Studierea atitudinilor consumatorilor din municipiul Resita referitoare la activitatea de comert din oras

Studierea atitudinilor consumatorilor din municipiul Resita referitoare la activitatea de comert din oras

1. PREZENTAREA GENERALA A CERCETARII

Efectuarea acestui studiu are drept scop scoaterea in evidenta a activitatii de comert la nivelul populatiei municipiului Resita.

Pentru a realiza un studiu eficient este nevoie mai intai de o programare a cercetarii, cu stabilirea etapelor si a resurselor necesare in vederea realizarii in mod optim a cercetarii si obtinerea celor mai importante informatii necesare procesului de decizie.

Studiul este alcatuit din doua parti:

Partea I: STUDIUL CALITATIV, care are urmatoarele etape:

stabilirea numarului de persoane interogate;

esantionarea;

desfasurarea chestionarii;

prezentarea si interpretarea rezultatelor.

Partea a II-a: STUDIUL CANTITATIV, care are urmatoarele etape:

constituirea esantionului;

determinarea marimii esantionului;

redactarea chestionarului;

administrarea chestionarului;

prelucrarea si analiza datelor obtinute;

redactarea raportului de sinteza.

In cazul de fata, subiectii anchetati reprezinta populatia municipiului, comprimata intr-un esantion reprezentativ.

Metoda de esantionare folosita este metoda cotelor, adica o alegere rationala a indivizilor, urmarind obtinerea la nivelul esantionului a unei structuri pe sexe, grupe de varsta si pe ocupatii, identica structurii populatiei municipiului, folosindu-se in acest scop date obtinute din prezentarea generala a populatiei municipiului Resita la 01.01.2009.

Ca forma de cercetare s-a folosit ancheta individuala, structurata, bazata pe un chestionar compus din 12 intrebari, toate inchise. Chestionarul cuprinde 9 intrebari de continut si 3 intrebari de identificare a persoanei chestionate.

2. STUDIUL CANTITATIV

REALIZAREA STUDIULUI CANTITATIV

Validarea ipotezelor formulate cu ocazia studiilor calitative se realizeaza prin intermediul studiilor cantitative. Pentru aceasta pot fi utilizate doua categorii de anchete:

recensamantul - adica interogarea tuturor indivizilor unei populatii date;

sondajul - adica o ancheta efectuata in vederea cunoasterii caracteristicilor, opiniilor unei populatii date interogand un numar limitat din membrii sai, adica un esantion.

Factorii care garanteaza validarea rezultatelor sondajului pot fi grupati in doua categorii, si anume:

a)     din punct de vedere statistic, validarea sondajului depinde de:

reprezentativitatea esantionului - data de metoda de esantionare utilizata;

marimea esantionului - determina precizia rezultatelor;

b)     factori materiali si umani:

calitatea redactarii chestionarului;

profesionalitatea anchetatorilor;

calitatea prelucrarii statistice;

competenta si obiectivitatea analistilor.

Principalele etape ale realizarii unei anchete prin sondaj sunt:

- constituirea esantionului;

- determinarea marimii esantionului;

- redactarea chestionarului;

- administrarea chestionarului;

- preluarea si analiza datelor obtinute;

- redactarea raportului de sinteza.

2. 2. CONSTITUIREA ESANTIONULUI - ALEGEREA METODELOR DE ESANTIONARE

Exista doua mari categorii de metode de esantionare:

A.      Metode bazate pe teoria probabilitatilor - care constau in tragerea la sorti a esantionului din populatia studiata, dand fiecarui element al acestuia o probabilitate cunoscuta, nenula de a fi sectionat.

Metodele de esantionare probabilistice sunt urmatoarele:

sondajul aleator simplu sau la intamplare;

sondajul 'ciorchine';

sondajul aleator (grafic);

sondajul cu mai multe grade;

sondajul stratificat.

B.      Metode empirice - care se bazeaza pe o alegere rationala a indivizilor din populatia mama, respectand reguli care privesc fie caracteristicile indivizilor, fie locul si momentul anchetei.

Aceste metode sunt:

metoda cotelor;

metoda itinerarului.

La alegerea metodelor de esantionare se va tine seama de urmatorii factori:

costul esantionarii (metodele probabilistice sunt mult mai costisitoare decat cele empirice);

existenta si posibilitatea procurarii unei baze de sondaj, adica a tuturor indivizilor care compun o populatie studiata;

posibilitatea de identificare a unitatilor din baza de sondaj, adica a indivizilor.

Tinand cont de toate aceste aspecte s-a considerat drept oportuna ca metoda de esantionare - metoda cotelor. Principiul acestei metode consta in constituirea unei machete reduse a populatiei studiate dupa caracteristicile cunoscute ale acestora. Esantionarea de acest tip implica necesitatea existentei unor date statistice referitoare la populatia studiata (cazul nostru, date din cadrul prezentarii generale a populatiei municipiului Resita la 01.01.2009).

Selectia esantionului comporta parcurgerea a doua etape:

a) alegerea caracteristicilor ce vor servi la fixarea cotelor - in cazul nostru, fiind vorba despre persoane fizice au fost alese drept caracteristici: sexul, varsta si ocupatia;

b) elaborarea planului sondajului - pentru aceasta sunt luate in considerare structura populatiei mama, marimea esantionului si numarul de anchetatori. Alegerea persoanelor interogate este lasata la latitudinea anchetatorilor cu conditia ca acestia sa respecte riguros cotele fixate.

2. 3. DETERMINAREA MARIMII ESANTIONULUI

Se face diferit, in functie de rata de sondaj:

adica:

- rata de sondaj < 14,3 (1/7 din populatia mama) este situatia unui esantion non-exhaustiv;

- rata de sondaj > 14,3 este situatia unui sondaj exhaustiv.

In situatia acestui studiu, ne fixam asupra determinarii unui sondaj non-exhaustiv, in cazul caruia marimea minima a esantionului este data de relatia:

In care:

n = marimea minima a esantionului;

t = coeficient a carui valoare depinde de pragul de incredere folosit;

p = frecventa de aparitie a fenomenului studiat;

q = 1-p;

e = marja minima de eroare acceptata ( + 5%).

In continuare vom determina marimea esantionului non-exhaustiv necesar cercetarii cantitative:

^{PREZENTAREA STRUCTURII ESANTIONULUI NON-EXHAUSTIV PE SEXE SI GRUPE DE VARSTA (n=384 persoane)}

^{JONCTIUNEA DINTRE CRITERIUL DE VARSTA SI CEL DE OCUPATIE}

^{(n = 384 persoane)}

^{Sub 20 ani: 85 persoane: M = 43 barbati; F = 42 femei;}

^{- elevi - studenti;}

^{- 20 - 29 ani: 62 persoane: M = 36 barbati; F = 26 femei;}

^{muncitori: 15 persoane - M = 8; F = 7;}

^{intelectuali: 15 persoane - M = 8 ; F = 7;}

^{functionari: 16 persoane - M = 10; F = 6;}

^{alte ocupatii: 16 persoane - M = 10; F = 6;}

^{- 30- 39 ani: 64 persoane: M = 30 barbati; F = 34 femei;}

^{muncitori: 16 persoane - M = 7; F = 9;}

^{intelectuali:16 persoane - M = 7; F = 9;}

^{functionari: 16 persoane - M = 8; F = 8;}

^{alte ocupatii: 16 persoane - M = 8; F = 8;}

^{- 40 - 49 ani: 62 persoane: M = 30 barbati; F = 32 femei;}

^{muncitori: 16 persoane - M = 8; F = 8;}

^{intelectuali: 16 persoane - M = 8; F = 8;}

^{functionari: 15 persoane - M = 7; F = 8;}

^{- alte ocupatii:15 persoane - M = 7; F = 8;}

^{- 50 - 59 ani: 53 persoane: M = 25 barbati; F = 28 femei;}

^{muncitori: 13 persoane - M = 6; F = 7;}

^{intelectuali: 13 persoane - M = 6; F = 7;}

^{functionari: 13 persoane - M = 6; F = 7;}

^{- alte ocupatii: 14 persoane - M = 7; F = 7;}

^{- peste 60 ani: 58 persoane: M = 26 barbati; F = 32 femei; - pensionari}

^{STRUCTURA PE OCUPATIE A ESANTIONULUI NON-EXHAUSTIV}

^{(n = 384 persoane)}

^{elevi - studenti: 85 persoane: M = 43 barbati; F = 42 femei;}

^{muncitori: 60 persoane - M = 29; F = 31;}

^{intelectuali: 60 persoane - M = 29; F = 31;}

^{functionari: 60 persoane - M = 31; F = 29;}

^{alte ocupatii: 61 persoane - M = 32; F = 29;}

^{pensionari 58 persoane - M = 26; F = 32.}

^{PREZENTAREA GENERALA A REZULTATELOR DUPA CRITERIUL}

^{DE SEXE(n = 384 persoane)}

^{PREZENTAREA GENERALA A REZULTATELOR DUPA CRITERIUL DE VARSTA(n = 384 persoane)}

^{PREZENTAREA GENERALA A REZULTATELOR}

^{DUPA CRITERIUL DE OCUPATIE(n = 384 persoane)}

2. 4. INTERPRETAREA REZULTATELOR STUDIULUI CANTITATIV

(n = 384 persoane)

Pozitia subiectilor fata de reteaua de magazine existenta in orasul nostru.

Peste jumatate dintre subiectii chestionati considera ca reteaua de magazine nu este suficient dezvoltata - 57,81% (60,00% dintre barbati si 55,67% dintre femei), adica subiectii cu varstele cuprinse intre 20-29 ani (79,03%), iar dupa criteriul de ocupatie ponderea cea mai mare o detin pensionarii (70,69%).

La polul opus sunt cei care considera ca reteaua de magazine este suficient dezvoltata - 42,19% (40,00% dintre barbati si 44,33% dintre femei), iar la criteriul de varsta ponderea cea mai mica o detin persoanele cu varste cuprinse intre 20-29 ani (20,97%). Referitor la criteriul de ocupatie, ponderea sub o treime o detin pensionarii (29,31%).

Atitudinea subiectilor fata de modul de desfasurare a comertului cu amanuntul in Resita.

Aproape jumatate dintre subiectii chestionati - 48,44% (40,00% dintre barbati si 56,70% dintre femei), apreciaza ca orasul nostru nu ofera magazine specializate, cei mai multi dintre subiectii chestionati care au ales aceasta varianta au varste cuprinse intre 30-39 ani (56,25%), iar dupa criteriul de ocupatie ponderea cea mai mare o detin intelectualii (56,67%).

Pe de alta parte doar 20,31% dintre cei chestionati considera ca orasul dispune de o retea foarte larga de magazine, procentul cel mai mic inregistrandu-l in acest caz, cei cu varste de 60 ani si peste (1,73%), deci pensionarii (1,73%).

Modul in care subiectii considera utila si eficienta activitatea de comert cu ridicata din oras.

40,62% (32,63% dintre barbati si 48,45% dintre femei) dintre cei chestionati nu fac cumparaturi de la depozite, dupa criteriul de varsta peste jumatate din pondere o detin persoanele de 60 ani si peste (58,62%), adica pensionarii (58,62%).

Doar 14,06% (13,16% dintre barbati si 14,95% dintre femei), afirma ca in oras nu exista o retea de comert de tip en gros, cei care sustin aceasta idee sunt cei de 60 ani si peste (1,73%), deci pensionarii (1,73%).

Pozitia subiectilor fata de tipurile de servicii comerciale oferite de reteaua de magazine din Resita.

Putin peste o treime dintre subiectii chestionati - 39,32% (36,32% dintre barbati si 42,27% dintre femei) considera ca reteaua de magazine are un orar flexibil, jumatate dintre acestia avand varste cuprinse intre 20-29 ani (50,00%). Referitor la criteriul de ocupatie cei mai multi sunt functionarii (48,33%).

Pe de alta parte doar 14,58% (18,42% dintre barbati si 10,82% dintre femei) dintre cei chestionati considera ca oferta din oras este diversificata si de buna calitate, cei mai putini dintre acestia fiind persoanele cuprinse intre 40-49 ani (4,84%), adica functionarii (6,67%).

Opinia subiectilor fata de tehnica de vanzare promovata de magazinele din oras.

Aproape jumatate dintre subiectii chestionati - 46,35% (46,84% dintre barbati si 45,88% dintre femei) considera ca magazinele ar trebui sa promoveze oferte de pret avantajoase, mai mult de jumatate dintre acestia (56,25%) avand varste cuprinse intre 30-39 ani, fiind muncitorii (56,67%).

La polul opus sunt subiectii care apreciaza ca magazinele ar trebui sa promoveze o ambianta placuta la locul de vanzare - 8,60% (10,00% dintre barbati si 7,22% dintre femei), pnderea cea mai scazuta avand-o persoanele cu varste cuprinse intre 20-29 ani (4,83%), cel mai mic procent il ocupa intelectualii (1,67%).

Pozitia subiectilor fata de tipurile de unitati de alimentatie publica frecventate in oras.

29,95% (25,26% dintre barbati si 34,54% dintre femei) dintre subiectii chestionati frecventeaza restaurantele, cei mai multi dintre acestia sunt subiectii cu varste cuprinse intre 50-59 ani (41,51%). Referitor la criteriul de ocupatie, cel mai mare procent il inregistreaza cei din categoria "alte ocupatii" (40,98%).

Pe de alta parte discotecile sunt frecventate doar de 5,21% (7,90% dintre barbati si 2,58% dintre femei), dupa criteriul de varsta frecventeaza cel mai putin discotecile subiectii cu varste cuprinse intre 30-39 ani (3,13%), adica muncitorii (11,67%).

Atitudinea subiectilor fata de aprecierea raportului pret-calitate oferit de unitatile de alimentatie pulica din Resita.

Peste trei sferturi dintre subiectii chestionati - 83,85% (85,26 dintre barbati si 82,47% dintre femei) considera ca in Resita se practica preturi ridicate pentru calitati scazute, cei care considera acest lucru sunt subiectii de 60 ani si peste in procent de 100,00%, adica pensionarii (100,00%).

Doar 16,15% (14,74% dintre barbati si 17,53% dintre femei) dintre subiectii chestionati considera ca se practica preturi scazute pentru calitati ridicate, cea mai mica pondere o detin subiectii cuprinsi intre 20-29 ani (3,23%), iar dupa criteriul de ocupatie procentul cel mai mic il detin intelectualii (3,33%).

8. Modul in care subiectii apreciaza tendintele actuale de dezvoltare a centrelor comerciale sau a mallurilor.

O treime dintre subiectii chestionati - 33,33% (33,68% dintre barbati si 32,99% dintre femei) apreciaza ca centrele comerciale sunt practice pentru ca ofera tot ce iti doresti, cei mai multi dintre subiectii chestionati care apreciaza acest lucru sunt cuprinsi intre30-39 ani (40,62%), iar in ceea ce priveste ocupatia cel mai mare procent il detin muncitorii si functionarii (43,34%).

7,55% (6,84% dintre barbati si 8,25% dintre femei) dintre subiectii chestionati apreciaza practicarea campaniilor promotionale avantajoase pentru consumatori, procentul cel mai mic inregistrandu-l in acest caz, cei cu varste cuprinse intre 20-29 ani (1,61%), iar in ceea ce priveste ocupatia cel mai mic procent il detin cei din categoria "alte ocupatii" (6,56%).

9. Recomandarile facute de subiecti factorilor de decizie din Resita care se ocupa de activitatea de comert.

41,41% (42,11% dintre barbati si 40,72% dintre femei) dintre subiectii chestionati recomanda toate variantele (adica sa creeze mai multe magazine specializate, sa modernizeze spatiile comerciale existente, sa asigure o oferta diversificata si de calitate produselor comercializate, sa asigure o gama variata de servicii comerciale consumatorilor, sa creeze campanii promotionale in favoarea consumatorilor), peste jumatate dintre subiectii chestionati care recomanda acestea sunt cuprinsi intre 20-29 ani (59,68%). Referitor la criteriul de ocupatie, ponderea cea mai mare o detin intelectualii (56,67%).

La polul opus sunt subiectii care recomanda asigurarea unei game variate de servicii comerciale consumatorilor - 8,85% (12,10% dintre barbati si 5,67% dintre femei), cea mai mica pondere o detin subiectii cuprinsi intre 30-39 ani (3,13%), iar dupa criteriul de ocupatie procentul cel mai mic il detin intelectualii(1,67%).

2.5. CONCLUZIILE STUDIULUI

Sintetizand rezultatele obtinute in urma chestionarii esantionului non-exhaustiv

(n = 384 persoane), putem concluziona urmatoarele:

Peste jumatate dintre subiectii chestionati considera ca reteaua de magazine nu este suficient dezvoltata, insa mai mult de o treime dintre subiectii chestionati considera ca reteaua de magazine este suficient dezvoltata .

Aproape jumatate dintre subiectii chestionati apreciaza ca orasul nostru nu ofera magazine specializate si mai putin de un sfert dintre cei chestionati considera ca orasul dispune de o retea foarte larga de magazine.

Mai mult de o treime din totalul subiectilor chestionati nu fac cumparaturi de la depozite si o parte mica din subiecti afirma ca in oras nu exista o retea de comert de tip en gros.

Putin peste o treime dintre subiectii chestionati considera ca reteaua de magazine are un orar flexibil si mai putin de un sfert dintre cei chestionati considera ca oferta din oras este diversificata si de buna calitate.

Aproape jumatate dintre subiectii chestionati considera ca magazinele ar trebui sa promoveze oferte de pret avantajoase, insa exista si o mica parte care apreciaza ca magazinele ar trebui sa promoveze o ambianta placuta la locul de vanzare.

Mai mult de un sfert dintre subiectii chestionati frecventeaza restaurantele, dar sunt si persoane care frecventeaza discotecile.

Peste trei sferturi dintre subiectii chestionati considera ca in Resita se practica preturi ridicate pentru calitati scazute, dar exista si persoane care considera ca se practica preturi scazute pentru calitati ridicate.

O treime dintre subiectii chestionati apreciaza ca centrele comerciale sunt practice pentru ca ofera tot ce iti doresti, insa exista si o mica parte care apreciaza practicarea campaniilor promotionale avantajoase pentru consumatori.

Aproape jumatate dintre subiectii chestionati recomanda toate variantele (adica sa creeze mai multe magazine specializate, sa modernizeze spatiile comerciale existente, sa asigure o oferta diversificata si de calitate produselor comercializate, sa asigure o gama variata de servicii comerciale consumatorilor, sa creeze campanii promotionale in favoarea consumatorilor), dar sunt si persoane care recomanda asigurarea unei game variate de servicii comerciale consumatorilor.

ANEXA Nr. 1

PROGRAMUL CERCETARII

ANEXA Nr.2

MODEL DE CHESTIONAR

In general sunteti multumit de reteaua de magazine existente in orasul dumneavoastra?

a)     da

b)     nu

Cum apreciati modul de desfasurare a comertului cu amanuntul in orasul dumneavoastra?

a)     este modern si civilizat;

b)     dispune de o retea foarte larga de magazine;

c)     nu ofera magazine specializate.

3.Considerati utila si eficienta activitatea de comert cu ridicata ce se deruleaza in orasul dumneavoastra?

a) nu fac cumparaturi de la depozite;

b) este eficient pentru ca pot cumpara cantitati mai mari de marfuri la preturi mai mici;

c) de obicei fac cumparaturi numai de la retele en gros de tipul METRO, CASH AND CARRY, SELLGROS;

d) in oras nu exista retea de comert de tip en gros.

4.Ce tipuri de servicii comerciale ofera reteaua de magazine din orasul dumneavoastra?

a) orar flexibil;

b) personal de vanzare amabil si profesionist;

c) conditii moderne si placute de efectuare a cumparaturilor;

d) oferta diversificata la locul de vanzare.

5.Ce tehnica de vanzare ati dori sa promoveze magazinele din orasul dumneavoastra?

a) oferte de pret avantajoase;

b) publicitate la locul vanzarii;

c) posibilitatea de a returna produsele achizitionate;

d) promovare pe baza de monstre si esantioane;

e) ambianta placuta la locul de vanzare.

6.Ce tipuri de unitati de alimentatie publica preferati sa le frecventati in orasul dumeneavoastra?

a) fast-food-urile;

b) barurile;

c) discoteci;

d) cofetarii;

e) restaurante.

7.Cum apreciati raportul pret-calitate oferit de unitatile de alimentatie publica din orasul dumneavoastra?

a) pret ridicat pentru o calitate scazuta;

b) pret scazut pentru o calitate ridicata.

8.Cum apreciati tendintele actuale de dezvoltare a cenntrelor comerciale sau a mallurile?

a) suntpractice pentru ca ofera tot ce iti doresti;

b) sunt mdoderne si elegante;

c) ofera o gama ridicata de servicii;

d)   comercializeaza produse la preturi ridicate;

e) practica campaniii promotionale avantajoase pentru consumatori.

9.Ce recomandari ati face factorilor de decizie din orasul dumneavoastra care se ocupa de activitatea de comert?

a) sa creeze mai multe magazine spevializate;

b) sa modernizeze spatiile comerciale existente;

c) sa asigure o oferta diversificata si de calitate produselor comercializate;

d) sa asigure o gama variata de servicii comerciale consumatorilor;

e) sa creeze campanii promotionale in favoarea consumatorilor;

f) toate cele de mai sus.

10.Care este ocupatia dumneavoastra?

a) elev/student;

b) muncitor;

c) intelectual;

d) functionar;

e) alte ocupatii;

f) pensionar.

11.Care este varsta dumneavoastra?

a) sub 20 ani;

b) 20-29 ani;

c) 30-39 ani;

d) 40-49 ani;

e) 50-59 ani:

f) 60 ani si peste.

12.Sexul dumneavoastra?

a) masculin;

b) feminin.

ANEXA Nr. 3

PREZENTAREA DUPA CRITERIUL DE SEXE SI

VARSTA STRUCTURII ESANTIONULUI NON-EXAUSTIV

n=384 persoane

ANEXA Nr. 4

PREZENTAREA CODIFICARILOR SUBIECTILOR UTILIZATE IN

CENTRALIZAREA DATELOR OBTINUTE DIN STUDIUL

^{ANEXA Nr. 5}

^{CENTRALIZATOR GENERAL AL RASPUNSURILOR SUBIECTILOR DUPA CRITERIUL DE SEXE (n = 384 persoane)}

^{ANEXA Nr.6}

^{CENTRALIZATOR GENERAL AL RASPUNSURILOR SUBIECTILOR DUPA CRITERIUL DE VARSTA (n = 384 persoane)}

^{ANEXA Nr.7}

^{CENTRALIZATOR GENERAL AL RASPUNSURILOR}

^{SUBIECTILOR DUPA CRITERIUL DE OCUPATIE}

^{(n = 384 persoane)}

ANEXA NR. 8

RAPORT DE SINTEZA

Obiectul cercetarii: scop scoaterea in evidenta a activitatii de comert la nivelul populatiei municipiului Resita.

Metoda utilizata: in aceasta cercetare s-au utilizat anchetele individuale, structurate, bazate pe un chestionar compus din 12 intrebari, toate inchise. Chestionarul cuprinde 9 intrebari de continut si 3 intrebari de identificare a persoanei chestionate.

Metoda de esantionare: s-a folosit metoda cotelor, adica o alegere rationala a indivizilor, urmarindu-se obtinerea la nivelul esantionului a unei structuri pe sexe, grupe de varsta si pe ocupatie, identica structurii populatiei municipiului Resita.

Descrierea chestionarului:

intrebari de satisfacere;

intrebari referitoare la imbunatatire;

intrebari de atitudine;

intrebari de identificare.

Administrarea chestionarului: s-a facut in cadrul municipiului Resita, in luna aprilie 2009, iar interpretarea in luna mai 2009.

Concluziile studiului: sintetizand rezultatele obtinute in urma chestionarii esantionului non-exhaustiv (n = 384 persoane), putem concluziona urmatoarele:

-Peste jumatate dintre subiectii chestionati considera ca reteaua de magazine nu este suficient dezvoltata, insa mai mult de o treime dintre subiectii chestionati considera ca reteaua de magazine este suficient dezvoltata .

-Aproape jumatate dintre subiectii chestionati apreciaza ca orasul nostru nu ofera magazine specializate si mai putin de un sfert dintre cei chestionati considera ca orasul dispune de o retea foarte larga de magazine.

-Mai mult de o treime din totalul subiectilor chestionati nu fac cumparaturi de la depozite si o parte mica din subiecti afirma ca in oras nu exista o retea de comert de tip en gros.

- Putin peste o treime dintre subiectii chestionati considera ca reteaua de magazine are un orar flexibil si mai putin de un sfert dintre cei chestionati considera ca oferta din oras este diversificata si de buna calitate.

-Aproape jumatate dintre subiectii chestionati considera ca magazinele ar trebui sa promoveze oferte de pret avantajoase, insa exista si o mica parte care apreciaza ca magazinele ar trebui sa promoveze o ambianta placuta la locul de vanzare.

-Mai mult de un sfert dintre subiectii chestionati frecventeaza restaurantele, dar sunt si persoane care frecventeaza discotecile.

-Peste trei sferturi dintre subiectii chestionati considera ca in Resita se practica preturi ridicate pentru calitati scazute, dar exista si persoane care considera ca se practica preturi scazute pentru calitati ridicate.

-O treime dintre subiectii chestionati apreciaza ca centrele comerciale sunt practice pentru ca ofera tot ce iti doresti, insa exista si o mica parte care apreciaza practicarea campaniilor promotionale avantajoase pentru consumatori.

-Aproape jumatate dintre subiectii chestionati recomanda toate variantele (adica sa creeze mai multe magazine specializate, sa modernize spatiile comerciale existente, sa asigure o oferta diversificata si de calitate produselor comercializate, sa asigure o gama variata de servicii comerciale consumatorilor, sa creeze campanii promotionale in favoarea consumatorilor), dar sunt si persoane care recomanda asigurarea unei game variate de servicii comerciale consumatorilor.

ANEXA NR. 9

^{REPREZENTAREA GRAFICA PE BAZA REZULTATELOR STUDIULUI CANTITATIV}

1. In general sunteti multumit de reteaua de magazine existente in orasul dumneavoastra?
1. da
2. nu

2. Cum apreciati modul de desfasurare a comertului cu amanuntul in orasul dumneavoastra?
1. este modern si civilizat
2. dispune de o retea foarte larga de magazine
3. nu ofera magazine specializate

3. Considerati utila si eficienta activitatea de comert cu ridicata ce se deruleaza in orasul dumneavoastra?
1. nu fac cumparaturi de la depozite
2. este eficient pentru ca pot cumpara cantitati mai mari de marfuri la preturi mai mici
3. de obicei fac cumparaturi numai de la retele en gros de tipul METRO, CASH AND CARRY, SELLGROS
4. in oras nu exista retea de comert de tip en gros

4. Ce tipuri de servicii comerciale ofera reteaua de magazine din orasul dumneavoastra?
1. orar flexibil
2. personal de vanzare amabil si profesionist
3. conditii moderne si placute de efectuare a cumparaturilor
4. oferta diversificata si de buna calitate

5. Ce tehnica de vanzare ati dori sa promoveze magazinele din orasul dumneavoastra?
1. oferte de pret avantajoase
2. publicitate la locul vanzarii
3. posibilitatea de a returna produsele achizitionate
4. promovare pe baza de mostre si esantioane
5. ambianta placuta la locul de vanzare

6. Ce tipuri de unitati de alimentatie publica preferati sa le frecventati in orasul dumneavoastra?
1. fast-food-uri
2. baruri
3. discoteci
4. cofetarii
5. restaurante

7. Cum apreciati raportul pret-calitate oferit de unitatile de alimentatie publica din orasul dumneavoastra?
1. pret ridicat pentru o calitate scazuta
2. pret scazut pentru o calitate ridicata

8. Cum apreciati tendintele actuale de dezvoltare a centrelor comerciale sau a mallurilor?
1. sunt practice pentru ca ofera tot ce iti doresti
2. sunt moderne si elegante conform cerintelor europene
3. ofera o gama ridicata de servicii
4. comercializeaza produse la preturi ridicate
5. practica campanii promotionale avantajoase pentru consumatori

9. Ce recomandari ati face factorilor de decizie din orasul dumneavoastra care se ocupa de activitatea de comert?
1. sa creeze mai multe magazine specializate
2. sa modernize spatiile comerciale existente
3. sa asigure o oferta diversificata si de calitate produselor comercializate
4. sa asigure o gama variata de servicii comerciale consumatorilor
5. sa creeze campanii promotionale in favoarea consumatorilor
6. toate cele de mai sus