Numarul si structura personalului in comert
Alaturi de factori de ordin general (precum tendinta de crestere atat a ponderii personalului ocupat in comert in totalul populatiei active - datorita sporirii masei de bunuri aduse pe piata, a ridicarii nivelului servirii comerciale si a schimbarii insasi a locului comertului in economia nationala - cat si a sectorului tertiar, din care face parte comertul - datorita sporirii rolului serviciilor in economie si a atragerii de catre acest sector a fortei de munca din ramurile productiei de bunuri, devenita disponibila pe masura promovarii progresului tehnic), gradul de concentrare a comertului si complexitatea activitatii comerciale diferentiaza numarul personalului comercial in raport cu volumul vanzarilor de la o tara la alta si, in interiorul aceleiasi tari, pe ramuri de comert si zone geografice.
In ceea ce priveste gradul de concentrare a comertului, acelasi volum al vanzarilor - de exemplu, 1.000.000 u.m. - poate fi realizat de un singur comerciant, cu C.A. de 1.000.000 u.m., in cazul unui grad ridicat de concentrare a comertului, sau de 10 comercianti, cu o C.A. de 100.000 u.m., pentru un grad de concentrare mai redus. Totodata, acelasi volum de marfuri poate fi cumparat de 1.000 de consumatori dau de 2.000 de consumatori, in functie de valoarea medie a unei cumparaturi, dependenta si ea de puterea de cumparare a populatiei din fiecare zona. Evident ca numarul de personal comercial difera in situatiile de mai sus, fiind cu atat mai mare cu cat comertul este mai faramitat.
In ceea ce priveste complexitatea activitatii comerciale, impusa de natura marfurilor si de nivelul servirii comerciale, ea adanceste diviziunea tehnica a muncii, determinand prezenta in unitatile comerciale a diferitelor profesii. Partea cea mai mare a acestora se refera la activitatea comerciala propriu-zisa (aprovizionare, stocare si vanzare a marfurilor) si este executata de personalul specific comertului. O alta parte se refera la activitati specifice altor ramuri economice (transporturi, productie, intretinere, etc.), cu o pondere redusa insa in comert, fiind executate de personal nespecific comertului.
O parte din personalul comercial este intalnita si in sfera productiei, in activitati legate de distributie, daca producatorii participa ei insisi la acest proces. Acesta formeaza forta de vanzare a intreprinderii si este compusa din una sau mai multe persoane ocupate in contactele cu clientii actuali si potentiali. Responsabilitatile lor sunt diferite prin functii cum sunt: reprezentant, agent comercial, promovator, inginer tehnic comercial, medic vizitator, etc. Ei prezinta clientilor produsele, fac demonstratii asupra caracteristicilor acestora, negociaza tranzactiile, asigura service-ul si colecteaza informatii referitoare la piata pentru nevoile propriilor intreprinderi. Acestora li se adauga o forta de vanzare interna a intreprinderii, formata din personalul serviciului comercial si personalul depozitului, care primeste si executa comenzile, si din personal extern, remunerat de obicei in comision, care preia comenzi si plaseaza produsele.
Personalul din comert se grupeaza dupa natura muncii prestate in 2 categorii:
Personal operativ - ocupat direct in activitati tehnice din magazine si depozite: sefi de unitati, magazineri, vanzatori, casieri, bucatari, ospatari, etc. - functii ce detin ponderea cea mai mare in totalul personalului comercial. Personalul operativ se organizeaza in formatii de lucru a caror marime depinde de sistemul de diviziune a muncii in cadrul sectiei sau raionului de marfuri si de norma de vanzare pe care fiecare lucrator trebuie sa o indeplineasca.
Personal tehnico-administrativ - efectueaza operatiunile ce revin aparatului de conducere, administrare si deservire a unitatii comerciale (servicii, birouri, laboratoare, etc.). El este format din economisti, ingineri, juristi, merceologi, functionari, personal de servire, etc., ale caror numar, atributii si dependente ierarhice se stabilesc prin organigrama fiecarei societati comerciale. Organigrama reprezinta schema de organizare a unei societati, cuprinzand organele de conducere, structurile functionale (servicii, birouri) si posturile componente ale acestora, toate redate intr-o conceptie care sa evidentieze sistemul ierarhic de pregatire, adoptare si infaptuire a deciziilor.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |