Importanta pentru o societate comerciala mica de a cerceta opinia publica

IMPORTANTA PENTRU O SOCIETATE COMERCIALA MICA DE A CERCETA OPINIA PUBLICA

Milioane de persoane spera sa se lanseze intr-o aventura din care familia sa-si asigure un trai mai bun si pornesc o mica afacere. Majoritatea acestor familii pleaca de la o finantare minima si foarte putine reusesc sa acumuleze bani, bunuri, tehnologii, spatii, prestigiu si mai ales o lista de clienti fideli, stabili.

Exista multe avantaje dar si dezavantaje, rezultate asteptate dar si dezamagiri asociate cu a avea ori a fi cuprins intr-o societate comerciala mica cu o afacere si responsabilitate proprie; fiecare intreprinzator are propriile motive pentru a dezvolta o afacere sau de a se asocia cu una existenta. Varietatea si diversitatea motivelor permite insa o grupare prin care motivele dominante devin comune mai multor persoane. Multi "vor sa faca bani", altii sa-si asigure o pensie buna, independenta si siguranta unui viitor social satisfacator, iar unii din ambitia de a dezvolta "portofolii de afaceri": ateliere de productie, retele de distributie, lanturi de mici magazine, visand o mare "corporatie" pentru a lasa "ceva" propriilor copii.

In ciuda diferentelor existente in opinii, ele se pot structura in cateva domenii:

sa fii propriul tau stapan,

sa faci bani,

sa faci productie sau sa creezi servicii,

sa-i ajuti pe altii,

sa ai sentimentul libertatii si deciziei,

spre satisfactia proprie

Daca sunt analizate privindu-le de aproape, se observa ca multi cred ca pot conduce o afacere: dorinta de a fi propriul stapan si de a decide, comanda, poate duce la realizari si chiar profit; se mai poate observa ca exista o mare dorinta de a imita. Spre exemplu de a te comporta ca un om de afaceri, functionar public, ofiter superior, dar, numai dupa lansarea in micile afaceri poti spune "sunt propriul meu stapan".

Persoanele realiste si informate stiu insa ca adevaratii diriguitori ai afacerii sunt clientii, consumatorii, utilizatorii finali ai produsului, serviciului ori ideilor si proiectelor lor.

Cateodata intermediarii, distribuitorii sau furnizorii par sa controleze productia, stocurile sau serviciile si nu in ultimul rand timpul micului intreprinzator. Aceasta resursa din ce in ce mai rara, timpul, este de fapt cea mai costisitoare si toti cei ce-l inconjoara pe intreprinzator par a profita de acest timp, mai bine sau mai prost distribuit de decidentul-patron.

Dorinta de a "face bani" inseamna orientarea catre profit. Acest indemn sta la baza tuturor micilor societati comerciale. Dar aceasta dorinta inseamna de multe ori sacrificii aduse bunastarii familiale pentru mai multe luni, uneori chiar ani, deci renuntarea la un anumit standard de viata si un mare consum nervos. In istoria succeselor pe aceasta idee stau insa exemple ca General Motors, Compania Ford, firma McDonald's etc. In anumite directii sansele oferite de micile afaceri sunt enorme; munca asidua, sacrificiul si devotiunea dar si o cantitate apreciabila de noroc, pot face sa prospere o afacere. Spre exemplu creatorii-studenti sau liber profesionistii de la coloanele Pietei Romane din Bucuresti muncesc in lunile precedente lunilor martie-aprilie cate 14-18 ore din 24 si pot vinde foarte bine martisoarele, felicitarile, felurite cadouri si simboluri care sunt cautate in preajma sarbatorilor de primavara., ori in intampinarea Pastelui Ortodox si Catolic avand un profit frumusel; apoi pot inchide activitatea pentru a o relua in lunile octombrie-noiembrie pentru sarbatorile de iarna, Craciunul si Anul Nou. Profitul obtinut poate fi reinvestit si activitatea reluata peste cateva saptamani.

Metoda "banilor lichizi" este masura succesului mai ales pentru o societate comerciala mica. Banii creeaza siguranta atat de necesara, iar suma lor reprezinta o alta sansa de a realiza comparatii atat cu altii dar si fata de tinta propusa.

In Statele Unite, afacerile mici si mijlocii sunt surse de inovatii si inventii tehnologice. Daca in Romania sunt exceptii (exemplu afacerea firmei DUREF), acolo oamenii de stiinta (asa numita "inteligenta a companiei") ingineri ori tehnicieni sau cercetatori pot deschide o noua afacere convingand bancile sa le acorde imprumut cu o dobanda rezonabila si la un termen acceptabil. Multe idei de afaceri sunt gandite de oameni dedicati, iar productia de serie mica sau foarte mica este mai dinamica si flexibila decat in intreprinderile mari.

Ratiunea si ideea de a-i ajuta pe altii, pleaca nu atat din altruism cat din faptul ca o idee de afacere trebuie sa beneficieze de sprijinul rudelor si al prietenilor; iar acesti oameni doresc sa participe la profit, sau sa lucreze impreuna si sa ajute cu experienta, cunostintelor sau relatiile lor. Deseori scopul este acela de a crea locuri de munca pentru rude ori cunoscuti si in alta etapa de dezvoltare se vor gandi la extinderea afacerii.

Adevaratii patroni realizeaza repede ca cel mai important capital (activ, in termenii bilantului contabil) este chiar propriul salariat si atunci doresc sa-l ajute pentru a munci mai bine (civilizat) si a fi mai multumit. Philip Kotler, un reputat specialist in domeniul atat de dinamic al comunicarii de marketing, socoteste natural ca o firma ori companie sa fie preocupata in primul rand de marketingul intern companiei si apoi de cel extern acesteia. Marketingul intern devine sarcina principala in vederea succesului acesteia; el intervine in problemele de recrutare si angajare, instruire si pregatire a personalului, motivarea (prin recompense nu obligatoriu banesti) a salariatilor capabili, pentru a-i determina sa munceasca in asa fel incat clientii sa fie multumiti. Aceste activitati de marketing intern trebuie sa preceada, spune specialistul, marketingul din exterior. Nu are sens sa promiti servicii superioare sau excelente inainte ca personalul companiei ori firmei sa fie pregatit sa produca servicii exceptionale. In acest sens exista o istorioara despre modul in care Bill Marriott Jr. presedintele lantului de hoteluri Marriott, chestioneaza potentialii manageri care solicita o slujba. El comunica celui ce este candidat ca lantul de hoteluri doreste satisfacerea grupului de (1) clienti; (2) salariati; (3) actionari; si cere acestuia sa acorde prioritati acestor grupuri. Cei mai multi candidati spun, conform teoriei, ca cel mai important lucru este clientul. Replica imediata este aceea ca salariatii sunt cei mai importanti pentru ca ei pot crea un bun climat de munca si viata altor salariati; daca acestia sunt multumiti, isi iubesc slujba si au un sentiment de mandrie ca muncesc in acest hotel; la randul lor ei vor servi mai bine clientii; acesti clienti satisfacuti de calitatea serviciilor prestate pentru ei se vor reintoarce frecvent la Marriott. O astfel de repetitie va fi benefica castigului si dividendelor actionarilor lantului de hoteluri.

In ciuda marilor si micilor obstacole, tot mai multi salariati cauta un loc de munca in sectorul particular. Mult mai receptive la nevoile pietei, mai rapid adaptabile la schimbari si mai inovative in abilitatea de a raspunde la cererea clientilor, intreprinderile particulare contribuie nu numai la stabilitatea zonei in care fiinteaza, ci sunt considerate adevarati agenti activi in dezvoltarea economiei de piata.

Multi intreprinzatori vor sa se simta la "carma" cu sentimentul ca ideea de afacere depinde de ei, de aptitudinile personale si de cantitatea de munca depusa. Acestia doresc sa munceasca atunci cand vor si sa-si utilizeze timpul fara un control din afara; ei pot utiliza resursele micii societati create asa cum gasesc de cuviinta si pot cheltui cu buna stiinta, fie prosteste, fie intelept capitalul acesteia. Oricum, satisfactia proprie este foarte importanta. Faptul ca au castigat intr-o afacere le creeaza sentimentul multumirii de sine, al aprecierii celorlalti, poate chiar si satisfactia egoista ca este invidiat, fapt care duce la un respect de sine si o incredere mai mare in propriile forte.

Exista multe dezavantaje legate inerent de mediul in care se fac afacerile incluzand:

insuccesul;

lipsa de timp;

lipsa de bani;

fuga de munca;

birocratia si reglementarile guvernamentale greoaie;

disconfortul;

conditiile economice si socio-politice.

Sigur, cea mai neplacuta si dificil de acceptat experienta in viata oricui este sa nu reuseasca in afaceri. deoarece majoritatea micilor afaceri sunt deseori aproape de faliment, cel ce este patron ori intreprinzator particular trebuie sa fie constient, perseverent, atent ca aceasta posibilitate sa nu se realizeze. De multe ori inseamna terminarea carierei, riscul financiar al intregii familii, falimentul ori o boala fizica ori psihica personala ori a membrilor familiei.

Daca unii intreprinzatori particulari nu se tem, altii care au avut asemenea experiente isi iau masuri de precautie la dezvoltarea unei noi afaceri. Multi patroni de succes si multi proprietari ai unei afaceri rentabile au avut in trecut diverse nereusite fie in alte categorii de afaceri, fie in domenii de activitate apropiate celei de care se ocupa acum, dar au invatat din esecul personal.

Lipsa de timp este o caracteristica definitorie a afacerilor, mai ales ca micile afaceri au nevoie de munca depusa mai mult de 40 de ore pe saptamana. Multi patroni ai unor Societati cu Raspundere Limitata descopera ca muncesc mai mult de 10 ore pe zi si mai mult de 5 zile pe saptamana, pentru ca putini reusesc sa aduca profit lucrand doar cateva ore pe zi.

Obtinerea unor venituri mici in locul unor asteptate venituri mari, constituie un dezavantaj major pentru multi manageri. "A da tunuri" devine din ce in ce mai dificil, competitia este stransa iar multi fosti directori constata ca au renuntat la salarii mari la "stat" pentru sume mai mici si mai nesigure. In noile conditii, ca patroni, nu isi pot permite stocuri, piata este relativ necunoscuta, nu se pot identifica si masura segmente de piata sau cote ci, de cele mai multe ori doar nise de marketing.

Unii proprietari de firme sau afaceri realizeaza dupa 2-3  ani ca nu fac ceea ce si-au propus si ca nu sunt satisfacuti de munca pe care sunt nevoiti sa o presteze. Sunt agasati de conditiile concurentiale in schimbare, sacaiti de oamenii care muncesc, de conditiile de lucru, plata si credit, si chiar de obiectul de activitate al firmei selectat initial ca idee de afaceri. Incepe sa apara din ce in ce mai des nevoia unei decizii in maniera: raman in afacere, renunt, o vand ori ii schimb obiectul de activitate. Initierea unei noi afaceri presupune existenta unei experiente in domeniu, un "furt" anterior privind meseria, obisnuinta de a lucra cu personalul angajat productiv, administrativ ori din sfera serviciilor.

Formularistica administrativa si reglementarile guvernamentale, cer multa rabdare iar completarea de hartii si rapoarte devine deseori o preocupare majora a micului intreprinzator, deoarece exista o impresionanta cantitate de date si informatii ceruta pentru raportari trimestriale, semestriale, anuale si la "comanda" de catre mai multe agentii guvernamentale. Spre exemplu, pentru un imprumut in banca trebuie sa raporteze lunar personalului bancar; circuitul intern al hartiilor trebuie sa reflecte inventarul, notele de plata, chitantele, realizarile si raspunderile firmei, atingerea obiectivelor planului de afacere si altele.

De obicei patronul sau responsabilul de cel mai inalt grad trebuie sa controleze toate acestea.

Senzatia de disconfort este caracteristica ce se obtine in momentul in care micul intreprinzator realizeaza ca este subordonatul ("sclavul") si nu stapanul clientilor si deci implicit al propriei afaceri. Starea de disconfort este excesiva atunci cand efectiv se realizeaza vechea zicala a comertului "clientul nostru este stapanul nostru"; mai mult, intermediarii de care are nevoie trebuie "periati" si, cum se poate observa din cele scrise mai sus, chiar proprii salariati. Acest disconfort este accentuat de plecarile dese de langa familie, de noile reglementari si relatii cu asociatiile la care cotizeaza. Camerele de comert, service-ul calculatoarelor, electricianul, instalatorul sau stapanul casei la care a inchiriat un spatiu, Primaria, si nu in ultimul rand ziarul sau radioul local la care trebuie sa-si plaseze imaginea pentru a fi cunoscut si recunoscut.

Conditiile economice sunt definitorii pentru hotararea de a inregistra sau nu o societate comerciala. Acestea sunt mereu altele; spre exemplu o inflatie accelerata poate obliga la marirea propriilor preturi, fapt care descurajeaza clientii si realizeaza per total o scadere a profitului prin caderea vanzarilor. In plus, Guvernul poate crea legi noi si reguli legate exact de obiectul de activitate al intreprinzatorului. Rata dobanzii la banca arondata poate fi atat de mare incat in apropierea momentului de reaprovizionare, aceasta sa anuleze tot profitul real.

Atunci cand se iau decizii de marketing activitatile trebuie sa fie rationale si bazate pe fapte. Spre exemplu cele legate de politica pretului, promovarii, analiza vadului comercial, lansarea noilor produse, prezentarea unor produse noi, inlocuirea marcilor unor produse existente la vanzare etc. Experienta poate fi o sursa a valorii deciziei dar pot exista greseli, unele de conceptie, altele de informare ori datorate mediului neadecvat si impropriu afacerii. Rapidele schimbari din mediul comercial datorate conditiilor economice, impun firmelor cercetarea de marketing a pietei inaintea elaborarii unor decizii majore cum sunt cele de mai sus.

Cercetarea de marketing este una din functiile cele mai neglijate sau pur si simplu inexistente la majoritatea societatilor comerciale mici. Chiar si cetatenii, in calitate lor de cumparatori, rareori efectueaza o cercetare de piata inainte de a cumpara un apartament, haine sau o noua masina. Se alege, de regula, in functie de nevoie, convenienta sau din motive estetice. Aceasta deoarece de cele mai multe ori cercetarea de marketing este vazuta ca o activitate foarte academica, plina de verificari statistice sau aplicand riguros teoria sondajelor ori construirea unor chestionare complexe si inselatoare, utilizand extensiv principii ale psihologiei si sociologiei.

Pentru firmele si societatile comerciale mici, cercetarea de marketing poate fi redusa la o tehnica robusta de determinare a atitudinilor fata de produsele oferite, judecate in functie de ale competitorilor. Pentru ele cercetarea de marketing poate reprezenta de cele mai multe ori o necesitate usor de acoperit utilizand chestionare simple si interviuri bine structurate.

Cercetarea de marketing intentioneaza sa produca informatii pentru realizarea unei strategii de marketing, fundamental necesare supravietuirii dar si prosperitatii. O astfel de informare identifica profunzimi ale nevoilor si dorintelor clientilor; in acest mod cercetarea de marketing va:

ajuta la cunoasterea nevoilor neexprimate ale clientilor

la formarea unui "modus vivendi" in cadrul firmei, prin asimilarea, intelegerea si aprobarea atributiilor pe care fiecare salariat trebuie sa le aiba in vedere.

Pentru societatile comerciale mici, cercetarile de marketing au ca obiectiv identificarea si cunoasterea:

atitudinii clientilor;

comportamentului consumatorilor;

analizei vanzarilor;

canalelor de distributie (transport, depozitare, vanzare);

produselor, serviciilor si marcilor ce produc profit;

evaluarii preturilor;

promovarii imaginii firmei, produselor, serviciilor ori marcii de comert;

identificarii produselor noi;

ambalarii adecvate a produselor;

(10) planificarii de produs;

(11) preferintelor vadului comercial.

Era observarii pasive a trecut! Se pare ca Era experimentului si a simularilor euristice si combinatoriale este cea in care existam.

Intrebari

Ce considerati ca este mai spectaculos sau distinctiv ori distractiv in numele de marca EXTSTAR, EXTSUN?

Numele marcii ar trebui sa devina centrul unei campanii artistice pline de imaginatie pentru a-l inaugura pe piata. Cum ati concepe o asemenea campanie?

Imaginea marcii EXTSTAR ar trebui sa fie moderna, avangardista, novatoare, lipsita de artificii, indrazneata, sofisticata, purtand in ea rafinament discret si simplu? Justificati alegerea.

Considerati ca in reclama magazinului ori produsului EXTSTAR ar trebui incorporate si peisajele naturale? De ce da, ori de ce nu?

Considerati ca o simpla schimbare de grafie a marcii poate duce la crearea unei noi imagini si a unei senzatii noi legate de EXTSTAR?, Argumentati.

Ce element al marcii considerati ca ar putea sugera senzatia de afaceri bune si produse unicat ori personalizate?

Magazinele EXTSTAR ar trebui sa aiba o estetica flexibila pentru comunicarea unui mesaj. EXTSTAR va ajuta sa va imbracati in ton cu vremurile. Schimbarile sunt rapide iar recompensele pe masura. Dezvoltati aceste sugestii.

In cazul in care s-ar intreprinde o cercetare de piata credeti ca rezultatele ar confirma faptul ca sigla EXTSTAR sugereaza pozitia pe piata?

Calitatea si valoarea oferita clientului sunt de ajuns pentru a crea o forta de atractie. In ce masura considerati ca marca EXTSTAR accentueaza contactul emotional cu clientii?

Care considerati ca ar fi beneficiile tangibile ale identitatii marcii EXTSTAR?

(creeaza fidelitate, permite preturi premium, stabilirea unor preturi superioare, potential in fata concurentei, razbate mai usor prin amalgamul informational dominant, complementar, adiacent, redundant).