LICHIDAREA SOCIETATILOR COMERCIALE

LICHIDAREA SOCIETATILOR COMERCIALE.

Precizari.

Operatiunile de lichidare a societatii comerciale sunt reglementate de Legea nr. 31/1990, precum si de regulile stabilite in actul constitutiv al societatii, daca nu sunt incompatibile cu lichidarea[1].

Lichidarea societatilor consta intr-un ansamblu de operatiuni care au ca scop incetarea calitatii de persoana juridica a acestora. Operatiunile au ca scop finalizarea actelor juridice aflate in derulare, incasarea creantelor, transformarea bunurilor in numerar, plata datoriilor si impartirea activului net intre asociati[2].

Principiile lichidarii societatilor.

1. Pastrarea personalitatii juridice pe durata lichidarii. Societatea continua sa beneficieze de personalitate juridica dar numai pentru nevoile lichidarii. Art. 233 alin. 4 din Legea nr.31/1990, dipune: "Societatea isi pastreaza personalitatea juridica pentru operatiunile lichidarii, pana la terminarea acesteia". Acest principiu a fost impus de necesitati practice: operatiunile de lichidare presupun raporturi juridice cu tertii, raporturi care nu pot exista daca societatea dizolvata nu este socotita subiect de drept distinct.

Din acest principiu rezulta unele consecinte practice:

- societatea isi pastreaza atributele de identificare. Toate actele emanand de la societate trebuie sa arate ca aceasta este in lichidare (Legea nr. 31/1990, art. 252 alin. 5);

- societatea isi pastreaza patrimoniul distinct de cel al asociatilor.

- organele societatii nu-si inceteaza activitatea, suportand insa unele modificari in atributii si in modul in care si le exercita (Pentru desfasurarea operatiunilor de lichidare, adunarea asociatilor stabileste lichidatorii si puterile acestora, pina la intrarea lor in functie, administratorii, directorii/ membrii directoratului isi continua mandatul, fara a putea efectua operatiuni comerciale noi, din momentul dizolvarii. Cenzorii isi continua activitatea de control asupra gestiunii si exercita control asupra activitati8i lichidatorilor. Daca societatea pe actiuni este administrata potrivit sistemului dualist, lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul consiliului de supraveghere) .

2. Lichidarea se face in interesul asociatilor. Aceasta regula cu valoare de principiu face sa se deosebeasca lichidarea obisnuita de lichidarea ce urmeaza dizolvarii prin procedura falimentului. De aici rezulta urmatoarele:

- lichidarea poate fi ceruta numai de asociati, nu si de creditori.

- lichidatorii si puterile lor nu vor putea fi stabiliti decat de asociati.

- legea permite asociatilor sa stabileasca prin actul constitutiv reguli proprii de lichidare.

3. Lichidarea este obligatorie si nu facultativa. Dizolvarea are ca efect deschiderea procedurii lichidarii. De aici deducem ca lichidarea este obligatorie pentru ca societatea nu poate ramane in stadiul existent dupa dizolvare. Numai prin exceptie se admite derularea altor proceduri decat lichidarea dupa dizolvare.

Acest principiu protejeaza indirect pe terti care trebuie sa stie precis care este situatia juridica a unui subiect de drept cu care sunt in relatii de afaceri.

Modificari produse in structura societatii ca efect al inceperii procedurii lichidarii.

1. Modificarea obiectului si scopului societatii. Odata cu dizolvarea, societatea nu mai poate sa-si desfasoare activitatea in conditiile initiale. Orice actiune este subordonata exigentelor lichidarii[4].

Obiectul societatii se restrange: se pot efectua numai acele operatiuni care duc la finalizarea lichidarii.

Toate actele ce emana de la o societate aflata in lichidare trebuie sa faca mentiuni despre aceasta situatie juridica pe ele. Activitatea nu mai urmareste realizarea de profit, ci numai lichidarea.

2. Inlocuirea administratorilor cu lichidatorii.

Lichidarea nu se gestioneaza de catre administratori ci de catre lichidatori , persoane numite in conditiile legii de catre adunarea asociatilor. Potrivit art. 252 alin 2 din Legea nr. 31/1990, "Numai dupa indeplinirea formalitatilor de la alin. 1, lichidatorii vor depune semnatura lor in registrul comertului si vor exercita aceasta functie"

3. Predarea gestiunii societatii.

Lichidatorii preiau gestiunea de la administratori pe baza de documente de predare-primire.

Ei fac impreuna un inventar si incheie un bilant, activitati prin care se constata starea patrimoniului. In caz de neintelegeri, fiecare din parti poate cere instantei lamurirea situatiei.

In societatile de capitaluri administratorii trebuie sa prezinte lichidatorilor o dare de seama asupra gestiunii pe perioada dintre data ultimului bilant si data inceperii lichidarii. Lichidatorii pot fi de acord cu darea de seama sau pot face contestatie la instanta.

Daca unii administratori sunt numiti lichidatori, darea de seama trebuie adusa la cunostinta actionarilor, va fi depusa la registrul comertului si se va publica in monitorul oficial impreuna cu bilantul de lichidare.

Actionarii nemultumiti pot face opozitie la instanta in 15 zile de la publicarea darii de seama.

Pe baza inventarului si bilantului, lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul, registrele si actele societatii.

Lichidatorii intocmesc obligatoriu un registru in care se consemneaza cronologic operatiile de lichidare.

Statutul lichidatorului.

Statutul juridic al lichidatorului este reglementat prin OUG nr. 86/2006 privind organizarea activitatii practicienilor in insolventa.

Sunt lichidatori persoanele numite sa organizeze si sa conduca operatiunile de lichidare.

Pot fi lichidatori orice persoana fizica sau juridica (prin reprezentanti). Lichidatorii trebuie sa fie autorizati in acest sens, in conditiile legii.

Ei sunt numiti prin hotararea adunarii asociatilor, adunare intrunita in conditii statutare. Vor putea fi numiti si de catre instanta, la cererea oricaruia dintre asociati si administratori, daca nu sunt intrunite conditiile pentru numirea lor prin vointa partilor.

Hotararea partilor sau a instantei de numire a lichidatorilor se inregistreaza si se publica. Lichidatorii vor depune semnaturi la registrul comertului.

Potrivit legii, (art.253 alin. 2 din Legea nr. 31/1990) lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii.

Deci, lichidatorii sunt socotiti mandatari ai societatii. Mandatul lor are un continut legal si contractual.

Lichidatorii isi indeplinesc sarcinile sub controlul cenzorilor, ori dupa caz, al consiliului de supraveghere ( a asociatilor, cand nu exista numiti cenzori).

Lichidatorii au urmatoarele puteri:

- sa execute si sa termine operatiile de comert referitoare la lichidare;

- sa lichideze si sa incaseze creantele societatii;

- sa vanda prin licitatie publica bunurile mobile si imobile apartinand societatii;

- sa contracteze obligatii cambiale, sa faca imprumuturi neipotecare si sa indeplineasca orice alte acte necesare lichidarii;

- sa stea in judecata si sa fie actionati in interesul lichidarii.

Lichidatorii poarta aceeasi raspundere ca si administratorii/ membrii directoratului. Regulile privind raspunderea administratorilor se aplica corespunzator si pentru lichidatori. Lichidatorii raspund pentru nerespectarea obligatiilor izvorate din imputernicirile asociatilor - raspundere civila contractuala, si pentru nerespectarea obligatiilor stabilite prin legea societatilor comerciale (raspundere civila delictuala sau raspundere penala.

Derularea lichidarii.

1. Lichidarea activului presupune transformarea bunurilor societatii in bani. Lichidatorii pot sa vanda prin licitatie publica imobilele si orice avere mobiliara a societatii. Bunurile imobile s mobile ale societatii trebuie transformate in bani pentru a satisface creantele creditorilor sociali si impartirii restului intre asociati[5].

2. Incasarea creantelor se face la scadenta conform obligatiilor asumate.

Daca sumele incasate din vanzarea bunurilor si din valorificarea creantelor nu sunt suficiente pentru plata creditorilor lichidatorii vor cere sumele necesare asociatilor care raspund nelimitat sau nu au efectuat integral varsamintele. Lichidatorii vor urmari intai pe debitorii pentru varsamintele neefectuate si apoi pe cei care au o raspundere nelimitata[6].

3. Lichidarea pasivului, adica plata datoriilor societatii. Plata se face din fondurile rezultate prin lichidarea activului sau din sume imprumutate in conditiile legii, ori din banii personali ai lichidatorilor (ei vor avea dreptul la restituirea sumelor achitate debitorilor).

Plata datoriilor se face la scadenta si integral.

Creditorii pot sa exercite contra lichidatorilor actiunile ce rezulta din creantele ajunse la termen, pana la concurenta bunurilor existente in patrimoniul societatii.

In subsidiar vor avea actiune contra asociatilor pentru sumele datorate din valoarea subscrierilor. Aceasta actiune este socotita de doctrina ca o masura exceptionala in favoarea creditorilor sociali, o actiune ce deroga de la regulile de drept comun privind actiunea oblica[7].

Tot in subsidiar, creditorii actioneaza pe asociatii care raspund nelimitat.

Drepturile cuvenite asociatilor din lichidarea societatii.

Asociatii sunt indreptatiti sa li se restituie valoarea aporturilor efectuate la constituirea societatii si sa primeasca partea ce li se cuvine din eventualele beneficii ramase nerestituite. Plata acestor drepturi este permisa numai dupa ce au fost achitate toate datoriile sociale si daca a mai ramas un sold activ. Lichidatorii vor fi obligati la finalizarea operatiunilor de lichidare sa incheie un bilant final si sa faca propuneri pentru impartirea activului net.

Bilantul final de lichidare si proiectul de repartizare vor fi aduse la cunostinta asociatilor, in conformitate cu prevederile art. 263 alin. 1 si alin 1¹ din Legea nr. 31/1990: "Dupa terminarea lichidarii societatii in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata, lichidatorii trebuie sa intocmeasca situatia financiara si sa propuna repartizarea activului intre asociati. Situatia financiara semnata de catre lichidatori se inainteaza spre a fi inregistrata si publicata pe pagina de internet a oficiului registrului comertului". In cazul socitatilor pe actiuni, potrivit art. 268 alin 2 din lege, situatia financiara, semnata de lichidatori, se va depune, pentru a fi mentionata, la oficiul registrului comertului si se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.

Asociatii nemultumiti pot face opozitie in 15 zile de la notificarea situatiei financiare de lichidare si a proiectului de repartizare, respectiv in 30 de zile de la data publicarii in Mnitorul Oficial. Dupa expirarea termenului sau dupa judecarea opozitiei, pe baza propunerilor de repartizare aprobate, asociatii vor incasa sumele de bani ce li se cuvin. Daca sumele nu se incaseaza in termen de doua luni de la publicare, ele se depun la CEC in contul beneficiarilor.

Lichidatorii nu pot plati asociatilor nici o suma in contul partilor ce li s-ar cuveni din lichidare inaintea achitarii creditorilor (art.256 alin. 1 LSC). Prin exceptie, se prevede ca asociatii pot cere lichidatorilor ca sumele realizate prin operatiunile de lichidare sa fie depuse la CEC ori la administratia financiara si sa se faca repartizarea asupra actiunilor sau partilor sociale chiar in timpul lichidarii.

Creditorii societatii pot face opozitie la instanta impotriva deciziei lichidatorilor de a face plati anticipate catre asociati.

In cazuri exceptionale, se admite ca bunurile societatii sa fie impartite intre asociati. Aceasta ipoteza este posibila daca prin actul constitutiv partile au convenit ca anumite bunuri sa nu se vanda prin licitatie. Daca lichidatorii probeaza ca fondurile de care dispun nu acopera pasivul exigibil al societatii comerciale, ei trebuie sa receara asociatilor care raspund nelimitat sau, acelora care nu au varsat integral varsamintele.

Intr-o asemenea ipoteza se aplica regulile privind contractul de societate civila. Art.1530 C.civ. prevede ca la impartirea averii societatii intre asociati se aplica regulile privitoare la impartirea mostenirii intre mostenitori. Deci, in acest caz, se aplica regulile partajului succesoral completate de cele privitoare la repartizarea activului net intre asociati.

Inchiderea lichidarii.

Procedura lichidarii este socotita incheiata dupa plata creditorilor si finalizarea operatiunilor de repartizare a activului net intre asociati.

Persoana juridica va disparea ca subiect de drept si lichidatorii trebuie sa indeplineasca procedurile privind radierea societatii si depunerea registrelor pentru pastrare.

Radierea se face in 15 zile de la ultimul act de lichidare. Societatea pierde personalitatea juridica numai la radiere.

Registrele societatilor de persoane si ale SRL-urilor raman in pastrare la unul din asociati desemnat prin vot.

Registrele societatilor de capitaluri se depun la registrul comertului devenind documente publice, putand fi consultate de orice persoana interesata, cu autorizarea prealabila a judecatorului delegat.

Toate registrele se pastreaza cinci ani de la data depunerii lor.

Dupa inchiderea lichidarii asociatii cu raspundere nelimitata pot fi urmariti de catre creditorii sociali pentru creante neavute in vedere la operatiunile de lichidare.

Ceilalti asociati nu mai pot fi urmariti dupa inchiderea lichidarii, chiar daca creditorul neglijent va suferi o paguba prin nerealizarea creantei sale. Dupa terminarea lichidarii persoana juridica a disparut si societatea nu mai poate fi urmarita[8].

Bibliografie.

1. Carpenaru, St. D., Drept civil roman, editia a VII-a , revazuta si adaugita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2007

2. Fintescu, I.N., Curs de drept comercial, vol. I, Bucuresti, 1929

Georgescu, I.L., Drept comercial roman, vol II. Societatile comerciale, Editura Soccec, Bucuresti, Bucuresti, 1948,