pe valoarea adaugata dedusa de la inceputul anului pe baza pro ratei lunare. Persoanele impozabile pot renunta la aplicarea pro ratei lunare numai la inceputul unui an fiscal si sunt obligate sa anunte organele fiscale. Pro ratele lunare efectiv realizate sunt definitive si nu se regularizeaza la sfarsitul anului.

Studiu de caz.

O societate de asigurari realizeaza urmatoarele operatiuni:

prestari de servicii - 13.000.000 lei, operatiuni scutite de TVA fara drept de deducere;

cumparari de marfa, cota TVA 19%, 1.000.000 lei;

venituri financiare aferente plasamentelor efectuate 2.000.000 lei;

vanzare de reviste de specialitate editate de companie 500.000 lei.

Voi determina taxa pe valoarea adaugata de plata.

Prorata = (livrari/prestari de servicii supuse TVA / total livrari) x 100 = ((500.000) / (13.000.000 +500.000)) x 100 = (500.000 / 13.500.000) = 3,704%.

Dupa cum se poate observa am exclus din start veniturile financiare din calculul proratei, deoarece acestea nu provin din activitatea profesionala specifica cu caracter financiar, efectuata de unitati care desfasoara activitati financiar-bancare, in cazul nostru fiind vorba de o societate de asigurari.

TVA colectata = 500.000 x 19% = 45000 lei.

Taxa pe valoarea adaugata colectata se determina pe baza "Jurnalului de livrari" completat de agentul economic pe fiecare luna in parte. Acest jurnal este un centralizator al livrarilor de bunuri sau al prestarilor de servicii din luna pentru care se face calculul.

Aici trebuie facuta o mica paranteza in sensul in care incepand cu 2004, Codul Fiscal prevede o cota redusa a TVA de 9%, aplicabila bazei de impozitare, pentru o serie de prestari de servicii si/sau livrari de bunuri, printre care se regaseste:

"livrarea  de manuale scolare,carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate exclusiv publicitatii".

La baza taxei pe valoarea adaugata care poate fi dedusa sta taxa pe valoarea adaugata deductibila care este corectata cu ajutorul proratei. Taxa pe valoarea adaugata deductibila se determina cu ajutorul "Jurnalului de cumparari", care reprezinta un centralizator al operatiunilor reprezentand achizitiile pentru luna respectiva.

TVA de plata = TVA colectat - TVA dedectibila, daca pro rata = 100%

TVA de plata = TVA colectata - TVA de dedus, daca pro rata < 100%,

TVA de dedus = TVA deductibila x pro rata

TVA deductibila = 1.000.000 x 19% = 190.000 lei.

TVA de dedus = 190.000 x 3,704% = 7.037 lei.

Taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat se stabileste lunar pe baza de deconturi ale platitorilor de taxa pe valoarea adaugata, ca diferenta intre taxa colectata si taxa dedusa potrivit legii. In situatia in care taxa dedusa potrivit legii este mai mare decat taxa colectata, rezulta taxa de rambursat, iar in situatia in care taxa colectata este mai mare decat taxa dedusa potrivit legii, rezulta taxa de plata la bugetul de stat.

In privinta taxei pe valoarea adaugata ne putem intalni cu doua mari cazuri:

Taxa dedusa > Taxa colectata → Taxa de rambursat

Taxa colectata > Taxa colectata → Taxa de plata

TVA de plata = 45.000 - 7037 = 37.963 lei.

Diferenta dintre TVA deductibila si TVA de dedus se trece pe costuri.

Dreptul de deducere se exercita lunar prin scaderea taxei deductibile din suma reprezentand taxa pe valoarea adaugata facturata pentru bunurile livrate si/sau serviciile prestate, denumita taxa colectata.

Ca o subliniere as dori sa precizam ca aceasta exercitare a dreptului de deducere nu se face pentru fiecare operatiune, ci pentru ansamblul operatiunilor realizate in cursul unei luni.

Taxa de rambursat pentru luna de raportare stabilita prin decontul de taxa pe valoarea adaugata conform metodologiei de mai sus se regularizeaza in ordinea urmatoare:

a) prin compensarea efectuata de persoana impozabila in limita taxei ramase de plata rezultate din decontul lunii anterioare sau din deconturile lunilor urmatoare, dupa caz, fara avizul organului fiscal, la intocmirea decontului de taxa pe valoarea adaugata;

b) prin compensarea cu alte impozite si taxe datorate bugetului de stat de persoana impozabila, efectuata de organele fiscale din oficiu sau, dupa caz, la solicitarea expresa a persoanei impozabile, in termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de compensare;

c) prin rambursarea efectuata de organele fiscale.

Rambursarea diferentei de taxa, ramase dupa compensare si dupa scaderea taxei corespunzatoare sumelor neachitate din facturile furnizorilor/prestatorilor, se efectueaza de organele fiscale teritoriale, in termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de rambursare, pe baza documentatiei stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice si a verificarilor efectuate de organele de control fiscal.

Ca o exceptie se poate mentiona faptul ca organele fiscale teritoriale vor efectua, la solicitarea persoanelor impozabile care se incadreaza in conditiile stabilite prin normele de aplicare a legii, rambursari de taxa pe valoarea adaugata, in termen de 15 zile de la data depunerii cererii de rambursare, cu verificarea ulterioara a documentatiei, respectiv semestrial.

Rambursarea taxei pe valoarea adaugata poate fi solicitata lunar.

Deconturile cu sume negative cu optiune de rambursare se inregistreaza in evidenta pe platitor intr-o fisa separata numita 'Sume de rambursat' si se transmit zilnic, pe baza Notei de predare-primire, la compartimentul de analiza a deconturilor cu sume negative de TVA cu optiune de rambursare, in vederea efectuarii analizei de risc.

Fluxul operatiunilor in cadrul compartimentului de analiza de risc a rambursarilor de TVA

Compartimentul de analiza a deconturilor cu sume negative de TVA cu optiune de rambursare, inregistreaza deconturile intr-o evidenta speciala, care se conduce informatizat.

Dupa inregistrarea in evidenta, deconturile cu sume negative de TVA cu optiune de rambursare vor fi supuse analizei de risc, in vederea solutionarii.

Procedura de analiza de risc este un proces complex care se desfasoara in mai multe etape si are ca scop final incadrarea fiecarui platitor, in functie de comportamentul sau fiscal, precum si in functie de riscul pe care acesta il prezinta pentru administratia fiscala.

ETAPELE  ANALIZEI DE RISC

I. Stabilirea SIN (Standard Individual Negativ) pentru fiecare platitor

Standardul Individual Negativ reprezinta suma maxima a TVA ce poate fi rambursata fara control documentar sau control tematic de TVA, riscul implicat de aceasta rambursare fiind considerat acceptabil de catre administratia fiscala.

Deconturile aferente perioadei de referinta sunt, deconturile aferente perioadei iulie an anterior - iunie an curent (pentru platitorii cu obligatii declarative lunare, cele depuse in perioada august an anterior - iulie an curent, iar pentru cei cu obligatii declarative trimestriale, deconturile depuse in perioada octombrie an anterior - iulie an curent)

SIN-ul astfel stabilit, ramane neschimbat pana la stabilirea unui nou SIN, in anul urmator si se utilizeaza pentru solutionarea deconturilor TVA cu optiune de rambursare depuse in perioada septembrie an curent - august an urmator.

Tabelul 3.1. Determinarea Standardului Individual Negativ

Pentru platitorii nou-infiintati, care prezinta 3 luni consecutiv deconturi negative cu optiune de rambursare, solutionate cu control anticipat si la care nu au fost stabilite diferente de taxa cu ocazia acestor controale, SIN-ul se stabileste ca medie aritmetica a sumelor solicitate la rambursare prin deconturile respective.

Tabelul 3.2.  Etapele determinarii Standardului Individual Negativ

ETAPA I

ETAPA a II-a

Figura 3.1. Ajustarea Standardului Individual Negativ

II. ANALIZA DECONTURILOR.

La primirea deconturilor cu sume negative de TVA cu optiunea de rambursare, personalul din compartimentul de specialitate va analiza aceste deconturi, etapa urmand sa fie finalizata in termen de 15 zile calendaristice de la data primirii decontului.

Se va introduce in programul informatic suma solicitata la rambursare, iar programul informatic va realiza comparatia intre suma solicitata si SIN.

Figura 3.2. Finalizarea analizei in cazul TVA

2. Influente indirecte exercitate de sistemul fiscal

Am considerat ca prin influente indirecte ar trebui sa se inteleaga situatiile in care activele admise sa reprezinte rezervele tehince sunt impozitate la nivelul veniturilor pe care le genereaza.

Veniturile sub forma de dobanzi sunt venituri obtinute din titluri de creante de orice natura si orice fel de sume cuvenite pentru folosirea banilor imprumutati, precum si din titluri de participare la fonduri deschise de investitii pentru care pretul de rascumparare este mai mare decat pretul de cumparare.

In cadrul acestor venituri includem veniturile din dobanzile pentru obligatiuni, altele decat cele emise de stat, veniturile din dobanzi aferente depozitelor la termen, inclusiv cele aferente certificatelor de depozit (cele neemise de stat), suma primita sub forma de dobanzi pentru diferite forme de imprumuturi acordate, alte venituri din titluri de creanta obtinute de persoanele fizice.

Sunt scutite de impozit[2]:

dobanzile aferente titlurilor de stat;

dobanzile aferente depozitelor la vedere;

dobanzile aferente obligatiunilor municipale.

Dobanzile aferente depunerilor la casa de ajutor reciproc sunt asimilate dobanzilor aferente depozitelor la vedere.

Impozitul pe veniturile din dobanzi reprezinta 16% din suma acestora. Impozitul se calculeaza si se retine de catre platitorii de astfel de venituri in momentul calculului acestora si se vireaza de catre acestia, lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se face calculul dobanzii.

Venituri din transferul titlurilor de valoare

In cazul titlurilor de valoare, castigul reprezinta diferenta pozitiva dintre pretul de vanzare si pretul de cumparare pe tipuri de titluri de valoare, diminuata, dupa caz, cu comisioanele datorate intermediarilor.

Impozitul se determina prin aplicarea cotei de 1%[3] sau 16% asupra castigului obtinut din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare.

Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului pe veniturile sub forma de castiguri de capital revine intermediarilor sau altor platitori de venit. Astfel:

- obligatia calcularii si retinerii impozitului revine dobanditorului de valori mobiliare in momentul incheierii tranzactiei, pe baza contractului incheiat intre parti, in cazul castigului obtinut ca urmare a castigului de capital obtinut din operatiunile de vanzare-cumparare de valori mobiliare in cazul societatilor inchise. Termenul de plata a impozitului pentru platitorii de venituri catre bugetul de stat este pana la data la care se depun documentele pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare in registrul actionarilor, dupa caz.

- pentru veniturile reprezentand castig de capital din tranzactii pe piata de capital, impozitul se calculeaza si se retine in momentul inregistrarii castigului la data efectuarii tranzactiei, scadenta de plata fiind data de 25 inclusiv, a lunii urmatoare incasarii venitului.

Pierderile inregistrate din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare nu se compenseaza cu castigul realizat din astfel de operatiuni de vanzare-cumparare.