SOCIETATEA PE ACTIUNI

SOCIETATEA PE ACTIUNI

Precizari.

Necesitatea realizarii marilor afaceri a dus la aparitia conceptului de societate pe actiuni, conceputa astfel, incat sa acumuleze contributiile banesti modeste pentru formarea unor capitaluri mari, necesare unor investitii de anvergura.

Societatea pe actiuni apare ca fiind forma cea mai evoluata a societatii comerciale, caracterizata, in principal prin aporturile asociatilor la formarea capitalului social. In cadrul acestei forme, calitatea asociatilor conteaza mai putin decat aporturile lor, motiv pentru care acest tip societar mai poarta denumirea de societate anonima[1]. Aceste aporturi prezinta interes si pentru terti deoarece raspunderea asociatilor se limiteaza numai contributia lor la formarea capitalului social.

Definitie. Caractere.

Legea nu o defineste, ci-i precizeaza elementele esentiale: faptul ca obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, actionarii fiind obligati numai pana la concurenta capitalului subscris.

Actiunile sunt fractiunile egale ale capitalului social si, in acelasi timp, titluri reprezentative ale contributiilor asociatilor la formarea capitalului.

Astfel, societatea pe actiuni poate fi definita ca acea societate constituita prin asocierea mai multor persoane, care contribuie la formarea capitalului social prin anumite cote de participare reprezentate prin titluri, numite actiuni, pentru desfasurarea unei activitati comerciale in scopul impartirii profitului si care raspund pentru obligatiile sociale numai in limita aporturilor lor[2].

Societatea pe actiuni are urmatoarele caractere:

- se constituie printr-un numar minim de asociati numiti actionari.

- capitalul social este divizat in actiuni, titluri de valoare negociabile si transmisibile.

- raspunderea asociatilor pentru obligatiile sociale este limitata pana la concurenta capitalului social subscris.

Constituirea societatii pe actiuni.

Se realizeaza prin vointa asociatilor materializata in actul constitutiv. Capitalul social se constituie in doua modalitati:

- prin aporturile asociatilor (constituirea obisnuita);

- prin subscriptie publica.

Actele constitutive sunt contractul de societate si statutul. Ele se pot incheia separat sau intr-un singur act.

a) contractul de societate se face in forma autentica. Asociatii poarta denumirea de actionari. Ei pot fi persoane fizice sau juridice. Numarul lor nu poate fi mai mic de doi.

Firma societatii se compune dintr-o denumire fantezista si mentiunea "societate pe actiuni" (sau mentiunea S.A.)

Capitalul social nu poate fi mai mic de 90000 lei. Societatea pe actiuni se constituie prin subscriere integrala si simultana a capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv sau prin subscriptie publica.

Potrivit Legii nr. 31/1990 art. 10, "Capitalul social al societatii pe actiuni sau al societatii in comandita pe actiuni nu poate fi mai mic de 90.000 lei. Guvernul va putea modifica, cel mult o data la 2 ani, valoarea minima a capitalului social, tinand seama de rata de schimb, astfel incat acest cuantum sa reprezinte echivalentul in lei al sumei de 25.000 euro". In cazul unei subscrieri integrale si simultane a capitalului social de catre toti semnatarii actului constitutiv, capitalul social varsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris. Diferenta de capital social subscris va fi varsata: in termen de 12 luni de la data inmatricularii societatii, pentru actiunile emise pentru un aport in numerar si in termen de cel mult 2 ani de la data inmatricularii, pentru actiunile emise pentru un aport in natura (art. 9 alin. 2).

Aporturile asociatilor trebuiesc individualizate prin contract pentru fiecare asociat. Ele pot consta in numerar, creante sau bunuri (in acest ultim caz trebuie prevazuta valoarea bunului, modul de evaluare si numarul de actiuni acordat). Nu este permis aportul in munca.

Actiunile conferite asociatilor pot fi nominative sau la purtator. Contractul trebuie sa indice pentru fiecare categorie de actiuni numarul, valoarea nominala (ce nu poate fi mai mica de 0,1 lei) si drepturile conferite fiecarei categorii de actiuni.

Contractul mai cuprinde mentiuni privitoare:

- administrarea si conducerea, precizand sistemul de administrare (unitar sau dualist). Sistemul unitar (consiliul de administratie va fi compus din administratori executivi, care vor avea drept de reprezenta societatea si din administratori neexecutivi care vor face parte din comitete interne, fara drept de reprezentare). Sistemul dualist (conducerea societatii va fi compusa din directorat - ai caror membri vor avea dreptul de a reprezenta societatea - si consiliul de supraveghere - cu rol de supraveghere si control.

- date de identificare a primilor membri ai consiliului de administratie, a primilor membri ai consiliului de supraveghere, numarul membrilor consiliului de administratie sau modul de stabilire a acestui numar;

garantia depusa;

- puterile lor si drepturile speciale de administrare si reprezentare.

De asemenea, face precizari cu privire la datele de identificare a primilor cenzori sau a primului auditor financiar.

Vor fi cuprinse clauze privind conducerea, administrarea, controlul gestiunii si functionarea societatii, avantajele conferite fondatorilor, operatiunile incheiate de asociati in contul societatii, cuantumul total sau estimativ al cheltuielilor pentru constituirea societatii.

b) statutul societatii se incheie in forma autentica, cuprinde aceleasi elemente, dezvoltand pe cele privitoare la organizarea si functionarea societatii.

Modalitati de constituire.

Legea prevede doua forme de constituire.

- prin constituire simultana

- prin constituire continuata (subscriptie publica).

Asociatii aleg modalitatea de constituire ce corespunde intereselor lor[3].

a) constituirea simultana sau concomitenta se realizeaza cand formarea capitalului social are loc in acelasi timp cu incheierea actelor constitutive. Cand exista cel putin doi asociati care acopera prin aporturile lor (subscriu) intregul capital social si cand fiecare efectueaza varsaminte de minimum 30 % din capitalul social subscris, acestia vor putea trece la constituirea societatii pe actiuni prin intocmirea actelor constitutive si parcurgerea formalitatilor prevazute de lege.

b) constituirea continuata sau succesiva. In acest caz capitalul social se obtine prin parcurgerea unor etape premergatoare, facandu-se apel la public pentru subscriere. Procedura parcurge urmatoarele etape:

- intocmirea si lansarea prospectului de emisiune a actiunilor;

- subscrierea actiunilor;

- validarea subscriptiei si aprobarea actelor constitutive ale societatii de catre adunarea constitutiva a subscriitorilor.

Operatiunile enuntate sunt realizate de fondatorii societatii, ei fiind cei semneaza actele constitutive.

1. Prospectul de emisiune.

Este definit ca fiind inscrisul ce cuprinde o oferta adresata publicului de a subscrie actiunile societatii ce se constituie. El are valoarea juridica a unei oferte de contract facuta unor persoane nedeterminate[4].

Actul este intocmit de fondatorii societatii care se constituie. El trebuie sa cuprinda elementele prevazute in art 8 din Legea nr. 31/1990, demne de interes in subscrierea actiunilor, elementele actului constitutiv, participarile la beneficiile societatii, data inchiderii subscriptiei. Exceptie fac mentiunile cu privire la administratori, directori, membrii directoratului si ai consiliului de supraveghere, cenzori, auditorul finnciar), participarile la beneficiile societatii, data inchiderii subscriptiei.

Prospectul trebuie sa imbrace forma autentica. Nerespectarea acestei conditii precum si necuprinderea in prospect a tuturor mentiunilor prevazute de lege atrage nulitatea absoluta. Nulitatea poate fi acoperita daca subscriitorul a luat parte la adunarea constitutiva sau daca si-a exercitat drepturile si indatoririle ce revin actionarilor.

Prospectul semnat de fondatori, autentificat va fi depus la registrul comertului din judetul in care se va stabili sediul societatii. Judecatorul delegat verifica legalitatea prospectului de emisiune si, daca sunt indeplinite cerintele legale, autorizeaza publicarea lui.

Publicarea se face prin presa[5]

2. Subscrierea actiunilor.

Prin subscriere intelegem manifestarea de vointa a unei persoane prin care se obliga sa devina actionar al societatii prin varsarea unui aport la capitalul social al acesteia in schimbul caruia va primi actiuni de valoare nominala egala. Subscriitorul adera la conditiile prospectului si accepta sa dobandeasca una sau mai multe actiuni[6].

Subscrierea actiunilor este considerata o fapta de comert obiectiva, conexa (accesorie)[7].

Subscrierea se realizeaza pe unul sau mai multe exemplare ale prospectului de emisiune care trebuie sa poarte viza judecatorului delegat. Subscrierea va cuprinde, conform art. 19 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, " numele si prenumele sau denumirea, domiciuliul ori sediul subscriitorului; numarul in litere, al actiunilor subscrise; data subscrierii si declaratia expresa ca subscriitorul cunoaste si accepta prospectul de emisiune" , si semnatura autografa.

Societatea se constituie numai daca intregul capital social prevazut in prospect a fost subscris.

Pentru ca societatea sa poata fi constituita in mod legal este necesar ca fiecare subscriitor sa fi varsat in numerar jumatate din valoarea actiunilor subscrise la CEC ori la o societate bancara sau la una dintre unitatile acestora, diferenta urmand a fi varsata in 12 luni de la inmatriculare.

In cazul aporturilor in natura, actiunile acordate subscriitorului trebuie acoperite integral cu valoarea bunului ce constituie obiectul aportului, nu sunt admise varsaminte ulterioare ale aportarii.

Nu este permisa subscrierea publica prin creante.

Daca subscrierea depaseste sau nu acopera capitalul social consemnat in prospect, fondatorii sunt obligati sa supuna aprobarii adunarii constitutive majorarea sau reducerea capitalului la nivelul subscriptiei.

3. Validarea subscriptiei.

In termen de 2 luni de la data inchiderii subscrierii membrii fondatori vor convoca adunarea constitutiva printr-o instiintare publicata in monitorul oficial si in doua ziare cu larga raspandire. Instiintarea va fi publicata cu 15 zile inainte de data fixata pentru adunare si va cuprinde locul si data adunarii, si indicarea amanuntita problemelor ce vor fi discutate.

Fondatorii trebuie sa intocmeasca lista subscriitorilor (care va cuprinde numele si prenumele sau denumirea subscriitorilor, numarul actiunilor fiecaruia), pe care o vor afisa la locul unde se va tine adunarea cu cel putin 5 zile inainte de data adunarii.

Adunarea constitutiva verifica cerintele legale privind capitalul social (subscrierea intregului capital, raportul dintre capitalul subscris si cel varsat, existenta varsamintelor); va decide asupra maririi sau micsorarii capitalului (daca este cazul); avantajele fondatorilor, operatiunile acestora; discuta si aproba operatiunile incheiate de fondatori in contul societatii; aproba avantajele rezervate fondatorilor; discuta si aproba contractul si statutul; desemneaza persoanele care se vor prezenta la notar pentru autentificarea actelor constitutive; numeste primii membrii ai consiliului de administratie/ ai consiliului de supraveghere si primii cenzori sau primul auditor financiar..

Adunarea este constituita legal daca sunt prezenti jumatate plus unu din numarul subscriitorilor si ia hotarari cu votul majoritatii simple a celor prezenti.

Votarea este supusa urmatoarelor reguli.

- fiecare subscriitor are dreptul la un vot indiferent de numarul de actiuni subscrise.

- orice subscriitor poate fi reprezentat prin procura speciala, insa nimeni nu poate reprezenta mai mult de cinci acceptanti.

- acceptantii ce au facut aportul in natura n-au drept de vot in deliberarile privitoare aporturile lor, chiar daca ei au efectuat si aporturile in numerar ori reprezinta alti acceptanti.

Fondatorii au urmatoarele drepturi:

- sa fie remunerati pentru activitatea depusa la constituirea societatii;

- sa beneficieze de o cota de pana la 6 % din profitul net pe o perioada de cel mult cinci ani, de la data constituirii societatii (acest drept apartine numai persoanelor fizice carora li s-a recunoscut calitatea de fondator prin actul constitutiv);

- sa ceara despagubiri societatii daca se dizolva cu intentia fraudarii fondatorilor. Actiunea se prescrie in 6 luni, termen ce curge de la data publicarii in Monitorul Oficial a hotararii adunarii generale a actionarilor care a decis dizolvarea anticipata a societatii.

Fondatorii au urmatoarele obligatii:

- sa indeplineasca obligatiile prevazute de lege in scopul constituirii societatii prin subscriptie publica (intocmirea si lansarea prospectului de emisiune, organizarea subscrierii actiunilor, convocarea adunarii constitutive, indeplinirea formalitatilor de constituire, etc.);

- sa predea consiliului de administratie/ directoratului documentele si corespondenta referitoare la constituirea societatii;

- sa raspunda pentru consecintele actelor facute in contul societatii si pentru cheltuielile ocazionate de constituire;

Fondatorii raspund in solidar cu primii membri ai consiliului de administratie/ ai directoratului si ai consiliului de supraveghere fata de societate si terti pentru subscrierea integrala a capitalului social, efectuarea varsamintelor, existenta aporturilor in natura, pentru veridicitatea publicatiilor facute in vederea constituirii societatii.

De asemenea, raspund solidar pentru valabilitatea operatiunilor efectuate in contul societatii inainte de constituire si luate de societate asupra sa.

Actiunea contra fondatorilor pentru recuperarea prejudiciului cauzat prin neregularitati la constituire se prescrie in termen de cinci ani de la data constituirii societatii.

Fondatorii raspund penal pentru infractiunile inscrise in art. 271- 273 din Legea nr. 31/1990.

Formalitati necesare pentru constituirea societatii.

Formalitatile necesare constituirii societatii sunt:

- intocmirea actelor constitutive

- inregistrarea si autorizarea functionarii societatii.

Formalitatile sunt indeplinite de asociati (constituirea simultana) sau de persoanele desemnate de adunarea constitutiva (constituirea continuata)[8].

Functionarea societatii pe actiuni.

Functionarea acestui tip de societate se bazeaza pe o structura organizatorica in care deciziile se iau pe baza de vot. Votul este strans legat de subdiviziunile capitalului social si, mai ales, de titlurile reprezentative ale acestor subdiviziuni. Intotdeauna unei actiuni ii corespunde un vot.

Actiunile emise de societate.

1. Notiune.

Actiunea[9] este un titlu reprezentativ al contributiei asociatului, constituind o fractiune a capitalului social care confera posesorilor calitatea de actionar. Potrivit noilor dispozitii, actiunile trebuie sa poarte semnatura a doi membri ai consiliului de administratie, respectiv a directoratului, sau dupa caz, semnatura administratorului unic, respectiv a directorului general unic.

2. Caractere.

- actiunile sunt fractiuni ale capitalului social care au o anumita valoare nominala. Valoarea minima a unei actiuni este 0,1 lei.

- actiunile sunt fractiuni egale ale capitalului social, conferind detinatorilor drepturi egale. Este posibil sa se emita, totusi, in anumite conditii, actiuni ce confera titularilor drepturi diferite, Legea nr. 31/1990 art. 94 alin. 2: "Se pot emite totusi in conditiile actului constitutiv categorii de actiuni care confera titularilor drepturi diferite, potrivit dispozitiilor art. 95 si 96", respectiv, actiuni preferentiale cu dividend prioritar fara drept de vot.

- actiunile sunt indivizibile, in sensul ca nu pot fi fractionate. Cand actiunea este proprietatea mai multor titulari, se aplica regulile coproprietatii.

- sunt titluri negociabile, incorporand valori patrimoniale. Ele intra in categoria valorilor mobiliare si pot fi transmise in conditiile legii.

3. Natura juridica a actiunilor.

Se admite, in general, ca sunt titluri de credit[10]. Se formuleaza totusi rezerve, pentru ca nu intrunesc toate trasaturile acestei categorii juridice.

Desi sunt titluri ce incorporeaza anumite drepturi, ele nu consemneaza drepturi autonome si nu indeplinesc conditiile liberalitatii, pentru ca:

- in caz de transmisiune titularul devine posesorul unui drept derivat si nu autonom.

- intinderea drepturilor este incomplet determinata prin titlu, motiv pentru care trebuie cercetate actele constitutive.

Din acest motiv, se considera[11] ca actiunile sunt titluri de credit corporative, societare sau de participatiune, adica o categorie speciala a titlurilor de credit (au o parte din trasaturile titlurilor de credit, dar le lipsesc unele din ele).

4. Felurile actiunilor.

a) dupa drepturile conferite sunt:

- ordinare, care confera titularilor drepturi egale;

- preferentiale: cele ce presupun dividente prioritare asupra beneficiului distribuibil, alaturi de drepturile recunoscute actionarilor cu actiuni ordinare.

Art. 95 alin. 1 si 2 din lege, dispune: "Se pot emite actiuni preferentiale cu dividend prioritar fara drept de vot, ce confera titularului: dreptul la un dividend prioritar prelevat asupra beneficiului distribuibil al exercitiului financiar, inaintea oricarei alte prelevari; drepturile recunoscute actionarilor cu actiuni ordinare, inclusiv dreptul de a participa la adunarea generala, cu exceptia dreptului de vot. Actiunile cu dividend prioritar, fara drept de vot, nu pot depasi o patrime din capitalul social si vor avea aceeasi valoare nominala ca si actiunile ordinare".

Ele nu confera insa drept de participare si de vot in adunarile generale ale actionarilor[12].

b) actiunile ordinare se impart in actiuni nominative si la purtator.

Cele nominative cuprind elemente de identificare ale titularului actiunii. Drepturile aferente actiunii apartin si pot fi exercitate numai de catre titularul actiunii. Ele pot fi emise in forma materiala, adica pe suport de hartie si in forma dematerializata, prin inscriere in cont. Daca nu se elibereaza actiuni in forma materiala, societatea va emite un certificat de actionar care va cuprinde elementele actiunii in forma materiala, numarul, categoria si valoarea nominala a actiunii, numarul de ordine al acestuia si pozitia la care actionarul este trecut in registrul actionarilor.

Cele la purtator se caracterizeaza prin aceea ca elementele de identificare a actionarului nu se mentioneaza in titlu. Titularul actiunii (cel ce exercita drepturile si obligatiile) va fi posesorul titlului.

5. Stabilirea felului actiunilor:

Se va face prin actul constitutiv care prevede numarul actiunilor, in totalitate si pe categorii, valoarea lor nominala si specificarea (nominative sau la purtator).

In lipsa unor mentiuni exprese actiunile sunt considerate la purtator. Actiunile neplatite in intregime sunt insa nominative.

Actiunile preferentiale vor avea aceeasi valoare ca si cele ordinare. Ele nu pot depasi un sfert din capitalul social, iar titularii lor nu pot fi administratori, directori/ membrii directoratului si ai consiliului de supraveghere, cenzorii societatii.

Legea permite convertirea actiunilor din nominative la purtator si a celor preferentiale in ordinare si, invers. Convertirea poate fi hotarata de adunarea generala extraordinara.

Conform prevederilor art. 95, alin. 4 din lege, in caz de intarziere a platii dividendelor, actiunile preferentiale vor dobandi drept de vot, incepand de la data scadentei obligatiei de plata a dividendelor ce urmeaza a fi distribuite in cursul anului urmator sau, daca in anul urmator adunarea generala hotaraste ca nu vor fi distribuite dividende, incepand de la data publicarii respectivei hotarari a adunarii generale, pana la plata efectiva a dividendelor restante.

6. Continutul actiunii.

Actiunea va cuprinde urmatoarele date:

- denumirea societatii

- data actului constitutiv, numarul din registrul comertului sub care se afla inmatriculata societatea, codul unic de inregsitrare si numarul monitorului oficial in care s-a facut publicarea.

- capitalul social.

- numarul actiunilor si numarul lor de ordine, valoarea nominala si varsamintele efectuate.

- avantajele acordate fondatorilor.

- la actiunile nominative, date de identificare ale titularului (numele, prenumele, codul numeric personal si domiciului actionarului, sau denumirea, sediul, numarul de inmatriculare si codul unic de inregsitrare).

- semnatura (a doi membri ai consiliului de administratie, directoratului, sau semnatura administratorului unic, a directorului general unic).

7. Conditii pentru emiterea de actiuni.

Legea 31/1990 stabileste urmatoarele conditii pentru emiterea actiunilor:

- actiunile pot fi emise numai dupa inmatricularea societatii in registrul comertului;

- actiunile nu vor putea fi emise pentru o suma mai mica decat valoarea nominala;

- emiterea de noi actiuni, la majorarea capitalului social este interzisa pana nu vor fi complet achitate cele din emisiunea precedenta.

8. Drepturile actionarilor, acestea trebuie exercitate cu buna credinta, cu respectarea drepturilor si intereselor legitime ale societatii si ale celorlalti actionari.:

a) drepturi nepatrimoniale:

- dreptul de a participa la adunarea generala a actionarilor. Nu au acest drept titularii actiunilor preferentiale cu divident prioritar fara drept de vot. Este permisa participarea prin reprezentare.

- dreptul la vot. Orice actiune da dreptul la un vot in adunarea generala a actionarilor. Deducem ca actionarii exercita dreptul lor de vot proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda. Prin actul constitutiv, se poate limita numarul voturilor apartinand actionarilor ce poseda mai mult de o actiune. Acest drept poate fi suspendat pentru actionarii ce nu au varsat aportul subscris, cand datoria este exigibila.

Nu au drept de vot titularii actiunilor preferentiale.

- dreptul la informare. Actionarii au dreptul sa fie informati cu privire la activitatea societatii. Administratorii sunt obligati sa le puna la dispozitie registrele societatii, bilantul contabil si rapoartele cenzorilor.

b) drepturi patrimoniale.

- dreptul la dividente. Dividentele se platesc asociatilor in proportie cu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel. Catimea dividendului se stabileste de A.G.A.

- dreptul asupra partii cuvenite din lichidarea societatii. Partea ce se cuvine fiecarei actiuni din repartizarea activului net al societatii se stabileste de lichidatori prin bilantul final de lichidare.

9. Obligatiile actionarilor.

Principala obligatie a actionarilor este de a efectua plata varsamintelor datorate.

Situatia actiunilor trebuie sa fie cuprinsa in anexa la bilantul contabil anual.

In caz de neachitare la scadenta a varsamintelor datorate din valoarea actiunilor subscrise se utilizeaza procedura speciala prev. de art. 100 LSC:

- societatea va emite o somatie colectiva prin care se cere actionarilor sa-si indeplineasca obligatiile. Somatia se publica de doua ori (la 15 zile interval) in monitorul oficial si intr-un ziar de larga raspandire.

- daca debitorii actionari nu fac varsamintele, consiliul de administratie are doua posibilitati:

a) sa urmareasca actionarii pe calea dreptului comun pentru varsamintele restante;

b) sa anuleze actiunile nominative. Decizia de anulare se publica in monitorul oficial si trebuie sa cuprinda numarul de ordine al actiunilor anulate. In locul acestora societatea va emite actiuni noi purtand aceleasi numere, ce vor fi vandute. Sumele obtinute din incasare vor fi folosite pentru acoperirea cheltuielilor de publicatie si vanzare, a dobanzilor de intarziere si a varsamintelor neefectuate.

Daca sumele obtinute sunt excedentare, diferenta se preda actionarilor ale caror actiuni au fost anulate.

Daca sumele sunt neindestulatoare societatea se poate indrepta contra subscriitorilor si cesionarilor in conditiile art.98 LSC.

Daca, folosindu-se aceste cai nu s-au putut obtine sumele datorate societatii, trebuie sa se procedeze la reducerea capitalului social la nivelul capitalului existent.

10. Transmiterea actiunilor.

Aceasta operatiune se realizeaza dupa cum actiunile sunt nominative sau la purtator.

a) transmiterea actiunilor nominative in forma materiala. Dreptul de proprietate se transmite printr-o declaratie facuta in registrul actionarilor, semnata de cedent si cesionar si prin mentiunile facute pe titlu. Daca actiunea nominativa este emisa in forma dematerializata, dreptul de proprietate se transmite prin declaratia facuta in regsitrul actionarilor, semnata de cedent si cesionar sau de mandatarii lor.

Daca actiunea se transmite mai multor persoane, primitorii trebuie sa desemneze un reprezentant unic, sa exercite drepturile. In caz contrar societatea nu este obligata sa inscrie transmisia in registrul actionarilor.

Cand actiunile transmise nu sunt complet liberate, cedentul si cesionarii ulteriori sunt raspunzatori pentru plata integrala a actiunilor timp de trei ani de la data cand s-a facut mentiunea de transmitere in registrul actionarilor.

In cazul actiunilor emise intr-o forma nematerializata si tranzactionate pe o piata organizata, transmiterea dreptului de proprietate se face in conditiile prevazute de legislatia privind piata de capital.

b) transmiterea actiunilor la purtator se realizeaza prin simpla traditiune a acestora.

c) vanzarea actiunilor de catre actionari prin oferta publica se poate face numai dupa ce se va intocmi un prospect de oferta in conformitate cu prevederile Legii nr. 297/2004 privind piata de capital.

d) restrictii privind transmiterea actiunilor.

Conform art.103 LSC, societatea nu poate dobandi  propriile sale actiuni decat in cazurile si conditiile prevazute de lege.

Actul constitutiv poate cuprinde restrictii de transmiterea actiunilor. Astfel avem:

- clauza de agrement: transmiterea actiunilor este conditionata de avizul favorabil al consiliului de administratie sau al A.G.A., in ce priveste persoana dobanditorului.

- clauza de preemtiune: dreptul actionarilor de a dobandi cu preferinta actiunile cedentului.

11. Dobandirea de catre societate a propriilor actiuni.

Principiul inscris in art. 103 din Legea nr. 31/1990, potrivit caruia o societate nu poate dobandi propriile actiuni cunoaste exceptii, anume cele prevazute de lege:

Conditiile dobandirii de catre societate a propriilor actiuni, direct sau prin intermediul unei persoane care actioneaza in nume propriu, dar pe seama societatii in cauza, sunt prevazute in art. 103¹ din LSC:

a) autorizarea dobandirii propriilor actiuni este acordata de catre adunarea generala extraordinara a actionarilor, care va stabili conditiile acestei dobandiri, in special numarul maxim de actiuni ce urmeaza a fi dobandite, durata pentru care este acordata autorizatia si care nu poate depasi 18 luni de la data publicarii hotararii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, si, in cazul unei dobandiri cu titlu oneros, contravaloarea lor minima si maxima;

b) valoarea nominala a actiunilor proprii dobandite de societate, inclusiv a celor aflate deja in portofoliul sau, nu poate depasi 10% din capitalul social subscris;

c) tranzactia poate avea ca obiect doar actiuni integral liberate;

d) plata actiunilor astfel dobandite se va face numai din profitul distribuibil sau din rezervele disponibile ale societatii, inscrise in ultima situatie financiara anuala aprobata, cu exceptia rezervelor legale.

Daca actiunile proprii sunt dobandite pentru a fi distribuite angajatilor societatii, actiunile astfel dobandite trebuie distribuite in termen de 12 luni de la data dobandirii.

Articolul 104 din Legea nr. 31/1990 dispune ca restrictiile aratate mai sus nu se aplica la dobandirea:

a) actiunilor dobandite in conformitate cu art. 207 alin. (1) lit. c), ca urmare a unei decizii a adunarii generale de reducere a capitalului social;

b) actiunilor dobandite ca urmare a unui transfer cu titlu universal;

c) actiunilor integral liberate, dobandite prin efectul unei hotarari judecatoresti, intr-o procedura de executare silita impotriva unui actionar, debitor al societatii;

d) actiunilor integral liberate, dobandite cu titlu gratuit.

Restrictiile prevazute la art. 103¹, cu exceptia celei prevazute la art. 103¹ alin. (1) lit. d), nu se aplica actiunilor dobandite in conformitate cu art. 134.

Actiunile astfel dobandite nu dau dreptul la dividende pe perioada detinerii lor de catre societate; pe perioada detinerii, dreptul de vot conferit de actiuni va fi suspendat. Daca actiunile sunt incluse in activul bilantului, in pasivul bilantului se prevede o rezerva de valoare egala, care nu poate fi distribuita.

Actiunile dobandite cu nerespectarea conditiilor enuntate trebuie instrainate in termen de 1 an sau de 3 ani de la data dobandirii, in caz contrar acestea trebuie anulate, iar societatea este obligata sa reduca in mod corespunzator capitalul social subscris.

12. Gajarea actiunilor.

Actiunile pot fi obiectul unei garantii reale mobliare.

Articolul 99¹ din Legea nr. 31/1990 reglementeaza:

"Constituirea de garantii reale mobiliare asupra actiunilor se face prin inscris sub semnatura privata, in care se vor arata cuantumul datoriei, valoarea si categoria actiunilor cu care se garanteaza, iar in cazul actiunilor la purtator si nominative emise in forma materiala, si prin mentionarea garantiei pe titlu, semnata de creditor si debitorul actionar sau de mandatarii acestora[13].

Garantia se inregistreaza in registrul actionarilor tinut de consiliul de administratie, respectiv de directorat, sau, dupa caz, de societatea independenta care tine registrul actionarilor. Creditorului in favoarea caruia s-a constituit garantia reala mobiliara asupra actiunilor i se elibereaza o dovada a inregistrarii acesteia.

Garantia devine opozabila tertilor si dobandeste rangul in ordinea de preferinta a creditorilor de la data inregistrarii in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare".

13. Acte juridice interzise societatii.

Legea interzice societatii sa acorde avansuri sau imprumuturi ori sa constituie garantii in vederea subscrierii sau dobandirii propriilor sale actiuni de catre un tert (art.106). Aceasta interdictie nu se aplica operatiunilor curente ale societatilor bancare si de credit, precum si celor efectuate in vederea dobandirii de catre salariatii societatii a actiunilor acesteia.

Adunarea generala a actionarilor (AGA).

Este organul general de deliberare si decizie al societatii, hotarand asupra tuturor problemelor date de lege in competenta sa. Adunarea generala se tine in principiu la sediul societatii.

Felurile adunarii generale.

1. Adunarea generala ordinara.

Se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult 5 luni de la incheierea exercitiului financiar.

Adunarea generala ordinara, in afara de dezbaterea altor probleme inscrise in ordinea de zi, are urmatoarele atributii, prevazute in art. 111 alin. 2 din Legea nr. 31/1990:

" a) sa discute, sa aprobe sau sa modifice situatiile financiare anuale, pe baza rapoartelor prezentate de consiliul de administratie, respectiv de directorat si de consiliul de supraveghere, de cenzori sau, dupa caz, de auditorul financiar, si sa fixeze dividendul;

b) sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, si cenzorii;

c) in cazul societatilor ale caror situatii financiare sunt auditate, sa numeasca sau sa demita auditorul financiar si sa fixeze durata minima a contractului de audit financiar;

d) sa fixeze remuneratia cuvenita pentru exercitiul in curs membrilor consiliului de administratie, respectiv membrilor consiliului de supraveghere, si cenzorilor, daca nu a fost stabilita prin actul constitutiv;

e) sa se pronunte asupra gestiunii consiliului de administratie, respectiv a directoratului;

f) sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si, dupa caz, programul de activitate, pe exercitiul financiar urmator;

g) sa hotarasca gajarea, inchirierea sau desfiintarea uneia sau a mai multor unitati ale societatii".

Pentru valabilitatea deliberarilor este necesara prezenta actionarilor care sa detina cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot. Hotararile trebuie luate de actionarii cu majoritatea voturilor exprimate, in actul constitutiv pot fi prevazute conditii mai ridicate de cvorum si majoritate.

Daca adunarea generala ordinara nu poate lucra din cauza neindeplinirii conditiilor mentionate mai sus, adunarea care se va intruni la o a doua convocare poate sa delibereze asupra punctelor de pe ordinea de zi a celei dintai adunari, indiferent de cvorumul intrunit, luand hotarari cu majoritatea voturilor exprimate. In acest caz actul constitutiv nu poate prevedea un cvorum minim sau o majoritate mai ridicata (art. 112 alin. 2).

2. Adunarea generala extraordinara.

Se intruneste in mod exceptional, de obicei in situatii ce reclama modificarea actului constitutiv. Hotaraste in urmatoarele probleme, enumerate in art. 113 din Legea nr. 31/1990:

a) schimbarea formei juridice a societatii;

b) mutarea sediului societatii;

c) schimbarea obiectului de activitate al societatii;

d) infiintarea sau desfiintarea unor sedii secundare: sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel;

e) prelungirea duratei societatii;

f) majorarea capitalului social;

g) reducerea capitalului social sau reintregirea lui prin emisiune de noi actiuni;

h) fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii;

i) dizolvarea anticipata a societatii;

j) conversia actiunilor nominative in actiuni la purtator sau a actiunilor la purtator in actiuni nominative;

k) conversia actiunilor dintr-o categorie in cealalta;

l) conversia unei categorii de obligatiuni in alta categorie sau in actiuni;

m) emisiunea de obligatiuni;

n) oricare alta modificare a actului constitutiv sau oricare alta hotarare pentru care este ceruta aprobarea adunarii generale extraordinare.

Pentru valabilitatea deliberarilor, la prima convocare este necesara prezenta actionarilor detinand cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot, hotararile se iau cu majoritatea voturilor detinute de actionarii prezenti sau reprezentati.

La a doua convocare, este necesara prezenta actionarilor reprezentand cel putin o cincime din numarul total de drepturi de vot, hotararile se iau cu majoritatea voturilor detinute de actionarii prezenti sau reprezentati. Decizia de modificare a obiectului principal de activitatea al societatii, de reducere sau de majorare a capitalului social, de schimbare a formei juridice, de fuziune, divizare sau de dizolvare a societatii se ia cu majoritate de cel putin doua treimi din drepturile de vot detinute de actionarii prezenti sau reprezentati. Indiferent de obiectul votului in adunarea generala extraordinara, in actul constitutiv se pot stipula cerinte de cvorum si de majoritate mai mari.

Legea permite adunarii generale extraordinare, sau prin actul constitutiv, sa delege consiliului de administratie sau directoratului exercitiul atributiilor sale privind:

- mutarea sediului societatii,

- schimbarea obiectului de activitate, cu exceptia domeniului si a activitatii principale;

In aceste 2 cazuri de delegare, deciziile consiliului de administratie/directoratului trebuie depuse la oficiul registrului comertului, pentru a fi mentionate si publicate in Monitorul Oficial.

- majorarea capitalului social (decizia consiliului de administratie/ directoratului sunt supuse dispozitiilor referitoare la capitalul autorizat;

3. Adunarea speciala.

Este formata din titularii unei anumite categorii de actiuni.

Convocarea si desfasurarea adunarilor speciale, precum si conditiile de qvorum si majoritate pentru luarea hotararilor sunt guvernate de dispozitiile prevazute de lege pentru adunarile generale ale actionarilor.

Intre hotararile adunarilor generale si cele adoptate de adunarile speciale, exista o stransa interdependenta in sensul ca:

- hotararile adunarii generale de modificare a drepturilor si obligatiilor ce revin unei anumite categorii de actiuni nu produc efecte decat in urma aprobarii acestei hotarari de catre adunarea speciala.

- hotararile initiate de adunarile speciale vor fi supuse aprobarii adunarilor generale corespunzatoare.

Convocarea adunarii generale.

1. Conform art. 117 si art. 119 din Legea nr. 31/1990, initiativa convocarii adunarii generale revine consiliului de administratie/ directoratului sau actionarilor.

Consiliul de administratie/ directoratul convoca adunarea generala ori de cate ori este nevoie, in conformitate cu prevederile actului constitutiv. Ei sunt obligati sa convoace imediat adunarea generala:

- la cererea actionarilor care reprezinta individual sau impreuna cel putin 5 % din capitalul social sau o cota mai mica, daca in actul constitutiv se prevede astfel si daca cererea curpinde dispozitii ce intra in atibutiile adunarii.

Adunarea generala va fi convocata in termen de cel mult 30 de zile si se va intruni in termen de cel mult 60 de zile de la data primirii cererii.

Daca adunarea nu este convocata, la cererea actionarilor, instanta de la sediul societatii, cu citarea consiliului de administratie/ directoratului, poate autoriza convocarea adunarii generale. Pe aceeasi incheiere instanta aproba ordinea de zi, data de referinta, data tinerii adunarii si persoana care o va prezida.

2. Convocarea trebuie sa cuprinda:

- data si locul tinerii adunarii,

- ordinea de zi, cu precizarea problemelor ce vor fi dezbatute.

3. Instiintarea actionarilor se face prin publicarea convocarii in monitorul oficial precum si in unul din ziarele raspandite in localitatea in care se afla sediul societatii.

Daca toate actiunile sunt nominative, convocarea poate fi facuta prin scrisoare recomandata, sau daca actul constitutiv o va permite, inscris in forma electronica, avand incorporata, atasata sau asociata semnatura electronica extinsa, expediata cu cel putin 30 de zile inainte de data tinerii adunarii, la adresa actionarului, inscrisa in registrul actionarilor.( art. 117 alin. 4)

Potrivit art. 117¹ din Legea nr. 31/1990, unul sau mai multi actionari, reprezentand individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social, au dreptul sa ceara introducerea de noi puncte pe ordinea de zi. Cererile vor fi depuse la consiliul de administratie/ directorat, in cel mult 15 zile de la publicarea convocarii, pentru a putea fi aduse la cunostinta celorlalti actionari. Ordinea de zi completata,, trebuie publicata cu cel putin 10 zile inainte de adunarea generala, la data mentionata in convocatorul initial.

Sedinta adunarii generale.

1. Conditii de participare. La adunarea generala au dreptul sa participe toti actionarii, personal sau prin reprezentant, in baza unei procuri speciale care va fi depusa, in original, cu 48 de ore inainte de adunare sau in termenul prevazut in actul constitutiv. Membrii consiliului de administratie, directorii, membrii directoratului/ consiliului de supraveghere si functionarii societatii nu ii pot reprezenta pe actionari.

2. Desfasurarea sedintei. Sedinta se va tine la data, ora si locul aratate in convocare. Ea va fi deschisa de presedintele consiliului de administratie/ directoratului sau de catre cel care-i tine locul.Adunarea generala va numi unul pana la trei secretari care vor verifica lista de prezenta a actionarilor si formalitatile cerute de lege si de actul constitutiv (aceste operatiuni pot fi supravegheate sau indeplinite de catre un notar public, pe cheltuiala societatii).

3. Dreptul de vot. In principiu orice actiune platita da dreptul la un vot, cu exceptia cazului cand prin actul constitutiv s-a limitat numarul voturilor apartinand actionarilor care au mai mult de o actiune.Potrivit art. 123 alin. 1 din lege: "La adunarile generale, actionarii care poseda actiuni la purtator au drept de vot numai daca le-au depus la locurile aratate prin actul constitutiv sau prin instiintarea de convocare, cu cel putin 5 zile inainte de adunare". Secretarul tehnic desemnat, va constata, printr-un proces-verbal, depunerea la timp a actiunilor. Actiunile vor ramane depuse pana dupa adunarea generala, dar nu vor putea fi retinute mai mult de 5 zile de la data acesteia.

Actionarii indreptatiti sa incaseze dividente sau sa exercitae orice alte drepturi sunt cei inscrisi in evidentele societatii sau in cele furnizate de registrul independent privat al actionarilor, corespunzatoare datei de referinta (data la care trebuie detinute actiunile pentru a putea participa la vot si a avea dreptul la dividende) .

Exercitiul dreptului de vot este suspendat pentru actionarii care nu au achitat varsamintele exigibile[15]; si restrictionat in ce priveste votul administratorilor, in caz de conflict de interese, actionar-societate si in caz de cesiune a dreptului de vot si votul actionarilor care au calitatea de membrii ci consiliului de administratie/ directoratului sau consiliului de supraveghere..

4. Adoptarea hotararilor. Se infaptuieste prin vot deschis. Votul este obligatoriu secret pentru alegerea membrilor consiliului de administratie, membrilor consiliului de supraveghere si a cenzorilor/ auditorilor financiari si pentru revocarea lor; pentru luarea hotararilor privitoare la raspunderea organelor de conducere, administrare si control.

5. Procesul verbal de sedinta consemneaza lucrarile adunarilor generale. El este semnat de presedinte si de secretar. El va cuprinde mentiuni privitoare la:

- indeplinirea formalitatilor de convocare;

- data si locul convocarii;

- actionarii prezenti si numarul actiunilor;

- dezbaterile in rezumat, declaratiile facute de actionari;

- hotararile luate.

Procesul verbal se trece in registrul adunarii generale.

6. Hotararile adunarii generale sunt obligatorii pentru toti actionarii, daca au fost luate cu respectarea legii si a actului constitutiv. Ele devin opozabile tertilor dupa publicarea in monitorul oficial. In acest sens hotararile se depun in 15 zile la oficiul registruluicomertului pentru a fi mentionate in registru si publicate. Legea interzice executarea hotararilor inainte de publicarea lor.

Hotararile pot fi anulate pe cale judecatoreasca. Actiunea de anulare se face in 15 zile de la publicarea hotararii adoptata cu incalcarea legii sau a actului constitutiv. Poate fi promovata de orice actionar care nu a participat la adunarea generala sau a votat impotriva si va fi introdusa la tribunalul in a carui raza teritoriala isi are sediul societatea.

Actiunea se solutioneaza in camera de consiliu. Hotararea irevocabila de anulare trebuie mentionata in registrul comertului si publicata in monitor. De la data publicarii hotararea devine opozabila tuturor actionarilor.

Daca nu sunt de acord cu hotararile adunarii generale privitoare la schimbarea obiectului principal de activitate, mutarea sediului sau forma societatii, fuziunea sau divizarea societatii, actionarii au dreptul sa se retraga din societate. In acest sens, ei vor trebuie sa depuna actiunile ce le poseda sau certificatul de actionar, urmand sa primeasca contravaloarea lor, stabilita in conditiile art. 134 LSC.

Administrarea societatii.

Noua conceptie referitoare la administrarea si conducerea societatii pe actiuni a fost consacrata prin Legea nr. 441/2006 (care modifica si completeaza Legea nr. 31/1990), materializeaza principiile guvernarii corporative . Interventiile legislative au avut ca scop armonizarea legislatiei in domeniu cu reglementarile comunitare si totodata, preluarea recomandarilor formulate de forurile europene. Interventiile legislative au avut in vedere preluarea aquis-ului in materia societatilor comerciale. Modalitatea de preluare a constat in introducerea textelor comunitare in legea romana, prin adaptarea acestora, in special prin sintetizarea normelor continute de directive .

Societatea pe actiuni poate fi administrata de un administrator unic sau mai multi administratori ce constituie consiliul de administratie. In acest ultim caz, conducerea poate fi delegata unuia sau mai multor directori, unul dintre ei fiind numit director general. In actul constitutiv poate fi prevazut ca societatea pe actiuni sa fie administrata de un directorat si un consiliu de supraveghere. Ca urmare, prin Legea nr. 441/2006 sunt introduse doua sisteme de administrare:

- sistemul unitar (conducerea se realizeaza prin consiliul de administratie si directorii societatii);

- sistemul dualist ( conducerea este asigurata de directorat si consiliu de supraveghere).

In art. 8 din Legea nr. 31/1990 este prevazut ca in actul constitutiv trebuie precizate datele de identificare a primilor membri ai consiliului de administratie/ a primilor membri ai consiliului de supraveghere, puterile de reprezentare conferite administratorilor/ directorilor, respectiv membrilor directoratului si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat. De asemenea, trebuie precizat numarul membrilor consiliului de administratie sau modul de stabilire a acestui numar.

Prin modificarea actului constitutiv al societatii, de catre adunarea generala extraordinara a actionarilor, sistemul de administrare si conducere a societatii adoptat initial poate fi inlocuit cu celalalt sistem.

a.     Sistemul unitar

Art. 137 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, dispune: "Societatea pe actiuni este administrata de unul sau mai multi administratori, numarul acestora fiind intotdeauna impar. Cand sunt mai multi administratori, ei constituie un consiliu de administratie"

Societatea pe actiuni este administrata de:

- administratorul unic;

- consiliul de administratie (organ colegial de administrare a societatii).

A. Consiliul de administratie

1. Structura consiliului de administratie este format dintr-un numar impar (stabilit in actul constitutiv sau in conditiile prevazute in actul constitutiv) de administratori desemnati in conditiile legii.

Administratorii nu pot incheia cu soietatea un contract de munca; daca acestia sunt desemnati dintre salariati, contractul individual de munca este suspendat pe perioada mandatului

Conditii speciale pentru membri consiliului de administratie:

- majoritatea membrilor consiliului de administratie va fi formata din administratori neexecutivi (nu au fost numiti directori ai societatii), daca atributiile de conducere au fost delegate directorilor societatii;

- sa fie independenti (administratorul este independent daca indeplineste conditiile prevazute in art. 138² din Legea nr. 31/1990).

Presedintele consiliului de administratie, este ales de consiliu dintre membri pentru un mandat care nu poate depasi durata mandatului sau de administrator, care coordoneaza activitatea consiliului de administratie, raporteaza referitor la aceasta adunarii generale a actionarilor si vegheaza la buna functionare a organelor societatii.

Daca este in imposibilitate temporara de a-si executa atributiile, un alt administrator este delegat, de catre consiliul de administratie sa indeplineasca functia de presedinte in perioada cat dureaza starea respectiva.

Presedintele poate fi revocat oricand de organul care l-a numit.

2. Atributiile consiliului de administratie

- atributii generale: art. 142 alin. 1 dispune: "Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea generala a actionarilor".

- atributiile exclusive ale consiliului de administratie sunt prevazute in art. 142 alin. 2 si alin. 3

Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor:

- stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;

- stabilirea politicilor contabile si a sistemului de control financiar, precum si aprobarea planificarii financiare;

- numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor;

- supravegherea activitatii directorilor;

- pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea hotararilor acesteia;

- introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei.

- nu pot fi delegate directorilor atributiile primite de catre consiliul de administratie din partea adunarii generale a actionarilor, in conformitate cu art. 114.

Membrii consiliului de administratie sunt obligati sa-si exercite mandatul cu prudenta si diligenta unui bun administrator. Obligatia este respectata daca in momentul luarii deciziei de afaceri (adica orice decizie de a lua sau nu anumite masuri cu privire la administrarea societatii), administratorul este in mod rezonabil indreptatit sa considere ca actioneaza in interesul societatii si pe baza unor informatii adecvate .

De asemenea, sunt obligati sa-si execite mandatul cu loialitate in interesul societatii. Membrii consiliului de administratie nu au voie sa divulge informatiile confidentiale si secretele de afaceri la care au acces, atat pe durata mandatului, cat si dupa incetarea acestuia. Clauza de confiedentialitate trebuie prevazuta in contractul de administratie.

3. Puterea de reprezentare a consiliului de administratie este prevazuta in art. 143² din Legea nr. 31/1990: "Consiliul de administratie reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie. In lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, consiliul de administratie reprezinta societatea prin presedintele sau".

Daca atributiile de conducere a societatii sunt delegate de catre consiliul de administratie directorilor, puterea de reprezentare apartine directorului general.

Numele persoanelor imputernicite sa repezinte societatea, si mentiunea daca ele actioneaza impreuna ori separat, trebuie inregistrate la registrul comertului de catre consiliul de administratie.

4. Functionarea consiliului de administratie

Consiliul de administratie se intruneste obligatoriu, cel putin o data la trei luni sau ori de cate ori este nevoie. Convocarea este facuta de catre presedinte, sau la cererea motivata a cel putin doi dintre membrii sai sau a directorului general. Ordinea de zi este stabilita de catre presedinte, caruia ii revine obligatia sa o aduca la cunostinta membrilor consiliului de administratie.

Convocarea trebuie sa contina data, ora si locul unde se va tine sedinta si ordinea de zi.

La intrunirile consiliului de administratie participa:

- directorii;

- cenzorii sau dupa caz, auditorii interni (sunt obligati sa participe, dar nu au drept de vot).

Potrivit art. 153²⁰ alin. 1 din lege: "Pentru validitatea deciziilor consiliului de administratie, ale directoratului sau ale consiliului de supraveghere este necesara prezenta a cel putin jumatate din numarul membrilor fiecaruia dintre aceste organe, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare".

Deciziile consiliului de administratie se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti (exceptie decizia de numire sau revocare a presedintelui consiliului de administratie care se ia cu votul majoritatii membrilor consiliului).

Articolul 144³ din Legea nr. 31/1990 reglementeaza luarea deciziilor in anumite situatii speciale:

Aliniatul 1 si 2 prevede: "Administratorul care are intr-o anumita operatiune, direct sau indirect, interese contrare intereselor societatii trebuie sa ii instiinteze despre aceasta pe ceilalti administratori si pe cenzori sau auditori interni si sa nu ia parte la nicio deliberare privitoare la aceasta operatiune". Aceeasi obligatie revine si in situatia in care administratorul stie ca intr-o anumita operatiune sunt interesate sotul sau sotia sa, rudele ori afinii sai pana la gradul IV inclusiv. Incalcarea acestei obligatii atrage raspunderea pentru prejudiciul cauzat societatii.

Interdictiile stabilite prin alin. 1 si 2 ale art. 144³ din lege, referitoare la participarea la deliberarea si la votul administratorilor, nu sunt aplicabile , daca prevederile actului constitutiv nu dispun altfel, in cazul in care obiectul votului il constituie:

- oferirea spre subscriere, catre un administrator sau catre persoanele mentionate la alin. 2 al art. 144³, de actiuni sau obligatiuni ale societatii;

- acordarea de catre administrator sau persoanele mentionate la alin. 2 art. 144³, a unui imprumut ori constituirea unei garantii in favoarea societatii.

In actul constitutiv al societatii poate fi prevazut ca participarea la intrunirile consiliului de administratie sa aiba loc si prin intermediul mijloacelor de comunicare la distanta (daca acestea asigura conditii necesare de identificare a participantilor, participarea efectiva la sedinta consiliului de administratie si retransmiterea deliberarilor in mod continuu), cu precizarea mijloacelor respective, de asemenea, prin actul constitutiv se poate limita felul deciziilor care pot fi luate in aceste conditii, precum si un drept de opozitia la aceasta procedura.

Potrivit prevederilor art. 141 alin 5 din Legea nr. 31/1990, "La fiecare sedinta se va intocmi un proces-verbal, care va cuprinde numele participantilor, ordinea deliberarilor, deciziile luate, numarul de voturi intrunite si opiniile separate. Procesul verbal este semnat de catre presedintele de sedinta si de catre cel putin un alt administrator".

In situatii exceptionale, justificate prin urgenta situatiei si prin interesul societatii, daca actul constitutiv dispune, deciziile consiliului de administratie sau ale directoratului pot fi luate prin votul unanim exprimat in scris al membrilor, fara a fi necesara o intrunire. La aceasta procedura nu se poate recurge daca deciziile se refera la situatiile financiare anuale ori la capitalul autorizat.

Deciziile nelegale pot fi anulate prin hotararea adunarii generale a actionarilor, care este obligata, potrivit art. 111 lit. d din Legea nr. 31/1990, sa se pronunte asupra gestiunii administratorilor

Se poate ataca in instanta hotararea A.G.A. prin care s-a pronuntat asupra valabilitatii unei decizii a consiliului de administratie. A.G.A. poate sa dispuna si suspendarea deciziilor consiliului de administratie .

Comitetele consultative

Conform dispozitiilor art. 140² din lege, "Consiliul de administratie poate crea comitete consultative formate din cel putin 2 membri ai consiliului si insarcinate cu desfasurarea de investigatii si cu elaborarea de recomandari pentru consiliu, in domenii precum auditul, remunerarea administratorilor, directorilor, cenzorilor si personalului sau nominalizarea de candidati pentru diferitele posturi de conducere. Comitetele vor inainta consiliului, in mod regulat, rapoarte asupra activitatii lor" Cel putin unu dintre membri fiecarui comitet trebuie sa fie administrator neexecutiv independent, iar in cazul comitetului de audit, cel putin un membru trebuie sa aiba experienta in aplicarea principiilor contabile sau in audit financiar.

Comitetele consultative trebuie sa inainteze rapoarte asupra activitatii lor, consiliului de administratie.

B. Directorii societatii

Directorul societatii pe actiuni este acea persoana careia i-au fost delegate atributii de conducere a societatii.

Consiliul de administratie poate delega conducerea societatii unuia sau mai multor directori, numind pe unul dintre ei director general. (art. 143 alin. 1 din Legea nr. 31/1990).

Daca prin actul constitutiv sau printr-o hotarare a AGA se prevede, presedintele consiliului de administratie al societatii poate fi numit si director general.

Societatile pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de auditare financiara, delegarea conducerii societatii este obligatorie.

Natura juridica a functiei de director al societatii pe actiuni, tinand seama ca este prin natura ei creata de a putea prelua din atributiile consiliului de administratie, este similara cu cea a administratorilor.

1. Conditii care trebuie indeplinite pentru a fi numit director:

Persoana nominalizata trebuie sa aduca la cunostinta consiliului de administratie daca se afla intr-o situatie care reclama autorizarea consiliului.

- persoana fizica trebuie sa indeplineasca conditiile de capacitate si onorabilitate prevazute pentru calitatea de fondator;

- persoana sa nu fie incapabila ori condamnata pentru faptele prevazute in art. 6 alin. 2 din Legea nr. 31/1990.

Durata mandatului directorului e stabileste prin actul constitutiv sau prin decizia consiliului de administratie.

Remuneratia directorilor, obtinuta in temeiul contractului de mandat este asimilata din punct de vedere fiscal veniturilor din salarii si se impoziteaza potrivit legislatiei in materie. (art. 152 alin. 2). Acest mandat prevede o serie de reguli specifice caracteristice situatiei directorilor din cadrul societatii. Legea prevede un regim fiscal derogatoriu fata de remuneratia obisnuita a mandatarului. Remuneratia directorului fiind asimilata fiscal cu veniturile salariale. Articolul 152 alin. 2 si alin. 3 prevede:(2) "Remuneratia directorilor, obtinuta in temeiul contractului de mandat, este asimilata din punct de vedere fiscal veniturilor din salarii si se impoziteaza potrivit legislatiei in materie. (3) Prin derogare de la art. 5 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, remuneratia directorilor obtinuta in temeiul contractului de mandat este asimilata salariului, din punctul de vedere al obligatiilor decurgand pentru director si societatea comerciala din legislatia privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, inclusiv dreptul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, legislatia privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, precum si din legislatia privind asigurarile de sanatate"

Trebuie mentionat ca remuneratia directorului este stabilita de catre consiliul de administratie.Actul constitutiv sau AGA poate stabili limitele acestor remuneratii.

Atributiile directorilor, sunt prevazute in art. 143¹din Legea nr. 31/1990:

- conducerea societatii ( art 143¹ alin. 1: "Directorii sunt responsabili cu luarea tuturor masurilor aferente conducerii societatii, in limitele obiectului de activitate al societatii si cu respectarea competentelor exclusive rezervate de lege sau de actul constitutiv consiliului de administratie si adunarii generale a actionarilor".

- reprezentarea societatii ( daca in actul constitutiv nu sunt prevazute alte conditii pentru repezentarea societatii);

Directorul/ directorii trebuie sa-si exercite mandatul cu prudenta si diligenta unui bun administrator, cu loialitate in interesul societatii[20]. Modul de organizare a activitatii directorilor poate fi stabilit prin actul constitutiv sau prin decizie a consiliului de administratie.

Orice administrator poate solicita directorilor informatii cu privire la conducerea operativa a societatii. Directorii vor informa consiliul de administratie, in mod regulat si cuprinzator, asupra operatiunilor intreprinse si asupra celor avute in vedere.

Obligatii care revin directorului/ directorilor:

de a participa la adunarea generala a actionarilor;

sa instiinteze consiliul de administratie asupra neregulillor constatate cu ocazia indeplinirii atributiilor.

Potrivit art. art 143¹ alin. 4: "Directorii pot fi revocati oricand de catre consiliul de administratie. In cazul in care revocarea survine fara justa cauza, directorul este in drept la plata unor daune-interese"

Directorii, sunt raspunzatori pentru neindeplinirea pentru indatoririlor ce le revin.

Referitor la raspunderea civila, directorii pot face obiectul unei actiuni in raspundere, declansata conform art. 155 si urmatoarele. Actiunea in raspundere contra directorilor pentru daunele cauzate societatii de acestia prin incalcarea indatoririlor ce le revin, apartine adunarii generale a actionarilor. Daca AGA hotaraste sa declanseze actiunea in raspundere, desemneaza persoana imputernicita sa exercite actiunea in justitie. Hotararea privind declansarea actiunii in raspundere nu conduce la incetarea mandatului acestora, ci la suspendarea din functie pana la solutionarea actiunii in raspundere prin hotararea judecatoreasca irevocabila.

In ce priveste raspunderea penala, pe langa ifractiunile generale prevazute de Codul penal, Legea nr. 31/1990 prevede o serie de infractiuni specifice in care faptuitori pot fi directorii societatii.

b. Sistemul dualist

Sistemul dualist de administare a societatii pe actiuni a fost introdus prin Legea nr. 441/2006.

Conducerea societatii este compusa din:

- directorat ( membri directoratului au dreptul de a repreznta societatea);

- consiliul de supraveghere ( cu rol de supraveghere si control).

A. Directoratul

Potrivit art. 153¹ din Legea nr. 31/1990: "Conducerea societatii pe actiuni revine in exclusivitate directoratului care indeplineste actele necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege in sarcina consiliului de supraveghere si a adunarii generale a actionarilor"

Directoratul este format din unul sau mai multi membri, numarul acestora fiind intotdeauna impar.

In situatia in care exista un singur membru, acesta poarta denumirea de director general unic. In cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de auditare, directoratul este format din cel putin 3 membri. (art. 153¹ alin. 5)

Pentru a fi membru al directoratului, trebuie indeplinite conditiile prevazute de lege:

- sa fie persoana fizica;

- sa nu fie incapabil sau condamnat pentru faptele prevazute in art. 6 alin. 2 din Legea nr. 31/1990;

- sa nu fie membru al consiliului de supraveghere;

- sa nu aiba incheiat cu societatea un contract de munca, pe durata mandatului;

Conform prevederilor art. art. 153¹⁵ din lege: ".membrii directoratului, in sistemul dualist, nu vor putea fi, fara autorizarea consiliului de administratie, respectiv a consiliului de supraveghere, directori, administratori, membri ai directoratului ori ai consiliului de supraveghere, cenzori sau, dupa caz, auditori interni ori asociati cu raspundere nelimitata, in alte societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate, nici nu pot exercita acelasi comert sau altul concurent, pe cont propriu sau al altei persoane, sub pedeapsa revocarii si raspunderii pentru daune".

Consiliul de supraveghere desemneaza membrii directoratului si atribuie unuia dintre ei functia de presedinte. Inainte de numire ca membru al directoratului, persoana nominalizata este obligata sa instiinteze consiliul de supraveghere ca indeplineste conditiile prevazute de art. 153¹⁵ si art. 153¹⁶ din lege. Membrii directoratului trebuie sa fie asigurati pentru raspundere profesionala . "Directoratul inregistreaza la registrul comertului numele membrilor sai, mentionand daca ei actioneaza impreuna sau separat. Acestia vor depune la registrul comertului specimene de semnatura". (art. 153³ alin. (5) din Legea nr. 31/1990)

In caz de vacanta a unui pot de membru al directoratului, consiliul de supraveghere va proceda fara intarziere la desemnarea unui nou membru, pe durata ramasa pana la expirarea mandatului directoratului.

Pentru a fi valabila din punct de vedere juridic, numirea trebuie acceptata in mod expres.

Durata mandatului este prevazuta in actul constitutiv al societatii si nu poate depasi 4 ani. Membrii directoratului sunt reeligibil, daca actul constitutiv nu dispune altfel.

Atributiile directoratului:

Directoratul isi exercita atributiile sub controlul consiliului de supraveghere.

- reprezinta societatea in raporturile cu tertii si in justitie. Membrii directoratului reprezinta societatea doar actionand impreuna, afara de cazul unei stipulatii contrare in actul constitutiv. In situatia in care membrii directoratului reprezinta societatea doar actionand impreuna, prin acordul lor unanim, acestia pot imputernici pe unul dintre ei sa incheie anumite operatiuni sau tipuri de operatiuni.

- instraineaza, respectiv dobandesc bunuri, catre sau de la societate, numai in baza hotararii adunarii generale extraordinare a actionarilor;

- incheie acte juridice in numele si in contul societatii, prin care sa dobandeasca bunuri pentru aceasta sau sa instraineze, sa inchirieze, sa schimbe ori sa constituie in garantie bunuri aflate in patrimoniul societatii, a caror valoare depaseste jumatate din valoarea contabila a activelor societatii la data incheierii actului juridic, numai cu probarea AGA, data in conditiile art. 115. ( art. 153²¹ din Legea nr. 31/1990).

Obligatiile directoratului:

Mandatul trebuie executat cu loialitate, in interesul societatii.

- sa participe la dunarile generale ale actionarilor;

- sa prezinte, cel putin o data la 3 luni, un raport scris consiliului de supraveghere, cu privire la conducerea, activitatea si evolutia societatii;

- sa comunice orice informatie referitoare la evenimente care influenteaza societatea;

- sa inainteze, consiliului de supraveghere, situatia financiara anuala si raportul anual;

- sa inainteze, consiliului de supraveghere, propunerea in legatura cu distribuirea profitului realizat care va fi prezentata adunarii generale.

Functionarea directoratului

Prin hotararea consiliului de supraveghere se stabileste modul de lucru al membrilor directoratului.

Pentru validitatea deciziilor directoratului este necesara prezenta a cel putin jumatate din numarul membrilor, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare.

Membrii directoratului pot fi reprezentati la intruniri, dar numai de catre un alt membru al directoratului. Prin actul constitutiv se poate dispune ca participarea la reuniunile directoratului poate avea loc si prin intermediul mijloacelor de comunicare la distanta, precizand felul acestora. Totodata, actul constitutiv poate limita felul deciziilor care pot fi luate in aceste conditii si poate prevedea un drept de a se opune la o astfel de procedura in favoarea unui numar determinat de membri ai organului respectiv. Mijloacele de comunicare la distanta trebuie sa intruneasca conditiile tehnice necesare pentru identificarea participantilor, participarea efectiva a acestora la sedinta consiliului si retransmiterea deliberarilor in mod continuu. (art. 153²⁰ alin. 4 si 5 din lege)..

In situatii exceptionale, justificate, deciziile directoratului pot fi luate prin votul unanim exprimat in scris, fara a mai fi necesara intrunirea directoratului, daca este prevazut in actul constitutiv. Procedura nu este permisa pentru deciziile care privesc situatiile financiare anuale sau capitalul autorizat.

Revocarea directoratului

Potrivit prevederilor art. 153² alin. 4 din Legea nr. 31/1990: "Membrii directoratului pot fi revocati oricand de catre consiliul de supraveghere. Actul constitutiv poate prevedea ca ei pot fi revocati si de catre adunarea generala ordinara a actionarilor. Daca revocarea lor survine fara justa cauza, membrii directoratului sunt indreptatiti la plata unor daune-interese"

Raspunderea membrilor directoratului

Membrii directoratului raspund pentru prejudiciile cauzate societatii prin nerespectarea obligatiilor stabilite de catre consiliul de supraveghere sau de lege.

- raspund solidar fata de societate pentru realitatea varsamintelor efectuate de asociati; existenta reala a dividendelor platite.

- sunt solidar raspunzatori cu predecesorii lor imediati, daca avand cunostinta de neregulile savarsite de acestia, nu le comunica cenzorilor sau auditorilor interni si auditorului fianciar.

B. Consiliul de supraveghere

Membrii consiliului de supraveghere sunt numiti de catre adunarea generala a actionarilor, cu exceptia primilor membri, care sunt numiti prin actul constitutiv. Numarul membrilor consiliului de supraveghere, nu poate fi mai mic de 3, nici mai mare de 11 si este stabilit prin actul constitutiv.

Pentru a avea calitatea de membru al consiliului de supraveghere, trebuie indeplinite conditiile stabilite de lege.

- poate fi membru persoana fizica sau persoana juridica ( cu obligatia de a-si desemna un reprezentant permanent persoana fizica);

- nu poate fi membru, o persoana incapabila sau care a fost condamnata pentru faptele prevzute de art. 6 alin. 2 din lege;

- nu pot cumula functia de membru al consiliului de supraveghere cu cea de salarit al societatii;

- prin actul constitutiv sau hotararea generala a actionarilor, pot fi stabilite conditii specifice de profesionalism si independenta

Persoana fizica membru al consiliului de supraveghere si persoana fizica reprezentant permanent al persoanei juridice, poate exercita concomitent 5 mandate in societati pe actiuni avand sediul pe teritoriul Romaniei.

Membrii consiliului de supraveghere sunt numiti de adunarea generala a actionarilor. Nominalizarea se face de catre actionari sau membrii existenti ai consiliului, iar persoanele nominalizate sunt obligat sa informeze organele care fac numirea, ca indeplinesc conditiile prevazute de art. 153¹⁵ si art. 153¹⁶ din lege.

In cazul vacantei unui post de membru in consiliul de supraveghere, consiliul va numi un membru provizoriu, pana la intrunirea AGA. In cazul scaderii numarului de membrii sub minimul legal, directoratul trebuie sa convoace de indata, adunarea generala a actionarilor pentru completarea locurilor vacante.

Persoana numita membru al consiliului de supraveghere trebuie asigurata pentru raspundere profesionala.

Durata mandatului membrilor consiliului de supraveghere este stabilita prin actul constitutiv, dar nu mai mare de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realesi, daca actul constitutiv nu prevede altfel. Pentru primii membrii ai consiliului de supraveghere durata mandatului nu poate fi mai mare de 2 ani.

Prin actul constitutiv sau prin hotararea AGA este stabilita remuneratia membrilor consiliului de supraveghere.

Atributiile consiliului de supraveghere

Legea nr. 31/1990, stabileste principalele atributi, astfel in art 153⁹ sunt prevazute urmatoarele:

- exercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre directorat;

- numeste si revoca membrii directoratului;

- verifica conformitatea cu legea, cu actul constitutiv si cu hotararile adunarii generale a operatiunilor de conducere a societatii;

- raporteaza cel putin o data pe an adunarii generale a actionarilor cu privire la activitatea de supraveghere desfasurata.

In cazuri exceptionale, cand interesul societatii o cere, consiliul de supraveghere poate convoca adunarea generala a actionarilor.

Consiliului de supraveghere nu ii pot fi transferate atributii de conducere a societatii. Cu toate acestea, in actul constitutiv se poate prevedea ca anumite tipuri de operatiuni nu pot fi efectuate decat cu acordul consiliului. In cazul in care consiliul nu isi da acordul pentru o astfel de operatiune, directoratul poate cere acordul adunarii generale ordinare. Hotararea adunarii generale cu privire la un asemenea acord este data cu o majoritate de 3 patrimi din numarul voturilor actionarilor prezenti. Actul constitutiv nu poate stabili o alta majoritate si nici stipula alte conditii.

Obligatiile membrilor consiliului de supraveghere:

- sa exercite atributiile cu loialitate, in interesul societatii;

- sa participe la adunarile generale a actionarilor;

- sa nu ia parte la deliberare si sa informeze daca are intr-o anumita operatiune, direct sau indirect, interese contrare intereselor societatii.

Functionarea consiliului de supraveghere

Consiliul de supraveghere se intruneste cel putin o data la 3 luni sau oricand la cererea motivata a cel putin 2 dintre membrii consiliului ori la cererea directoratului. Convocarea se face de catre presedintele consiliului, cu 15 zile inainte de data intrunirii.

La intrunirea consiliului de supraveghere pot fi convocati si membrii directoratului, dar acestia nu au drept de vot.

Deciziile se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti ( cu exceptia numirii si revocarii presedintelui consiliului, cand este nevoie de votul majoritatii membrilor).

In caz de paritate a votului presedintele are vot decisiv

Membrii consiliului de supraveghere pot fi reprezentati, numai de alti membrii ai consiliului.

Lucrarile sedintei se consemneaza intr-un proces verbal, semnat de catre presedintele de sedinta si cel putin un alt membru prezent, si trebuie sa cuprinda: numele participantilor; ordinea de zi; ordinea deliberarilor, deciziile luate, numarul de voturi intrunite si opiniile separate.

Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocati de catre AGA.

Membrii consiliului de supraveghere raspund pentru respectarea obligatiilor ce le revin si cele prevazute de lege, si raspund solidar fata de societate pentru: realitatea varsamintelor efectuate de asociati; existenta reala a dividendelor platite; existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere; exacta indeplinire a hotararilor adunarilor generale; stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.

Pentru realizarea de investigatii si recomandari pentru consiliul de supraveghere, acesta poate crea comitete consultative (crearea comitetului de audit este obligatorie in cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de auditare financiara), formate din cel putin 2 membrii ai consiliului, dintre care cel putin unul trebuie sa fie independent.

Comitetele consultative trebuie sa inainteze consiliului de supraveghere, rapoarte de activitate.

Controlul gestiunii societatii

Articolul 160 din Legea nr. 31/1990 prevede: Situatiile financiare ale societatilor comerciale supuse obligatiei legale de auditare vor fi auditate de catre auditori financiari - persoane fizice sau persoane juridice -, in conditiile prevazute de lege. Societatile pe actiuni care opteaza, in temeiul art. 153, pentru sistemul dualist de administrare sunt supuse auditului financiar. Societatile pe actiuni ale caror situatii financiare sunt supuse auditului financiar, potrivit legii sau optiunii, in acest sens, a actionarilor pot sa nu aplice prevederile art. 159 alin. (1), hotararea in acest sens fiind luata de adunarea generala a actionarilor. Societatile comerciale ale caror situatii financiare anuale sunt supuse auditului financiar, potrivit legii sau hotararii actionarilor, vor organiza auditul intern potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din Romania. La societatile comerciale ale caror situatii financiare anuale nu sunt supuse, potrivit legii, auditului financiar, adunarea generala ordinara a actionarilor va hotari contractarea auditului financiar sau numirea cenzorilor, dupa caz".

Persoanele care indeplinesc functia de auditor financiar, auditor intern sau cenzor, precum si schimbarea acestora, trebuie sa fie inregistrate la registrul comertului de catre consiliul de administratie sau directorat.

A. Cenzorii societatii

1. Rolul cenzorilor.

Exercita controlul asupra actelor si operatiunilor administratorilor. Orice societate pe actiuni trebuie sa aiba trei cenzori principali si un cenzor supleant (daca prin contract nu s-au prevazut mai multi). In cazul societatilor pe actiuni cu capital majoritar de stat, unul dintre cenzori, este in mod obligatoriu, reprezentant al Ministerului Financtelor Publice (art. 159 alin. 4 din lege)

2. Desemnarea cenzorilor.

Ei sunt desemnati:

- prin actul constitutiv, in cazul constituirii simultane.

- prin votul adunarii constitutive si, apoi, a celei ordinare, in cazul constituirii prin subscriptie publica

Ei sunt alesi pe o perioada de trei ani putand fi realesi.

Ei trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- cel putin unul sa fie contabil autorizat sau expert contabil.

- sa fie actionari cu exceptia cenzorilor contabili,

Nu pot fi cenzori ai societatii, persoanele mentionate in art. 161 alin. 2 din lege:

- rudele sau afinii pana la gradul al patrulea inclusiv cu sotii administratorilor;

- persoanele care primesc sub orice forma, pentru alte functii decat aceea de cenzor, un salariu sau o remuneratie de la administratori sau de la societate sau ai caror angajatori sunt in raporturi contractuale sau se afla in concurenta cu aceasta;

- persoanele carora le este interzisa functia de membru al consiliului de administratie, respectiv al consiliului de supraveghere si directoratului, in temeiul art. 154¹⁴

- persoanele, care pe durata exercitarii atributiilor conferite de aceasta calitate, au atributii de control in cadrul Ministerului Finantelor Publice sau al altor institutii publice, cu exceptia situatiilor prevazute expres de lege.

Daca persoanele aflate in aceste situatii au fost alese in calitate de cenzori, decad din mandatul lor.

Drepturile cenzorilor, care le permit exercitarea controlului gestiunii:

- sa participe la sedintele consiliului de administratie (fara a avea drept de vot);

- sa obtina situatia lunara privind mersul activitatii societatii. Este interzis sa comunice datele referitoare la operatiunile societatii, constatate cu ocazia exercitarii mandatului lor, asociatilor, in particular si tertilor).

Obligatiile cenzorilor:

- sa supravegheze gestiunea societatii;

- sa verifice legalitatea situatiilor financiare;

- sa verifice daca registrele societatii sunt tinute conform prevederilor legale;

- sa aduca la cunostinta administratorilor si AGA neregularitatile constatate, incalcarile dispozitiilor legale si ale actelor constitutive (art. 163 alin. 5 din lege).

Cenzorii vor prezenta un raport amanuntit cu privire la situatiile financiare anuale si repartizarea profitului. Situatia financiara anuala poate fi aprobata numai daca este insotita de raportul cenzorilor[22].

In conformitate cu art. 164¹ alin. 1 si 2 din lege, dispune: "Orice actionar are dreptul sa reclame cenzorilor faptele despre care crede ca trebuie cenzurate, iar acestia le vor avea in vedere la intocmirea raportului catre adunarea generala. (2) In cazul in care reclamatia este facuta de actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social sau o cota mai mica, daca actul constitutiv prevede astfel, cenzorii sunt obligati sa o verifice. Daca vor aprecia ca reclamatia este intemeiata si urgenta, sunt obligati sa convoace imediat adunarea generala si sa prezinte acesteia observatiile lor. In caz contrar, ei trebuie sa puna in discutie reclamatia la prima adunare. Adunarea generala trebuie sa ia o hotarare asupra celor reclamate".

Pentru indeplinirea obligatiilor ce le revin (art. 163 alin. 2 din lege), cenzorii vor delibera impreuna. In caz de neintelegere, pot face rapoarte separate, care vor fi prezentate AGA. Pentru celelalte obligatii impuse de lege, cenzorii vor putea lucra separat.

In registrul special, cenzorii vor trece deliberarile lor, precum si constatarile facute in exercitiul mandatului.

Intinderea si efectele raspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului. Revocarea lor se va face numai de catre adunarea generala a actionarilor, cu votul cerut la adunarile extraordinare. (art. 166 alin. 1 si 2).

Raspunderea penala a cenzorilor este reglementata de art. 276 si art. 277 din Legea nr. 31/1990.

B. Auditorul financiar

Situatiile financiare ale societatii supuse obligatiei legale de auditare de catre auditori financiari, persoane fizice sau persoane juridice, in conditiile prevazute de lege.

Auditorul financiar este numit si revocat de adunarea generala ordinara cu exceptia primului auditor financiar, care este desemnat prin actul constitutiv sau dupa caz, de catre adunarea constitutiva. Calitatea de auditor financiar se dobandeste prin atribuire de catre Camera Auditorilor Financiari din Romania, in conditiile OUG nr. 75/1999 privind auditul financiar .

In cazul societatilor in care au fost desemnati auditori interni, potrivit legii, orice actionar are dreptul sa reclame acestora faptele despre care cred ca trebuie verificate. Auditorii interni le vor avea in vedere la intocmirea raportului catre consiliul de administratie, respectiv consiliul de supraveghere. In cazul in care reclamatia este facuta de actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social ori o cota mai mica, daca actul constitutiv prevede astfel, auditorii interni sunt obligati sa verifice faptele reclamate, iar in cazul in care sunt confirmate, fiind consemnate intr-un raport ce va fi comunicat consiliului de administratie, respectiv consiliului de supraveghere, si pus la dispozitie adunarii generale; in acest caz, consiliul de administratie, respectiv consiliul de supraveghere, este obligat sa convoace adunarea generala. ( art. 164¹ alin. 3 din Legea nr. 31/1990).

Obligatiunile emise de societatile pe actiuni.

Precizari.

1. Notiune. Obligatiunile sunt titluri de credit emise de societatile pe actiuni in schimbul sumelor de bani imprumutate, care incorporeaza indatorirea societatii de a rambursa aceste sume si de a plati dobanzile aferente.

Obligatiunile se emit pentru procurarea unui capital suplimentar[24].

2. Natura juridica. Obligatiunile fac parte din categoria valorilor mobiliare. Ele sunt:

- fractiuni ale unui imprumut unic contractat de societate;

- titluri de credit, pentru ca incorporeaza dreptul la suma de bani inscrisa pe document (fac parte din categoria valorilor mobiliare);

- titluri egale si indivizibile, pentru ca au o valoare nominala.

Obligatiunile nu se confunda cu actiunile[25]. Obligatarul este un creditor, pe cand actionarul este un asociat. Obligatarul are dreptul la restituirea sumei imprumutate si a dobanzilor; actionarul are dreptul la dividente. Obligatarul nu suporta pierderile societatii si nu participa la adunarea generala a societatii.

3. Felurile obligatiunilor.

a) obligatiunea nominativa cuprinde date de identificare ale obligatarilor. Dreptul cuprins in titlu apartine si se exercita numai de titular putand fi transmis prin cesiune.

b) obligatiunea la purtator nu cuprinde elemente de identificare a titularului. Dreptul apartine posesorului titlului care-l transmite prin traditiune.

4. Emiterea obligatiunilor.

Conditiile de emitere sunt prevazute in LSC.

a) conditii de fond. Emisiunea este hotarata de adunarea generala extraordinara. Imprumutul nu poate depasi 3/4 din capitalul varsat si existent, conform ultimului bilant contabil aprobat.

Obligatiunile din aceeasi emisie vor avea o valoare nominala egala si acorda posesorilor lor drepturi egale. Valoarea nominala a unei obligatiuni nu poate fi mai mica de 2,50 lei. Valoarea nominala a obligatiunilor convertibile in actiuni trebuie sa fie egala cu valoarea actiunilor.

b) conditiile pentru subscrierea publica a obligatiunilor.

Cand obligatiunile vor fi vandute prin oferta publica in cauza se vor aplica Legea nr. 31/1990 si Legea nr. 297/2004.

Prospectul de emisiune. Oferta publica este propunerea facuta de emitent de a vinde sau a cumpara valori mobiliare. constand in obligatiuni, difuzata prin mijloace de difuzare in masa sau comunicata pe alte cai.

Prospectul de emisiune va fi intocmit de administratorul societatii si va cuprinde:

- denumirea, obiectul de activitate, sediul si durata societatii,

- capitalul social si rezervele,

- data publicarii in monitor a incheierii de inmatriculare si modificarile ce s-au adus actului constitutiv,

- situatia patrimoniului social dupa ultimul bilant contabil aprobat,

- suma totala a obligatiunilor, valoarea nominala, modul de rambursare, dobanda lor, daca sunt convertibile dintr-o categorie in alta, ori in actiuni ale societatii.

- data la care a fost publicata hotararea A.G.A ce a aprobat emiterea de obligatiuni.

Prospectul va fi autorizat de C.N.V.M. si va fi publicat.

Subscrierea obligatiunilor se face prin intermediul societatilor de servicii de investitii financiare, prin inscrierea numelui, prenumelui, domiciliului, a numarului de obligatiuni subscrise si a semnaturii obligatarului pe exemplarele prospectului de emisiune, respectiv, a denumirii si sediului,

Valoarea obligatiunilor subscrise trebuie varsata integral.

In baza subscrierilor societatea emite titlurile obligatiunilor ce trebuie sa cuprinda:

- elementele prospectului de emisiune,

- numarul de ordine si tabloul platilor in capital si dobanzi,

- semnatura a doi membri ai consiliului de administratie, respectiv a directoratului, sau, dupa caz, semnatura administratorului unic, respectiv a directorului general unic. (art. 93 alin. 4 din Legea nr. 31/1990).

5. Transmiterea obligatiunilor este supusa Legii nr. 297/2004 privind piata de capital.

6. Rambursarea obligatiunilor se realizeaza la scadenta sau anticipat.

a) la scadenta. Fiecare titular al obligatiunii va primi la scadenta suma de bani corespunzatoare valorii nominale si dobanda aferenta. Scadenta se stabileste conform datelor inscrise in tabloul platilor consemnat in titlul obligatiunilor.

b) rambursarea anticipata. In acest caz rambursarea se va face la o valoare superioara valorii nominale. Diferenta reprezinta prima ce are menirea sa compenseze dobanzile pe perioada ramasa pana la scadenta. Rambursarea anticipata se face prin tragere la sorti, valoarea de rambursare fiind stabilita de societate si anuntata public cu cel putin 15 zile inainte de tragerea la sorti.

c) obligatiunile emise pot fi liberate si prin convertirea lor in actiuni ale societatii emitente, in conditiile stabilite in prospectul de oferta publica.

7. Adunarea generala a obligatarilor.

Detinatorii de obligatiuni (obligatarii) sunt creditori ai societatii. Pentru o mai buna aparare a intereselor lor, ei se pot constitui intr-o adunare generala.

Adunarea se convoca la cererea unui numar de detinatori ce reprezinta 1/4 din titlurile emise si nerambursate si-si alege reprezentantii. Ulterior, ea va fi convocata la initiativa acestora si pe cheltuiala emitentului. Formele, conditiile si termenele de convocare sunt supuse regulilor prevazute pentru A.G.A. ordinara.

Adunarea obligatarilor are urmatoarele atributii, prevazute in art. 172 din lege:

- numeste un reprezentant al obligatarilor si unul sau mai multi supleanti, ce vor reprezenta obligatarii in raporturile cu societatea si in justitie.

- indeplineste toate actele de supraveghere si aparare a intereselor comune ale obligatarilor.

- constituie un fond pentru acoperirea cheltuielilor necesare apararii drepturilor obligatarilor.

- poate face opozitie la orice modificare a actelor constitutive ale societatii sau a conditiilor imprumutului, prin care s-ar putea aduce o atingere drepturilor obligatarilor.

- se pronunta asupra emiterii de noi obligatiuni de catre societate.

La adunare pot participa toti obligatarii, personal sau prin mandatar.

Detinatorii de obligatiuni vor putea fi reprezentati prin mandatari, altii decat administratorii, directorii, respectiv membrii directoratului, ai consiliului de supraveghere ori cenzorii sau functionarii societatii. (art. 171 alin. 5 din Legea nr. 31/1990).

Societatea emitenta nu poate participa la deliberarile adunarii generale a obligatarilor, in baza obligatiunilor pe care le poseda.

Referitor la conditiile cerute pentru validitatea deliberarilor, articolul 173 din lege, distinge: "Pentru validitatea deliberarilor prevazute la art. 172 alin. 1 lit. a, b si c hotararea se ia cu o majoritate reprezentand cel putin o treime din titlurile emise si nerambursate; in celelalte cazuri este necesara prezenta in adunare a detinatorilor reprezentand cel putin doua treimi din titlurile nerambursate si votul favorabil a cel putin patru cincimi din titlurile reprezentate la adunare".

Hotararile vor fi aduse la cunostinta societatii in cel mult trei zile de la adoptarea lor. Ele sunt obligatorii pentru toti obligatarii si pot fi atacate in justitie de cei care au votat impotriva.

Societatea emitenta poate fi chemata in judecata cand incalca drepturile obligatarilor.

Actiunea poate fi promovata de orice obligatar. Daca reprezentantul obligatarilor a intentat actiune, care are acelasi obiect cu cea a obligatarului, actiunea acestuia din urma este inadminisbila. Tot inadmisibila este actiunea obligatarului contrara unei hotarari generale a obligatarilor.

Registrele societatii

Societatea pe actiuni trebuie sa tina:

- registrul actionarilor. Articolul 177 alin. 1 lit. a, precizeaza continutul acestui registru: "dupa caz, numele si prenumele, codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul actionarilor cu actiuni nominative, precum si varsamintele facute in contul actiunilor. Evidenta actiunilor tranzactionate pe o piata reglementata/sistem alternativ de tranzactionare se realizeaza cu respectarea legislatiei specifice pietei de capital";

- registrul sedintelor si deliberarilor adunarilor generale;

- registrul sedintelor si deliberarilor consiliului de administratie, respectiv ale directoratului si consiliului de supraveghere;

- registrul deliberarilor si constatarilor facute de cenzori si, dupa caz, de auditori interni, in exercitarea mandatului lor;

- registrul obligatiunilor, care sa arate totalul obligatiunilor emise si al celor rambursate, precum si numele si prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, cand ele sunt nominative. Evidenta obligatiunilor emise in forma dematerializata si tranzactionate pe o piata reglementata sau printr-un sistem alternativ de tranzactionare va fi tinuta conform legislatiei specifice pietei de capital;

- orice alte registre prevazute de acte normative speciale.

Administratorii/ membrii directoratului, sau dupa caz, entitatile care tin evidenta actionariatului conform prevederilor legale au obligatia sa puna la dispozitia actionarilor si a oricaror alti solicintanti informatii privind structura actionariatului respectivei societatii si sa le elibereze, la cerere, pe cheltuiala lor, certificate privind acele date.( art. 178, alin. 1 din lege).

Situatii financiare. Profit si dividende. Fond de rezerva

Documentul oficial de gestiune a activitatii societatii, intocmit cu respectarea prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, este situatia financiara anuala, care se intocmeste prin grija consiliului de administratie, respectiv a directoratului si este supusa verificarii sau auditarii.

Adunarea generala ordinara a actionarilor este obligata sa discute, sa aprobe ori sa modifice situatia financiara anuala, pe baza raporturilor prezentate de consiliul de administratie, respectiv de directorat si consiliul de supraveghere, de cenzori sau, dupa caz, de auditorul financiar si sa fixeze dividendul. (Legea nr. 31/1990, art. 111 alin. 2 lit. a.

Dupa aprobarea situatiei financiare anuale, in termen de 15 zile de la data adunarii generale a actionarilor, consiliul de administratie/ directoratul este obligat sa depuna la oficiul registrului comertului copii (suport de hartie si in forma electronica ori numai in forma electronica, avand atasata semnatura electronica extinsa), ale situatiilor financiare consolidate .

Societatile a caror cifra de afaceri ce depaseste 10 mil.lei, anuntul prin care se confirma depunerea actelor la registrul comertului va fi publicat in Monitorul Oficial, societatile a caror cifra de afaceri nu depaseste 10 mil.lei, anuntul va fi publicat pe pagina de internet a oficiului registrului comertului.

Profitul net (excendentul activului fata de pasiv realizat de societate in cadrul exercitiului financiar) se imparte intre actionari. Pentru stabilirea acestuia, trebuie deduse din profitul brut toate cheltuielile utile ale societatii (in care intra si profitul cuvenit fondatorilor, daca a fost prevazut prin actul constitutiv ori a fost aprobat de adunarea generala extraordinara), precum si cota destinata fondului de rezerva .

Potrivit prevederilor LSC, nu se pot distribui dividende decat din profituri determinate potrivit legii.

Daca se constata micsorarea activului net, capitalul social trebuie reintregit sau redus, mai inainte de a se putea face vreo repartizare sau distribuire de profit. Repartizarea profitului si stabilirea dividendului, precum si stabilirea si conditiile participarii la profit a fondatorilor se fac de catre adunarea generala a actionarilor .

Au drept la dividend, actionarii existenti la data de referinta (data stabilita pentru determinarea actionarilor cu drept de vot in adunarea actionarilor care fixeaza dividendul) - art. 123 alin. 2 LSC.

Fondul de rezerva (rezerva legala)

Din profitul societatii se va prelua in fiecare an cel putin 5% pentru formarea fondului de rezerva, pana va atinge minimum a cincea parte din capitalul social (Legea nr. 31/1990 art. 183 ).

Daca fondul de rezerva, dupa constituire, s-a micsorat din orice cauza, va fi completat, cu respectarea conditiilor prevazute de lege pentru constituirea lui. De asemenea, se include in fondul de rezerva, chiar daca acesta a atins suma prevazuta, excedentul obtinut prin vanzarea actiunilor la un curs mai mare decat valoarea lor nominala, daca acest excedent nu este intrebuintat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizarilor.

In doctrina[28] se considera ca fondul de rezerva este o prelungire a capitalului social, adica, la fel ca si capitalul social, reprezinta gajul general al creditorilor sociali.

Fondul de rezerva este destinat acoperirii pierderilor din activul patrimoniului, in perioadele in care activitatea este deficitara.

Fonduri de rezerva constituite de catre societati[29]:

1. fondul de rezerva constituit conform legii ( rezerva legala)

2. fondul de rezerva destinat platii dividendelor in perioade in care activitatea este deficitara si nu realizeaza profit, este stabilit prin actul constitutiv ( rezerva statutara)

3. fond de rezerva cu destinatie determinata, constituit prin hotararea adunarii generale care aproba situatia financiara anuala ( rezerva facultativa).

Dizolvarea si lichidarea societatii pe actiuni.

Cauzele de dizolvare a societatii pe actiuni sunt cele prevazute de lege pentru orice societate comerciala, precum si cauzele specifice prevazute de lege pentru aceasta forma de societate .

Cauze comune de dizolvare a societatilor comerciale:

- prevazute in art. 227 din Legea nr. 31/1990 (trecerea timpului stabilit pentru durata societatii; imposibilitatea realizarii obiectului de activitate sau realizarea acestuia; declararea nulitatii; hotararea adunarii generale; hotararea tribunalului pentru motive temeinice, la cererea oricarui asociat; falimentul societatii; alte cauze prevazute de lege sau actul constitutiv);

- prevazute in art. 237 din Legea nr. 31/1990 (societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni; societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului; societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut sau resedinta cunoscuta; societatea nu si-a completat capitalul social, in conditiile legii)

Cauze specifice de dizolvare a societatii pe actiuni. Sunt prevazute de art. 228 alin. 1 din Legea nr. 31/1990

1. Reducerea capitalului social.

a) activul net scade sub ½ din valoarea capitalului social (art. 153²⁴ alin. 1 LSC , prevede: "Daca consiliul de administratie, respectiv directoratul, constata ca, in urma unor pierderi, stabilite prin situatiile financiare anuale aprobate conform legii, activul net al societatii, determinat ca diferenta intre totalul activelor si totalul datoriilor acesteia, s-a diminuat la mai putin de jumatate din valoarea capitalului social subscris, va convoca de indata adunarea generala extraordinara pentru a decide daca societatea trebuie sa fie dizolvata".

Consiliul de administratie/ directoratul sunt obligati sa prezinte A.G.A. extraordinara un raport referitor la situatia patrimoniala a societatii, insotit de observatiile cenzorilor/ auditorilor interni, cu cel putin o saptamana inainte de data adunarii generale pentru a putea fi consultat de actionarii interesati. pentru a hotari reconstituirea capitalului, limitarea lui la suma ramasa sau dizolvarea societatii.

In cadrul adunarii generale, actionarii vor fi informati despre orice fapte relevante aparute dupa redactarea raportului scris.

Potrivit prevederilor art. 153²⁴ alin. 4 si alin. 5 LSC: "Daca adunarea generala extraordinara nu hotaraste dizolvarea societatii, atunci societatea este obligata ca, cel tarziu pana la incheierea exercitiului financiar ulterior celui in care au fost constatate pierderile si sub rezerva dispozitiilor art. 10, sa procedeze la reducerea capitalului social cu un cuantum cel putin egal cu cel al pierderilor care nu au putut fi acoperite din rezerve, daca in acest interval activul net al societatii nu a fost reconstituit pana la nivelul unei valori cel putin egale cu jumatate din capitalul social.

In cazul neintrunirii adunarii generale extraordinare in conformitate cu alin. (1) sau daca adunarea generala extraordinara nu a putut delibera valabil nici in a doua convocare, orice persoana interesata se poate adresa instantei pentru a cere dizolvarea societatii. Dizolvarea poate fi ceruta si in cazul in care obligatia impusa societatii potrivit alin. (4) nu este respectata. In oricare dintre aceste cazuri, instanta poate acorda societatii un termen ce nu poate depasi 6 luni pentru regularizarea situatiei. Societatea nu va fi dizolvata daca reconstituirea activului net pana la nivelul unei valori cel putin egale cu jumatate din capitalul social are loc pana in momentul ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de dizolvare"

b) reducerea numarului actionarilor sub limita prevazuta de lege.

Numarul actionarilor in societatea pe actiuni nu poate fi mai mic de 2. In cazul in care societatea are mai putin de 2 actionari pe o perioada mai lunga de 9 luni, orice persoana interesata poate solicita instantei dizolvarea societatii.

Societatea nu va fi dizolvata daca, pana la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti de dizolvare, numarul minim de actionari prevazut de lege este reconstituit.

Societatea pe actiuni se lichideaza conform regulilor instituite de LSC si conform prevederilor actelor constitutive.

Bibliografie.

1. Bacanu. Ion, Modificarea si completarea Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, in Revista de drept comercial, nr. 9/1997

2. Carpenaru, St. D., Drept civil roman, editia a VII-a , revazuta si adaugita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2007

3. Carcei, Elena, Despre prospectul de emisiune si subscrierea actiunilor, in "Dreptul", nr. 10-11/1995

4. Carcei, Elena, Dizolvarea si lichidarea societatilor pe actiuni, in Revista de drept comercial, nr. 12/1996

5. Corondan, C. Societatea simplificata pe actiuni, in Revista de drept comercial, nr. 3/2000

6. Costin, M.N., Titlul societar ca varietate a titlului de valoare, cu spreciala privire la actiuni, in Revista de drept comercial, nr. 3/1998

7. Costin, M.N., Costin, C.M., Semnificatia juridica a sintagmei "data de referinta"., in Revista de drept comercial, nr. 4/2001

8. Dumitrache, Simona., Consideratii despre momentul cand se naste dreptul de vot in cazul actiunilor subscrise si neeligibile integral, in Revista de drept comercial, nr. 10/2001

9. Fintescu, I.N., Curs de drept comercial, Bucuresti, 1929, vol. I

10. Garbaci, F., Aspecte teoretice si practice privind semnificatia datei de referinta prevazuta de art. 122 din Legea societatilor comerciale, in Juridica, nr. 7-8/2001

11 Georgescu, I.L., Drept comercial roman, vol II. Societatile comerciale, Editura Soccec, Bucuresti, Bucuresti, 1948

12. Gerota, D.D., Curs de societati comerciale, Bucuresti, 1928

13. Gheorghe, C., Societati comerciale. Vointa societatilor si vointa sociala

14. Gheorghe, C., Garantii reale purtand asupra partilor sociale si a actiunilor societatilor comerciale, in Revista de drept comercial, nr. 5/2004

15. Petrea, A., Precizari in legatura cu modul de detrminare a profitului impozabil in raport cu prelevarile la fondul de rezerva, in Dreptul, nr. 8/1993

16. Scheaua, M., Legea societtilor comerciale nr.31/1990, comentata si adnotata, ed.II, Ed. Rosetti, Bucuresti 2002

17. Turcu, I., Dreptul afacerilor, Iasi, 1992

18. Ticleanu, R., Regimul juridic al actiunilor preferentiale (prezent, perspectiva si drept comparat), in Revista de drept comercial, nr. 3/2000