Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice

Acasa » afaceri » economie
ANALIZA TREZORERIEI IN CADRUL TABLOURILOR DE FLUXURI FINANCIARE. STUDIU DE CAZ LA S.C. CONFECTIA S.A.

ANALIZA TREZORERIEI IN CADRUL TABLOURILOR DE FLUXURI FINANCIARE. STUDIU DE CAZ LA S.C. CONFECTIA S.A.

UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRANCUSI

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE - ID

INTRODUCERE

Analiza financiara este activitatea de diagnosticare a starii de performanta financiara a intreprinderii la incheierea exercitiului. Ea isi propune sa stabileasca punctele tari si punctele slabe ale gestiunii financiare in vederea fundamentarii unor noi strategii de mentinere si de dezvoltare, intr-un mediu concurential. Analiza foloseste in acest scop mijloace specifice si instrumente adecvate, informatii contabile si financiare, in scopul aprecierii si evaluarii riscurilor prezente, trecute si viitoare ce decurg din situatia financiara curenta si din performantele intreprinderii.

Obiectivele analizei financiare sunt adaptate utilizatorilor. Acesti utilizatori sunt interesati in anumite aspecte ce tin de posibila lor cooperare cu intreprinderea. Printre utilizatori pot fi amintiti gestionarii, actionarii actuali si potentiali, creditorii (bancile), salariatii, oragnele fiscale. Sursa de date pentru analiza financiara o constituie documentele contabile de sinteza: bilantul, contul de profit si pierderi, anexa la bilant. Contabilitatea furnizeaza cea mai mare parte a informatiei necesare elaborarii bugetelor.

In cadrul activitatii practice de evaluare a unei firme, diagnosticul trebuie sa furnizeze informatiile necesare aprecierii situatiei trecute si prezente, care constituie o baza pentru estimarea elementelor si variabilelor ,,cheie''ce trebuie avute in vedere in cazul aplicarii diferitelor metode de evaluare. Intrucat evaluarea intreprinderii nu inseamna o aplicare mecanica a unor tehnici, ci presupune o apreciere profunda a performantelor firmei, echipa de evaluare trebuie sa opereze cu parametri considerati normali pentru mediul de activitate al firmei evaluate si la momentul efectuarii evaluarii.

Pe baza diagnosticului intreprinderii evaluate se pot construi scenarii pertinente, care trebuie sa stea la baza evaluarii si, de asemenea, se pot realiza testele de coerenta, atat intre diversele piese de diagnostic, cat si intre evaluarea propriu-zisa a afacerii si analiza diagnostic. Aceasta din urma apreciere vine sa confirme ideea ca diagnosticul pentru evaluare nu are doar rolul de a prezenta situatia firmei la un moment, ci si acela de a directiona si sustine scenariile de evolutie a afacerii, proiectiile economico-financiare.

CAPITOLUL I

MEDIUL DESFASURARII ACTIVITATII INTREPRINDERII

1.1 CADRUL GENERAL DE ORGANIZARE SI DESFASURARE A ACTIVITATII INTREPRINDERII

S.C. CONFECTIA S.A. TG-JIU are forma juridica de societate pe actiuni, cu un capital social de 2525675000 lei,impartit in actiuni cu o valoare nominala de 25000 lei, avand sediul principal pe Soseaua Stefan cel Mare si Sfant, nr. 4, TG-JIU . Durata societatii, inscrisa in contractul de societate este nelimitata.

Scurt istoric

Inceputul activitatii societatii S.C. CONFECTIA S.A. TG-JIU coincide cu inceputul evolutiei industriale in Romania, la sfarsitul secolului XIX, afacerea pornind de la un simplu atelier de franghii si tesaturi, atelierul lui Dimescu. In anul 1886, Moritz Watchtel si Dimescu au solicitat primariei infiintarea unei fabrici in domeniu; exista deja atelierul lui Dimescu, iar cu capitalul lui Watchtel s-au deschis noi sectii (printre care sectia de sforarie mica).

La inceputul secolului XX s-a format societatea in comandita Watchtel-Vignali&Co, cu capital italian, iar in anul 1905 aceasta s-a transformat in societate anonima cu numele ,,Societatea Anonima Romano-Italiana a Industriilor Textile".

Primul razboi mondial a adus intreprinderii greutati in desfacerea produselor, astfel incat, in 1937, s-a infiintat la Bucuresti un birou in vederea stabilirii unui contact mai bun cu clientii din capitala, Transilvania si restul tarii. Cel de-al doilea razboi mondial a impus o scadere mare a productiei in urma careia intreprinderea a lichidat tot personalul in 1944, reluandu-si activitatea in 1945.

La 11 iunie 1948 are loc actul de nationalizare.

Pana in anul 1989, dotarea tehnica a fabricii s-a imbunatatit si a crescut numarul de salariati. In aceasta perioada s-au realizat investitii ce au dus la cresterea productivitatii si implicit a productiei. In 1984 s-a pus in functiune o statie pentru producerea de covoare.

Dupa 1989, productia fizica a fabricii a scazut la fire la 64%, pentru tesaturi la 72%, pentru saci la 70% iar pentru sfori la 62%, reduceri datorate modificarii regimului de lucru, schimbarii naturii materiei prime si cerintelor pietei. Determinant pentru aceste schimbari este faptul ca incepe perioada de tranzitie la economia de piata; aceasta presupune noi reguli pentru agentii economici ce supravietuiesc pe piata daca fac fata concurentei. Din al doilea semestru al anului 1990 s-a trecut la saptamana de lucru de 5 zile, fapt ce a influentat productia fizica totala a intreprinderii. Din 1993 a inceput redresarea productiei fizice si incetarea dependentei societatii de livrarile de fire de la filaturile din sector.

Anul 1995 a marcat un nou eveniment in evolutia de peste 100 de ani a intreprinderii: efectuarea primului import de iuta din Bangladesh, care a creat conditii ca pentru o perioada mai mare de timp sa fie achizitionata materia prima, si astfel, una dintre preocuparile majore a fost eliminata.

In anul 1995 a avut loc privatizarea unitatii prin metoda MEBO, rezultatul acesteia constand in schimbarea atitudinii asociatilor fata de munca si fata de bunurile care le apartin.

Obiectul activitatii

S.C. CONFECTIA S.A. produce din 1886, sub aceeasi marca, o gama larga de articole tehnice din fibre naturale de in, canepa si iuta, avand utilizare in:

-agricultura;

-industria alimentara;

-industria mobilei;

- industria metalurgica;

- industria petroliera si minierit;

- constructii;

- ambalaje;

- uz casnic si decoratiuni.

Fire din fibre naturale: in, canepa si iuta, intr-o gama de finete de la
Nm 0,3 la Nm 4 cu utilizare la fabricarea sforilor, tesaturilor tehnice si a covoarelor.

Sfori din in, canepa si iuta intr-o gama de diametre cuprinse intre 1mm si 5 mm si diferite grade de finisare prin polierare (apretare, parafinare, lustruire). Produsele se livreaza sub forma de gheme si bobine pe suport, avand greutatea de 0,1 kg, 0,2 kg, 0,5 kg, 1 kg, 1,5 kg si 2,5 kg functie de diametrul sforii. Sunt utilizate in agricultura, industria alimentara, industria metalurgica, industria mobilei, pentru ambalaje, uz casnic si decoratiuni.

Saci din iuta de orice dimensiuni folositi la ambalarea zaharului, cerealelor, produselor din morarit si a unor produse industriale.

Panza sac si pentru ambalaj cu latimea intre 100 cm si 140 cm utilizate la confectionarea sacilor, a huselor pentru ambalare, in industria mobilei, la fabricarea materialelor izolatoare, la protectia lucrarilor de constructii, decoratiuni si uz casnic.

Franghii intr-o gama de diametre de la 6 mm la 40 mm utilizate in industria petroliera, minierit, constructii, transporturi maritime, agricultura si pentru uz casnic si decoratiuni.

Pe langa activitatea de productie, S.C. CONFECTIA mai are ca obiect de activitate si comercializarea covoarelor pe care le obtine, prin compensare, in schimbul firelor, de la S.C. Incov S.A. Alba Iulia.

De asemenea, obiectul de activitate al societatii presupune si servicii catre terti, importul de utilaje si piese de schimb .

Scopul societatii este de a comercializa produsele fabricate, de a promova si pune in aplicare initiativele de interes national in domeniul fabricatiei de fire si tesaturi groase din in, canepa, iuta, saci textili si sfori, precum si in domenii conexe, pentru realizarea de beneficii

Organizarea si functionarea societatii

In statutul societatii sunt prevazute hotararile cu privire la conducerea societatii, la administrarea si reprezentarea societatii, precum si organele de conducere ale acesteia.

Structura organizatorica si structura de personal a S.C. CONFECTIA S.A. este prezentata in organigrama societatii.

Organul suprem de conducere a societatii este Adunarea Generala a Actionarilor, care decide asupra activitatii acesteia si asigura politica economica si comerciala. Adunarile generale ale actionarilor sunt ordinare si extraordinare si au urmatoarele atributii principale:

aproba structura organizatorica a societatii si numarul de posturi, precum si normativul de constituire a compartimentelor functionale si de productie;

alege membrii consiliului de administratie si ai comisiei de cenzori, inclusiv cenzorii supleanti, le stabileste remunerarea, ii descarca de activitate si ii revoca;

alege directorul general, il descarca de activitate si il revoca; directorul general este si presedintele consiliului de administratie;

stabilesse salarizarea personalului angajat, in functie de studii si munca efectiv prestata, cu respectarea limitei minime de salarizare prevazuta de lege;

stabileste bugetul de venituri si cheltuieli si, dupa caz, programul de activitate pe exercitiul urmator;

examineaza, aproba sau modifica bilantul si contul de beneficii si pierderi dupa analiza rapoartelor consiliului de administratie si a comisiei de cenzori, aproba repartizarea beneficiului;

hotaraste cu privire la contractarea de imprumuturi bancare pe termen lung, inclusiv a celor externe;

hotaraste cu privire la majorarea sau reducerea capitalului social, modificarea numarului de actiuni sau a valorii nominale a acestora precum si la cesiunea actiunilor;

analizeaza rapoartele consiliului de administratie privind situatia si perspectivele societatii cu referire la profit si dividende, piata interna si internationala, nivelul tehnic, calitatea, masurile de protectia mediului, relatiile cu clientii.

Societatea pe actiuni este administrata de catre Consiliul de Administratie compus din 7 administratori, alesi de AGA pe o perioada de 4 ani, cu posibilitatea de a fi alesi pe noi perioade de 4 ani, care pot avea calitatea de actionari. Sunt incompatibile cu calitatea de membru a consiliului de administratie, comisiei de cenzori si director persoanele care potrivit legii sunt incapabile sau au fost condamnate pentru gestiune frauduloasa, abuz de incredere, fals, inselaciune, delapidare, dare sau luare de mita.

In relatiile cu tertii, societatea este reprezentata de catre presedintele consiliului de administratie pe baza si in limitele imputernicirilor date de adunarea generala a actionarilor, sau in lipsa lui, de catre unul din vicepresedinti, desemnat de consiliu. Cel care reprezinta societatea semneaza actele care o angajeaza fata de terti.

Consiliul de administratie are in principal urmatoarele atributii:

angajeaza si concediaza personalul si stabileste drepturile si obligatiile acestuia;

stabileste indatoririle si responsabilitatile personalului societatii pe compartimente;

aproba operatiunile de incasari si plati potrivit competentelor acordate;

stabileste tactica si strategia de marketing;

aproba incheierea sau rezilierea contractelor potrivit competentelor acordate;

supune anual adunarii generale a actionarilor, in termen de 60 de zile de la incheierea exercitiului economic financiar, raportul cu privire la activitatea societatii, bilantul si contul de profit si pierderi pe anul precedent, precum si proiectul de program de activitate si proiectul de buget al societatii pe anul in curs.

Consiliul de administratie poate delega o parte din atributiile sale unui comitet de directie, compus din membrii alesi din consiliul de administratie, fixandu-le in acelasi timp si salariile, potrivit legii. Presedintele acestui comitet indeplineste si functia de director general, in care calitate conduce si comitetul de directie, asigurand conducerea curenta a societatii, aduce la indeplinire deciziile consiliului de administratie, in limitele activitatii societatii. Deciziile comitetului de diretie se iau cu majoritate absoluta a voturilor membrilor sai. Comitetul de directie este obligat sa prezinte la fiecare sedinta a consiliului de administratie registrul sau de deliberari. In comitetul de directie votul nu poate fi dat prin delegatie.

Directorul general coordoneaza activitatea intregii societati si are urmatoarele atributii, competente si responsabilitati:

organizeaza si conduce prin factorii de decizii, toate activitatile tehnice, economice, comerciale, sociale si de alta natura ale societatii, permitandu-i acesteia un grad mare de flexibilitate, adaptare la mediu si reorganizare;

informeaza periodic consiliul de administratie aupra rezultatelor economico - financiare;

adopta masuri corespunzatoare pentru derularea logica a activitatilor de productie, comercial, de personal si financiar- contabile, prin directorii acestor compartimente, asigurand conditii corespunzatoare de munca pentru prevenirea accidentelor si a imbolnavirilor profesionale;

supravegheaza si analizeaza permanent cerintele pietei, produsele si serviciile ce sunt solicitate pe piata, precum si impactul asupra concurentei;

exercita cu regularitate si in mod sistematic controlul ierarhic operativ curent asupra persoanelor pe care le are in subordine, analizand toate problemele care au fost incredintate spre rezolvare fiecaruia in parte.

Organizarea generala a societatii este stabilita astfel incat sa permita fiecarui salariat sa cunoasca cu precizie definirea activitatii din firma, nivelul de responsabilitate si de decizie. Organizarea poate fi caracterizata prin: specializare functionala, nivel minim de formalizare, este simpla prin natura ei.

Biroul Contabilitate este subordonat directorului economic si:

raspunde de organizarea si functionarea in bune conditii a contabilitatii valorilor patrimoniale;

intocmeste lunar balanta de verificare pentru conturile sintetice si analitice si urmareste concordanta dintre acestea;

participa la organizarea, perfectionarea sistemului informational, aplica masurile de rationalizare si simplificare a lucrarilor de evidenta contabila.

Biroul Financiar este subordonat directorului economic si raspunde de efectuarea operatiunilor referitoare la:

decontari cu partenerii de afaceri (furnizori si clienti) si cu personalul;

salarizare;

relatiile cu Trezoreria Finantelor Publice privind datoriile catre bugetele publice;

preturi.

Structura de personal

Societatea are 145 salariati cu contract de munca. Organigrama din anexa numarul 1 evidentiaza structura personalului repartizat pe compartimente si in functie de nivelul de pregatire, astfel:

TESA
Maistri, alti sefi
Muncitori
TOTAL posturi

Tabel nr.1 Structura de personal la S.C. CONFECTIA S.A. in anul 2008

Conducerea societatii comerciale are datoria de a crea conditiile necesare pentru desfssurarea normala a proceselor de munca, organizarea judicioasa a intregii activitati, precum si intarirea disciplineisi ordinii din organizatie.

In acest scop, conducerea are datoria de a asigura:

stabilirea structurii organizatorice rationale, repartizarea personalului pe locuri de munca, conform calificarii si pregatirii profesionale cu precizarea obiectivelor individuale, atributiilor, sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor fiecarui angajat;

exercitarea unui control permanent si exigent asupra modului de realizare a obiectivelor individuale si a sarcinilor de serviciu;

punerea la dispozitia salariatilor a materiilor prime, materialelor, documentatiei tehnice, echipamentului de protectie a muncii si de lucru, precum si luarea de masuri pentru asigurarea utilizarii depline a capacittilor de productie si a folosirii complete si eficiente a timpului de munca;

punerea la dispozitia angajatilor a politicii referitoare la calitate si a documentelor sistemului de management al calitatii si instruirea personalului pentru implementarea prevederilor acestora;

stabilirea instructiunilor pentru functionarea echipamentelor, utilajelor, instalatiilor, dispozitivelor, stabilirea criteriilor de executie, a procedurilor de manipulare, depozitare si folosire a produselor, stabilirea instructiunilor proprii de protectia muncii;

stabilirea proceselor tehnologice de fabricatie, stabilirea normelor de munca si de deservire;

aprovizionarea la timp si in bune conditii a entitatilor de productie cu materii prime, materiale, combustibil si energie cu respectarea consumurilor normate;

folosirea rationala a fortei de munca, promovarea salariatlio in raport cu pregatirea profesionala si performantele in munca;

luarea tuturor masurilor de aparare a secretului de stat si de serviciu, a pastrarii si manipularii corespunzatoare a documentelor cu acest caracter

asiguralegatura permanenta cu salariatii pentru rezolvarea operativa a problemelor ce apar, in scopul desfasurarii optime a proceselor de munca.

Fiecare angajat al S.C. CONFECTIA S.A. TG-JIU , indiferent de postul pe care il ocupa, are urmatoarele obligatii:

sa realizeze obiectivele individuale si sarcinile ce decurg din postul detinut si sa raspunda de indeplinirea lor fata de conducerea organizatiei;

sa realizeze produsele sau lucrarile la timp si cu incadrarea in cerintele de calitate si normativele de munca prevazute;

sa-si insusesca si sa respecte parametrii proceselor tehnologice, criteriile de executie si instructiunile de exploatare ale echipamentelor cu care lucreaza;

sa asigure valorificarea superioara a resurselor de care dispun, ridicarea nivelului tehnic si calitativ al productiei si lucrarilor si sporirea continua a productivitatii muncii;

sa respecte programul de lucru, sa foloseasca integral si cu eficienta timpul de munca si numai in interesele legate de seviciu;

sa respecte ordinea si disciplina la locul de munca;

sa respecte normele de protectia muncii, pe cele privind folosirea echipamentelor de protectie si de lucru;

sa ia toate masurile pentru evitare degradarii bunurilor organizatiei;

sa-si ridice permanent calificarea profesionala, nivelul de cunostinte tehnico-stiintifice si de cultura generala, sa urmeze si sa absolve cursurile de perfectionare organizate sau recomandate de catre organizatie

sa respecte normele de conduita principala in relatiile cu ceilalti membri ai colectivului de munca;

sa respecte dispozitiile legale si cele proprii organizatiei privind pastrarea secretului de stat si de serviciu;

sa cunoasca normele ce reglementeaza activitatea proprie in societatea comerciala;

sa instiinteze seful ierarhic superior imediat ce au luat cunostinta de existenta unor nereguli, abateri, greutati sau lipsuri in desfasurarea activitatii;

sa respecte restrictiile cu privire la accesul in anumite locuri de munca;

sa mentina ordinea si curatenia la locul de munca, iar la intreruperea sau incheierea programului de lucru, sa deconteze de la sursa de energie electrica toate aparatele si sa inchida instalatiile de gaze sau alte utilitati;

sa respecte dispozitiile legale date de sefii ierarhici in legatura cu indeplinirea atributiilor de serviciu;

la incetarea raporturilor de munca, salariatul este obligat sa-si predea obiectele de inventar, sa-si achite toate datoriile si apoi sa-si preia actele care-i apartin.

Date economico - financiare

Exercitiul economic financiar incepe de la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie al fiecarui an.

Beneficiul societatii se stabileste pe baza bilantului aprobat de Adunarea Generala a Actionarilor. Din beneficiul societatii se pot constitui fonduri destinate modernizarii, cercetarii si dezvoltarii de produse noi, investitiilor, repartitiilor, precum si pentru alte destinatii stabilite de Adunarea Generala a Actionarilor.

Din beneficiul prevazut in bilant se scade impozitul legal, rezultand beneficiul cuvenit actionarilor, care se repartizeaza intre acestia, proportional cu aportul capitalului social, precum si pentru alte nevoi ale societatii.

In cazul inregistrarii de pierderi, adunarea generala a ationarilor va analiza cauzele si va hotari in consecinta.

Cu o cifra de afaceri de 54.718.251 lei, S.C. CONFECTIA S.A. a obtinut in 2008 un profit brut de 4.643.749 lei, astfel:

- rezultatul exploatarii: 6.177.870 lei

- rezultatul financiar: -1.534.121 lei

- rezultatul exceptional: 0 lei

Puncte tari:

Cota de piata este favorabila: peste 50%
Tradititia: unitatea produce sfori si alte fire groase si tesaturi din fire in, canepa si iuta de 117 ani, din anul 1886, fiind prima fabrica de sfori din Romania.
Recent unitatea a implementat Sistemul de Managemant al Calitatii conform conditiilor din standardul ISO 9001:2000.
Managementul performant, ce s-a concretizat in obtinerea de multe premii interne si internationale.

Puncte slabe:

Intreprinderea este dotata si lucreaza cu utilaje vechi, care necesita costuri mari de intretinere.
Parcul auto redus determina costuri mari cu desfacerea produselor proprii prin apelarea la terti pentru transport.
Modul de ambalare al produselor, ce nu permite patrunderea pe noi piete externe.
Lipsa resurselor financiare necesare retehnologizarii.

De-a lungul celor trei ani studiati firma a inregistrat o scadere din punct de vedere al productiei fizice si valorice, dupa cum rezulta din tabelul urmator:

Produs
Produs	Productie fizica	Productie valorica	Productie fizica	Productie valorica	Productie fizica	Productie valorica
Sfori si fire	1025100 kg	45.719.460 lei	941.270 kg	44.527.482 lei	672953 kg	38646590 lei
Tesaturi	600000 mp	125.000.000lei	571.490 mp	11.008.702 lei	522650 mp	10981665 lei

Tabel nr. 2 Productia fizica si valorica intre 2006-2008

Se observa ca cea mai mare pondere valorica o au sforile si firele, semnificativ, pe toti cei trei ani, desi se afla in scadere.

Grafic nr.1 ponderea sforilor si tesaturilor in productia totala 2008

2007 2008

Grafic nr.2 Evolutia productiei valorice a sforilor si firelor 2006-2008

Ca si produsele anterioare, tesaturile fabricate au un trend in scadere, firma producand mai putin in 2008 fata de ceilalti ani.

2007 2008

Garfic nr.3 Evolutia productiei fizice a tesaturilor 2006-2008

1.2. Piata si competitia

Piete de aprovizionare pentru S.C. CONFECTIA S.A.

S.C. CONFECTIA S.A. TG-JIU se aprovizioneaza cu materie prima atat de pe piata interna cu canepa si in pentru tesaturi, cat si de pe piata externa cu fibra de iuta 100% si fire de iuta 100%. De pe piata externa, Bangladesh, intreprinderea se aprovizioneaza cu iuta care, din cauza conditiilor climaterice nu poate fi cultivata in tara noastra. Aprovizionarea din import este foarte avantajoasa, deoarece decontarile dintre parti sunt realizate prin intermediul unor acorduri intre cele doua state (statul roman si cel din Bangladesh) prin clearing.

Furnizorii interni de materii prime, materiale consumabile si servicii sunt furnizori traditionali ai firmei, relatiile de colaborare cu acestia fiind de peste 20 de ani. Materiile prime sunt achizitionate pe plan intern de la Flaro Sibiu, Carpic Carei si Fibrex Savinesti.

Accesoriile folosite in productie se afla in stoc de mai bine de un an, asa incat firma nu s-a mai aprovizionat cu acest tip de materiale in ultimul timp. Furnizorii de la care S.C. CONFECTIA S.A. achizitiona accesoriile sunt: S.C. Tamiv S.A. Brasov de la care se cumpara curelele din piele, S.C. Prodplast S.A. TG-JIU , banda si fuse, S.C. Plase pescaresti S.A. Galati, de unde se aprovizioneaza cu franghii.

Alte tipuri de materiale folosite de interprindere in productie sunt ingredientii achizitionati de la urmatorii furnizori: amidon de la S.C. Calafat S.A., pasta de la S.C. Chimica S.A. Bistrita si produse petoliere de la S.C. Petrom S.A.

Pe langa furnizorii interni, mai sunt si furnizorii straini, care au un regim special. S.C. CONFECTIA S.A. TG-JIU se aprovizioneaza o data pe an cu iuta din Bangladesh, valoarea facturii fiind foarte mare. Stocul aprovizionat trebuie sa ajunga un an intreg, iar aprovizionarea se face in perioada august - septembrie, perioada cand se recolteaza iuta.

Lei

Nr. crt.	Furnizorul	Valoare furnizata	Structura (%)
Nr. crt.	Furnizorul
	Flaro Sibiu
	Carpic Carei
	Fibrex Savinesti
	S.C. Tamiv S.A. Brasov
	S.C. Prodplast S.A. TG-JIU
	S.C. Plase pescaresti S.A. Galati			2.5
	S.C. Chimica S.A. Bistrita
	Altii
	TOTAL

Tabel nr. 3 Valoarea si structura furnizorilor 2006-2008

Garfic nr.4 Structura furnizorilor 2008

Reteaua de distributie

S.C. CONFECTIA S.A. TG-JIU isi distribuie produsele catre clienti, societati comerciale independente de firma, intreprinderea avand doar un magazin de desfacere in apropierea unitatii, dar la nivelul caruia nu se fac vanzari en-detail. Firma nu desfasoara activitate de export, intreaga productie obtinuta fiind vanduta pe piata interna, firma neinregistrand activitati de export.

Principalele societati comerciale - clienti sunt de tip en gross (depozite COMAT), care cumpara produsele in cantitati mari pentru a le vinde mai apoi la un pret mai mare. Acesti clienti formeaza o retea de distributie stabila, relatiile comerciale cu acestia datand de aproape 25 de ani.

Firma si-a stabilit relatii de distribuire a produselor sale cu peste 200 de clienti, cu ponderi diferite in valoarea totala a vanzarilor. Intre cei mai importanti, pe linie comerciala, se inscriu: Adia Impex SRL Arad, Almo Pajura SRL TG-JIU , Comat Dolj SA, Caramet Impex Bistrita, Corimex Craiova, Decortex SRL Bacau, Danaster S.R.L. TG-JIU , Romanian Business Corpora, Super Star Impex SRL, Vidalis Impex SRL Zalau.

Produsele intreprinderii nu sunt doar comercializate de clientii sai, ci sunt folosite de unii dintre acesti in industria in care opereaza. Intre cei mai importanti clienti de acest fel se inscriu: Berimplast Negresti Oas, S.C. Cablul Romanesc S.A. Ploiesti care foloseste sfoara ca linie vegetala pentru cablurile de tractiune, Grosmetchim S.A. Pitesti, Industria Sarmei S.A., Directiile de Posta, Rodipet Bucuresti S.A. care folosesc sfoara pentru ambalaje.

Un statut aparte, atat in ceea ce priveste aprovizionarea, cat si distributia, il are S.C. Incov Alba Iulia, care reprezinta pentru S.C. CONFECTIA S.A. un client, fiind aprovizionat de aceasta cu fire pentru fabricarea covoarelor, dar si un furnizor de covoare pentru activitatea de comerciala a intreprinderii, astfel incat cele doua firme isi achita obligatiile reciproce prin compensare.

Pentru a atrage clientii si a stimula vanzarile, societatea acorda anumite facilitati clientilor: pentru plata la livrare se acorda discount de 5% pentru vanzari intre 10-50 milioane lei si 6% pentru vanzari peste 50 milioane lei.

Lei

Nr. crt.	Furnizorul	Valoare furnizata	Structura (%)
Nr. crt.	Furnizorul
	Berimplast Negresti Oas
	S.C. Cablul Romanesc S.A. Ploiesti
	Grosmetchim S.A. Pitesti
	Directiile de Posta
	Altii
	TOTAL

Tabel nr. 3 Valoarea si structura clientilor 2006-2008

Garfic nr.5 Structura clientilor 2008

Competitia

Piata tesaturilor industriale din iuta, canepa si in este relativ mica in Romania, S.C. CONFECTIA S.A. TG-JIU neavand o concurenta foarte mare din punct de vedere al numarului de competitori. In afara de intreprinderea vizata mai sunt doar doi producatori mai importanti care pot fi considerati concurenti: S.C. Tex S.R.L. si Industria Iutei Bucuresti S.A. Firma analizata este lider pe aceasta piata.

In comparatie cu ceilalti producatori din ramura, S.C. CONFECTIA S.A. TG-JIU este prima firma care foloseste ca materie prima iuta. Rezistenta acestei materii prime, a facut ca marfurile produse sa fie mai bune, cererea pentru acestea crescand vertiginos.

Nr. crt.	Denumire firma
	S.C. CONFECTIA S.A.
	Industria Iutei Bucuresti S.A.
	S.C. Tex S.R.L. Galati
	Altii
	Total

Tabelul nr. 4 Situatia pietei de produse textile - industriale in perioada 2006-2008

Graficul nr. 6 Situatia pietei de produse textile industriale 2008

S.C. Fintex si S.C. Faltin Falticeni concureaza cu firma studiata, dar numai pe un produs, acestia avand un singur tip de fir similar cu unul din produsele textilei, avand o cata de piata foarte redusa.

Pe langa acesti producatori de pe piata interna, intreprinderea mai concureaza si cu alte firme importatoare de produse similare, dar care au numai activitate de comert, nu si de productie. Acesti concurenti, desi nu foarte multi ca numar si cu o cota de piata relevanta, sunt in dezvoltare datorita preturilor mici practicate, drept urmare a importului direct din Asia, unde materia prima si forta de munca sunt foarte ieftine.

CAPITOLUL II

FLUXURILE FINANCIAR - MONETARE DIN INTREPRINDERE

Dupa sursa de provenienta, incasarile se grupeaza in incasari din:

vanzarea bunurilor, efectuarea lucrarilor si serviciilor

valorificarea catre terti a unor stocuri ce depasesc nevoile reale saufara miscare, inutilizabile

vanzarea unor terenuri sau mijloace fixe, care au devenit deprisos

valorificarea pe pietele specifice a unor titluri de valoare detinute de firma

vanzarea unor actiuni emise in vederea majorarii capitalului social

dobanzi, chirii, redevente, comisioane,dividende

emisiune de obligatiuni sau credite bancare

avansuri obtinute de la clienti pentru livrari viitoare

subventii donatii, ajutoare, restituiri de impozite, taxe

Platile reflecta miscarile de resurse banesti, reprezentand numerar si bani de cont, catre mediul intrprinderii si reprezinta operatiuni referitoare la stingerea unor datorii, ori alte care determina iesiri de disponibilitati banesti.

Cunoasterea marimii platilor are o mare importanta deoarece permite efectuarea de aprecieri asupra dimensiunii eforturilor banesti carora trebuie sa le faca fata intreprinderea intr- un interval de timp. Platile se pot clasifica dupa destinatia si continutul lor economic, criteriul evidentiind ponderea pe care o ocupa fiecare grupa de plati in total:

plata la vedere sau la termen, prin cont sau cu numerar, a contravalorii bunurilor, lucrarilor si serviciilor achizitionate

plata datoriilor fata de fondurile publice

plata drepturilor banesti ale personalului, salarii, premii, sporuri

plata imobilizarilor corporale cumparate

achitarea titlurilor de valoare rascumparate sau achizitionate

plata ratelor scadente la imprumuturi

achitarea dividendelor cuvenite asociatilor sau actionarilor

achitarea unor sume de bani sub forma de ajutoare, donatii.

O alta clasificare a platilor si incasarilor de numerar este cea in raport cu functia intreprinderii care a declansat fluxurile respective, astfel:

Fluxuri de numerar din activitati de exploatare

Acivitatile de exploatare includ activitatile legate de producerea si livrarea bunurilor si serviciilor destinate vanzarii. Fluxurile de numerar care rezulta din aceste activitati sunt:

-intrari de numerar: incasari de la clienti, incasari de dobanzi si dividende, alte incasari de numerar din exploatare

-iesiri de numerar: plati catre furnizori, plati catre salariati, plati de dobanzi, plati de impozite, alte plati referitoare la exploatare.

Fluxuri de numerar din activitati de investitii

Activitatile de investitii includ achizitionarea sau vanzarea de valori mobiliare si imobilizari corporale. Fluxurile de numerar rezultate din aceste activitati sunt :

-intrari de numerar: numerar din vanzarea de valori mobiliare, numerar din vanzarea de imobilizari corporale, numerar din rambursarea unor credite acordate de firma;

-iesiri de numerar: plati pentru actiuni si obligatiuni de la alte firme, plati pentru imobilizari corporale, credite acordate.

Fluxuri de numerar din activitati de finantare

Activitatile de finantare includ imprumutul, cresterea capitalului prin emiterea de actiuni si obligatiuni, recuperarea debitelor si plata dividendelor catre actionarii firmei:

-intrari de numerar: imprumuturi pe termen scurt si lung, numerar din vanzarea de actiuni;

-iesiri de numerar: rambursarea creditelor (exclusiv dobanda), plata in numerar a dividendelor, rascumpararea propriilor actiuni.

Fig. 1 Circuitul fluxurilor financiar-monetar in intreprindere2

Elaborarea fluxului de numerar- anul 2008

lei

Fluxuri de numerar din activitati de exploatare
Incasari in numerar din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii
Incasari in numerar provenite din redevente, onorarii, comisioane si alte venituri
Platile in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii
Platile in numerar catre si in numele angajatilor
Platile sau restituirile in numerar de impozit pe profit, daca nu pot fi identificate in mod specific cu activitatile de investitii si finantare
TOTAL FLUXURI DIN ACTIVITATI DE EXPLOATARE
Fluxuri de numerar din activitati de investitii
Platile in numerar pentru achizitionare de terenuri, cladiri, instalatii si echipamente, active corporale si alte investitii pe termen lung
Incasarile in numerar din vanzare de terenuri, cladiri, instalatii si echipamente, active corporale si alte investitii pe termen lung
Platile in numerar pentru achizitionare de instrumente de capital propriu si de creanta ale altor intreprinderi
Incasarile in numerar din vanzarea de instrumente de capital propriu si de creanta ale altor intreprinderi
Avansuri in numerar si imprumuturi efectuate de terti
Incasari din rambursarea avansurilor si a imprumuturilor acordate de terti
Dobanzi incasate
TOTAL FLUXURI DIN ACTIVITATI DE INVESTITII
Fluxuri de numerar din activitati de finantare
Veniturile in numerar din emisiunea de actiuni si din alte instrumente de capital propriu
Platile in numerar catre actionari pentru achizitionarea sau rascumpararea instrumentelor de capital propriu ale intreprinderii
Venituri in numerar din emisiunea de obligatiuni sau contractarea de credite, ipoteci si alte imprumuturi
Rambursarile in numerar ale unor sume imprumutate
Platile in numerar ale locatorului pentru reducerea obligatiilor sale in cadrul operatiunilor de leasing financiar
TOTAL FLUXURI DIN ACTIVITATI DE FINANTARE
FLUXURI DE NUMERAR - TOTAL
Numerar la inceputul perioadei
Numerar la finele perioadei

Fluxurile financiar-monetare ale intreprinderii au fost analizate pe baza intrarilor si iesirilor inregistrate trimestrial in Cartea Mare care cuprinde fisele sintetice ale conturilor pe anul 2008.

Fluxurile de incasari in lei din vanzarea bunurilor si prestarea de servicii.

Pentru fluxurile de incasari in lei au fost analizate inregistrarile contului 5121, conturi la banci in lei in corespondenta cu contul 411, clienti.

lei

Trimestru	I	II	III	IV
Valoare

Tabel nr. 5 Situatia fluxurilor de incasari in lei din vanzarea bunurilor si prestarea de servicii 2008

Graficul nr. 7 Evolutia fluxurilor de incasari din vanzarea bunurilor si prestarea de servicii 2008

Se constata ca pe parcursul unui an aceste fluxuri variaza mult: daca in primele trei trimestre evolutia incasarilor are un trend crescator, in ultimul trimestru incasarile scad, situandu-se chiar la un nivel mai scazut decat la inceputul anului, reprezentand cel mai scazut nivel din intregul an. Media incasarilor din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii este 9.560.926, ceea ce inseamna ca sumele incasate in trimestrele II si III sunt peste medie. Fluxurile anuale de incasari au o valoare de 38.243.704.

Fluxurile de plati in lei pentru cumpararea materiilor prime, materialelor, serviciilor.

Pentru determinarea sumelor platite efectiv in aceste directii, s-a analizat creditul contului 5121 in corespondenta cu conturile 401, furnizori, 404, furnizori de imobilizari, 409, furnizori debitori, 471, cheltuieli inregistrate in avans, 602, cheltuieli cu materiale consumabile, 613, cheltuieli cu primele de asigurare, 622, cheltuieli privind comisioanele, 627, cheltuieli cu serviciile bancare si 628, alte cheltuieli cu serviciile executate de terti.

Denumire cont	Trim. I	Trim. II	Trim.III	Trim. IV
Furnizori
Furnizori debitori
Cheltuieli inregistrate in avans
Cheltuieli cu materiale consumabile
Cheltuieli cu primele de asigurare
Cheltuieli privind comisioanele
Cheltuieli cu serviciile bancare
Alte chelt. cu serv. executate de terti.
Total fluxuri

Tabel nr. 6 Situatia fluxurilor de plati in lei pentru cumpararea materiilor prime, materialelor, serviciilor 2008

Graficul nr. 8 Evolutia fluxurilor de plati in lei pentru cumpararea materiilor prime, materialelor,

serviciilor 2008

Conform garficului, evolutia fluxurilor de plati in lei pentru cumpararea materiilor prime, materialelor si serviciilor are un trend descendent intre primul si al doilea trimestru, de la 8.726.997 lei la 1.791.118, valoarea acestora scazand de aproape opt ori, apoi stagneaza un trimestru la o valoare apropiata, pentru ca in ultima perioada sa evolueze in sens crescator, pana la o valoare de 4.267.398 lei, ceea ce inseamna aproximativ jumatate din valoarea de la inceputul anului. Valoarea totala a acestor fluxuri la nivelul anului 2008 este de 16.480.121. Se constata ca firma se aprovizioneaza cu materii prime si materiale necesare productiei mai ales in prima parte a anului, pentru ca in urmatoarele tirmestre sa-si suplimenteze eventualele lipsuri.

Comparativ cu incasarile din vanzarea bunurilor si prestarea de servicii, fluxurile de plati efectuate pentru achizitionarea materialelor necesare este mult mai mic, situandu-se la mai putin de jumatate de valoarea acestora.

Fluxurile de incasari si plati in valuta provenite din exporturi si importuri

Intreprinderea nu a inregistrat incasari in valuta din export deoarece aceast nu are piata de desfacere la exterior, in schimb realizeaza plati in valuta deoarece importa materie prima.

lei

Trimestru	I	II	III	IV
Valoare

Tabel nr. 7 Situatia fluxurilor de plati in valuta 2008

Se observa ca cea mai mare cantitate de materie prima a fost importata in trimestrul al II-lea, valoarea totala a platilor in valuta pe anul 2008 fiind de 8.653.077 lei.

Fluxul circulatiei numerarului prin casieria intreprinderii

Pentru a evidentia fluxurile de numerar prin casieria unitatii a fost analizat pe o perioada de o saptamana, Registrul de Casa care este un document ce evidentiaza operatiunile zilnice de incasari si plati efectuate prin intermediul casieriei unitatii.

Data	Incasari		Plati
Data	Valoare (lei)	Explicatie	Valoare (lei)	Explicatie
		Vanzari produse		Combustibil
		Rest deplasari		Depunere in cont
		Avansuri de trezorerie		Avansuri de trezorerie
				Creditori diversi
Total
		Vanzari produse		Asigurare
		Avansuri produse		Aprovizionari
				Avansuri personal
				Avansuri de trezorerie
Total
		Vanzari produse		Avansuri personal
		Viramente interne		Facturi furnizori
		Avansuri de trezorerie		Combustibil
		Rest deplasare		Furnizori
Total
		Vanzari produse		Protocol
		Diferente decontari		Asigurare
		Rata CAR		Facturi furnizori
Total
		Vanzari produse		Combustibil
		Avansuri produse		Taxa seminar
				CAR
				Aprovizionari
Total

Tabel nr. 8 Situatia fluxurilor de incasari si plati in numerar 4.11-7.11.2008

Cele mai mari incasari in numerar, de-a lungul saptamanii 4.11-7.11.2008, s-au inregistrat in a treia zi, zi in care s-au facut si platile cele mai mari. Evolutia fluxurilor in numerar inregistreaza fluctuatii foarte mari de la o zi la alta. De aceea nu se poate stabili nici o regula in evolutia acetora si nici nu se va putea previziona evolutia lor viitoare.

Graficul nr. 9 Evolutia fluxurilor de incasari si plati in numerar 3.11-7.11.2008

Fluxuri financiar-monetare din activitatea de investitii

La nivelul intreprinderii fluxurile din activitatea de investitii se identifica tot pe trimestre, astfel:

lei

Fluxuri	Trim. I	Trim.II	Trim.III	Trim.IV	Total
Incasari: Dobanzi incasate
Plati pentru achizitionarea de terenuri si mijloace fixe, active necorporale si alte active pe termen lung

Tabel nr. 9 Situatia fluxurilor de incasari si plati din activitatea de investitii 2008

Se observa ca cele mai mari incasari din activitatea de investitii se inregistreaza in trimestrul al doilea si sunt realizate in totalitate din dobanzi pentru depozitele firmei. Cele mai mari plati pentru investitii sunt efectuate in primul trimestru pentru achizitia de active pe termen lung. Veolutia platilor si incasarilor din activitatea de investitii, se prezinta astfel:

Graficul nr. 10 Evolutia fluxurilor de incasari si plati din activitatea de investitii 2008

Conform graficului, incasarile si platile fluctueaza puternic de-a lungul anului, inregistrandu-se valori cu mult mai mici la nivelul incasarilor fata de valoarea platilor. Doar la nivelul trimestrului II se intersecteaza dreapta incasarilor cu cea a platilor, ceea ce inseamna ca acestea au valori apropiate.

Fluxuri banesti privind constiruirea si modificarea capitalurilor intreprinderii

La nivelul anului 2008 intreprinderea inregistreaza o dublare a capitalurilor proprii fata de anii anteriori, realizand urmatoarele fluxuri:

lei

Indicatori
1 Capitaluri proprii in sens strict
a) capital social
b) contul intreprinzatorului individual (aport de capital cahs)	0
c) contul intreprinzatorului individual (aport de capital in natura)	0
d) prime legate de capital
e) rezerve
f) rezultatul reportat
g) rezultatul exercitiului
h) repartizarea profitului
i) fonduri
j) repartizari la fondul de dezvoltare
2 Diferente din reevaluare
3 Subventii pentru investitii
4 Provizioane reglementate
Total

Tabel nr. 10 Situatia fluxurilor banesti privind capitalul

Fluxuri banesti cu bancile

Pentru a se evidentia acest tip de fluxuri s-au studiat: contul 5121 si 5124, rezultand toate intrarile si iesirile pe care intreprinderea le-a efectuat in si din conturile sale, contul 519 care reflecta creditele pe termen scurt pe care intreprinderea le-a contractat, 518 care reprezinta dobanzile de platit pentru aceste credite. Pe termen lung intreprinderea nu a contractat credite, asa incat nu a inregistrat fluxuri banesti de aceasta natura.

Situatia conturilor la banci ale intreprinderii se prezinta astfel:

Fluxuri		Trim. I	Trim. II	Trim. III	Trim. IV	Total
Intrari	Lei
Intrari	Valuta
Iesiri	Lei
Iesiri	Valuta

Tabel nr. 11 Situatia fluxurilor banesti cu bancile 2008

Din tabel rezulta o activitate intensa cu bancile, intrarile in conturile intreprinderii devansand cu mult iesirile, ceea ce inseamna ca intreprinderea a depus mai multi bani in cont decat a retras pentru efectuarea diferitelor plati. Totodata se observa ca valoarea fluxurilor in valuta este mai mare decat cea in lei.

In ceea ce priveste creditele pe termen scurt contractate de banca, situatia ridicarii numerarului, cat si efectuarea platilor pentru rambursarea acestora, se prezinta astfel:

lei

Fluxuri	Credite pe termen scurt	Dobanzi aferente
Intrari
Iesiri

Tabel nr. 12 Situatia fluxurilor banesti cu bancile 2008

Aceasta inseamna ca, in anul 2008, intreprinderea a contractat credite in valoare de 13.486.491, rambursand o suma egala cu 4.580.391, si 1.326.602, reprezentand dobanzile aferente.

Fluxuri financiare cu bugetele publice

Fluxurile banesti pe care intreprinderea le inregistreaza cu bugetul statului sunt de forma platilor catre buget, firma neprimind subventii si nici un fel de prime din partea statului, adica nu realizeaza intrari din aceasta directie.

lei

Iesiri	Valori
Contributia unitatii la asigurarile sociale
Contributia unitatii la asigurarile de sanatate
Contributia unitatii la fondul de somaj
Impozitul pe profit
Impozitul pe salarii
Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
Fonduri speciale - taxe si varsaminte
Alte datorii fata de bugetul statului
Total

Tabel nr. 13 Situatia fluxurilor banesti cu bugetele publice 2008

Valorea totala a platilor fata de bugetul statului se ridica la 945.595, fiind cele mai mari plati pe care firma le are de facut. In cadrul acestor sume, valoarea cea mai mare, de aproximativ o patrime, o are contributia firmei la asigurarile sociale, urmata de alte impozite, taxe si varsaminte asimilate.

Fluxuri financiare cu salariatii

Pentru a evidentia fluxurile monetare pe care intreprinderea le desfasoara cu salariatii s-a analizat situatia salariilor datorate personalului, a ajutoarelor materiale, a avansurilor acordate, precum si a altor datorii in legatura cu acestia.

Iesiri	Trim. I	Trim. II	Trim. III	Trim. IV
Salarii datorate
Ajutoare materiale datorate
Avansuri acordate personalului
Alte datorii in legatura cu personalul
Total

Ponderea cea mai mare in total plati o au platile pentru salarii,urmate de avansurile acordate personalului.

lei

Tabel nr. 14 Situatia fluxurilor banesti cu salariatii 2008

Din tabel rezulta ca valoarea cea mai mare a fluxurilor banesti cu salariatii se inregistreaza in trimestrul al II-lea, dar evolutia este uniforma, neinregistrandu-se diferente foarte mari de la un trimestru la altul. In ultimul trimestru evolutia acestor tipuri de fluxuri are un trnd descrescator, aceasta situatie putandu-se datora si reducerii numarului de salariati.

Graficul nr. 11 Evolutia fluxurilor financiare cu salariatii 2008

Fluxuri financiare generate de repartizarea profitului

Conform anexei bilantului repartizarea profitului, profitul net inregistrat in anul 2008 de 560.985 lei nu a fost repartizat, fiide reportat in anul urmator. Singurul flux legat de repartizarea profitului in anul 2008 este plata impozitului , avand o valoare de 82.790 lei, comparativ cu anul anterior , cand a avut valoarea de 448.438 lei.

CAPITOLUL III

ANALIZA FLUXURILOR FINANCIAR - MONETARE ALE INTREPRINDERII

3.1 Analiza fluxurilor financiar monetare ale intreprinderii pe baza bilantului si anexelor

Criteriile de clasament al posturilor in activul si pasivul bilantului difera in functie de scopul urmarit in analiza, ceea ce a condus la existenta mai multor tipuri de bilant: contabil, financiar, functional. Bilantul contabil este elaborat intr-o viziune patrimonial-juridica; activul are un sistem dublu de clasament: dupa destinatie, care permite afectarea activelor dupa finalitatea lor in procesul economic (imobilizari), iar in interior, dupa natura (necorporale, corporale, financiare).

In pasiv opereaza criteriul apartenentei fondurilor. Studiul bilantului trebuie efectuat dupa repartizarea rezultatului si incepe cu examinarea structurii pasivului si a structurii activului. Bilantul contabil, care prezinta drepturile si angajamentele patrimoniale ale intreprinderii, se dovedeste insuficient adaptat analizei financiare orientate spre gestiune, care necesita un bilant mai operational, pentru a evidentia relatia dintre resursele disponibile si nevoile de finantare ale intreprinderii. Nici o resursa nu poate ramane fara alocare si orice nevoie de finantare trebuie acoperita din resurse financiare, ceea ce se reflecta prin bilantul financiar.

Logica bilantului financiar se bazeaza pe criteriul lichiditatii crescatoare a activului si pe cel al exigibilitatii crescatoare a pasivului. Din punct de vedere financiar, fiecare element de activ reprezinta o alocare de fonduri banesti in vederea constituirii unei structuri de productie adecvate intentiilor productive ale intreprinzatorilor. Elementele de activ sunt structurate dupa gradul lor de lichiditate (posibilitatea de a fi transformate in bani) in intentia de a obtine cea mai operativa recuperare a capitalurilor investite si o rentabilitate ridicata. In bilant se inscriu mai intai activele cele mai putin lichide (cu perioada cea mai mare de recuperare): imobilizarile necorporale (brevete, licente, marci de fabrica si comerciale, studii), corporale (terenuri, cladiri, masini, utilaje, instalatii) si financiare (participatii, titluri cumparate). Datorita rotatiei lente a capitalurilor investite in aceste active, ele se mai numesc si alocari permanente (stabile).

Se inscriu apoi activele circulante (stocuri, creante, lichiditati) mult mai lichide decat imobilizarile, din care cauza ele sunt numite si alocari ciclice (temporare), recuperarea capitalurilor investite facandu-se dupa incheierea unui ciclu de exploatare (aprovizionare, productie, desfacere). In cele din urma, in activul bilantului se inscriu eventualele pierderi, care se asimileaza cu o diminuare de capitaluri proprii.

Pasivul bilantului reflecta, din punct de vedere financiar, sursele de provenienta a capitalurilor proprii si imprumutate. Pasivele sunt structurate dupa gradul de exigibilitate (insusirea lor de a deveni scadente la un anumit termen). Mai intai se inscriu capitalurile proprii provenite de la actionari, apoi cele din reinevestiri ale acumularilor anterioare (rezerve) si din surse publice (subventii, provizioane reglementate). In mod practic, aceste surse nu au o scadenta (decat in situatii limita, de faliment), nu sunt deci exigibile si de aceea se mai numesc surse permanente (stabile). Tot in categoria surselor permanente se inscriu si datoriile financiare, respectiv imprumuturile contractate pe termen lung, cu scadenta mai indepartata. 3

Datoriile pe termen scurt (credite, furnizori, decontari) sunt cele mai exigibile si de aceea sunt numite surse ciclice (temporare). In cea mai mare parte, ele sunt contractate pentru necesitati de productie si le intalnim adesea sub denumirea de datorii de exploatare.

Bilantul financiar al S.C. CONFECTIA S.A. se prezinta astfel :

lei


ACTIV

1.1Imobilizari necorporale		0
a) cheltuieli de constituire si cercetare-dezvoltare		0
b)alte imobilizari		0
c) imobilizari in curs		0
d) provizioane pentru deprecierea imob. necorp.
1.2 Imobilizari corporale
a) terenuri
b) constructii
c) echipamente tehnologice
d) mijloace de transport
e) alte imobilizari corporale
f)imobilizari in curs
g) provizioane pentru deprecierea imob. corp.
1.3 Imobilizari financiare
a) titluri de participare
b) alte titluri imobilizate
c) creante imobilizate
d) provizioane pentru deprecierea imob. financiare
1.4 Creante comerciale cu scad > 1 an
I. ACTIVE IMOBILIZATE
2.1 Stocuri
a) mat. prime, mater. consumabile, ob. inventar
b) stocuri aflate la terti
c)productie in curs de executie
d) produse
e) animale
f) marfuri
2.2 Creante comerciale cu scadenta< 1 an
a) clienti si conturi asimilate, din care:
clienti incerti
b) alte creante
c) furniori debitori
d) decontari cu asociatii privind capitalul
2.3 Conturi de regularizare si asimilate
a) cheltuieli efectuate in avans+decontari
b) diferente de conversie activ
2.4 Prime privind rambursarea obligatiunulor
II. ACTIVE REALIZABILE
3.1 Titluri de plasament
3.2 Conturi la banci, casa si acreditive
III. TREZORERIA POZITIVA
ACTIVE CIRCULANTE
TOTAL ACTIV
PASIV
1 Capitaluri proprii in sens larg
1.1 Capitaluri proprii in sens strict
a) capital social
b) contul intreprinzatorului individual (aport de capital cahs)	0
c) contul intreprinzatorului individual (aport de capital in natura)	0
d) prime legate de capital
e) rezerve
f) rezultatul reportat
g) rezultatul exercitiului
h) repartizarea profitului
i) fonduri
j) repartizari la fondul de dezvoltare
1.2 Diferente din reevaluare
1.3 Subventii pentru investitii
1.4 Provizioane reglementate
2 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
2.1 Provizioane pentru riscuri
2.2 Provizioane pentru cheltuieli de repartizat
3 Datorii cu scadenta> 1 an
3.1 Datorii financiare cu scadenta> 1 an
a) banci
b) alte datorii cu scadenta> 1 an
3.2 Datorii nefinanciare cu scadenta> 1 an
a) furnizori si conturi asimilate cu scadenta> 1 an
b) avansuri primite> 1 an
I. PASIVE PE TERMEN LUNG
4. Datorii nefinanciare cu scadenta< 1 an
a) furniz. si conturi asimil cu sc< 1 an (partea< 1 an)
b) funizori si conturi asimilate cu scadenta< 1 an
c) avansuri primite
d) alte datorii (taxe, salarii, personal)
e) contul intreprinzatorului individual (dat in natura)
5. Conturi de regularizare si asimilate
a) venituri inregistrate in avans+ decontari
b) diferente de conversie pasiv
II. DATORII CURENTE CU SCADENTA< 1 AN
6. Datorii financiare cu scadenta> 1 an
7. Datorii financiare cu scadenta< 1 an
a) banci
b) alte datorii financiare< 1 an
c) contul intreprinzatorului individual (datorie cash)
III. TREZORERIA NEGATIVA
DATORII CU SCADENATA< 1 AN
DATORII TOTALE
TOTAL PASIV

Prezentarea bilantului financiar pune in evidenta doua parti distincte pe orizontala: partea superioara care reflecta structura financiara prin stabilitatea elementelor care il compun (necesarul de finantat si resursele de finantare permanente) si partea inferioara care reflecta finantarea ciclului de activitate (necesarul de finantat pe termen scurt si resursele temporare de finantare).

Studiul bilantului implica analiza acestuia in doua directii: orizontala si verticala, fiecare punand in evidenta anumite corelatii cu semnificatii deosebite in aprecierea situatiei financiare a intreprinderii.

Analiza pe orizontala a bilantului pune in evidenta modul in care se realizeaza principalele echilibre financiare pe termen scurt si pe termen lung ale intreprinderii, cum ar fi: situatia neta, fondul de rulment, necesarul de fond de rulment, trezoreria.

Indicatorul numit situatie neta estimeaza contabil valoarea drepturilor ce le poseda proprietarii asupra intreprinderii. Are o sfera de cuprindere mai restransa decat cea a capitalurilor proprii, pentru ca exclude subventiile pentru investitii si provizioanele reglementate, interesand atat pe actionari cat si pe creditorii intreprinderii. Situatia neta se determina cu ajutorul relatiei:

SN=Total Activ - Datorii totale

lei

Indicator
Activ total
Datorii totale
Situatia neta

Tabel nr. 15 Situatia neta a intreprinderii

2007 2008

Graficul nr. 12 Evolutia situatiei nete a intreprinderii

O situatie neta pozitiva si crescatoare reflecta o gestiune economica sanatoasa, care are ca efect maximizarea valorii intreprinderii (capitalurilor proprii). Invers, o situatie neta negativa reflecta o stare de prefaliment, fiind consecinta incheierii cu pierderi a exercitiilor anterioare, pierderi care au epuizat integral capitalurile proprii, partea neacoperita ramanand exclusiv in sarcina creditorilor, acesta fiind riscul de insolvabilitate al intreprinderii.

Se observa ca intreprinderea, nu numai ca inregistreaza o situatie neta pozitiva, ci chiar ca aceasta situatie are o evolutie crescatoare, in 2008, avand o valoare dubla fata de anul anterior, data de o crestere masiva a activelor imobilizate si a celor circulante in anul analizat.

Analiza pe verticala a bilantului presupune a analiza structura celor doua parti ale acestuia, si anume structura activului si structura pasivului, rezultand mai multe rate de structura a bilantului ce pun in evidenta caracteristici financiare ale intreprinderii.

Structura activului caracterizeaza compozitia patrimoniului economic al intreprinderii, in concordanta cu caracterul mai mult sau mai putin ,,capitalistic" al acesteia ca si vulnerabilitatea sa la evolutiile inflationiste. Ratele de structura a activului reflecta apartenenta sectoriala si natura activitatii intreprinderii.

a) Ponderea activelor imobilizate

De-a lungul celor trei ani, valoarea activelor imobilizate ale intreprinderii a avut o evolutie pozitiva, in 2008, acestea ajungand sa-si dubleze valoarea fata de anul anterior, acest lucru fiind datorat cresterii valorii terenurilor si a constructiilor, in urma reevaluarii, in conditiile in care valoarea celorlalte imobilizari corporale si a imobilizarilor necorporale a scazut, dar intr-o proportie mai mica, imobilizarile financiare ramanand constante, adica egale cu 0. Ponderea activelor imobilizate in total activ se calculeaza dupa formula: S_I=(Activ imobilizat/Activ total)*100

Lei

Indicator
Activ imobilizat
Activ total
Ponderea activelor imobilizate

Tabel nr. 16 Situatia activelor imobilizate ale intreprinderii

2007 2008

In cadrul activului imobilizat se pot detalia ponderile tipurilor de imobilizari astfel:

Ponderea imobilizarilor corporale reprezinta ponderea capitalurilor fixe in patrimoniu si reflecta indirect intensitatea capitalistica a activitatii.

Se observa ca ponderea imobilizarilor corporale in total activ este, in 2006 si 2008, aceeasi cu cea a activelor imobilizate, motivata de faptul ca cei doi indicatori au avut valori egale in cei doi ani.

Dupa cum rezulta din bilantul financiar, si activele circulante au urmat cresterea activelor imobilizate, in anul 2008 acestea atingand valoarea de 43,480,347,651, adica aproape dublul valorii anilor anteriori.

Aceasta crestere inregistrata arata o evolutie pozitiva a activitatii intreprinderii, fiind datorata cresterii valorii stocurilor, a activelor realizabile si a trezoreriei pozitive care inregistreaza valori cu mult superioare celor din anii precedenti. Contrar acestora, valoarea marfurilor vandute catre clienti a ramas aproximativ aceeasi pe parcursul celor trei ani.

De asemenea, si in cadrul activului circulant se pot calcula ponderile elementelor sale:

Ponderea stocurilor si productiei in curs de executie, care depinde de sectorul de activitate si de durata ciclului de productie.

Se constata o scadere a ponderii stocurilor si productiei in curs, in cadrul activului, desi acestea cresc valoric, datorita faptului ca si total activ a crescut, dar intr-o proportie mai mare.

Ponderea portofoliului de creante comerciale depinde de durata termenelor de plata convenite cu clientela.

Scaderea brusca a ponderii creantelor comerciale in total activ in anul 2008, se datoreaza cresterii activului, in conditiile in care valoarea creantelor comerciale a ramas aproximativ constanta.

Ponderea lichiditatilor in patrimoniu este considerata ca expresie a esentei trezoreriei.

Cresterea ponderii lichiditatilor in ultimii doi ani arata o preferinta a firmei pentru banii lichizi, S.C. CONFECTIA alegand sa-si depuna banii in conturi la banci.

Ponderea activelor circulante si a celor imobilizate in total activ pe anul 2008 este reflectata in graficul urmator:

Dupa cum se observa, activele circulante ocupa trei sferturi din total activ, restul revenind activelor imobilizate.

Structura pasivului degaja politica de finantare a intreprinderii, evidentiind gradul de stabilitate a finantarii si autonomia financiara pe care le asigura intreprinderii combinatia de resurse avand maturitati si origini diverse (capitaluri proprii, datorii pe termen lung, mediu sau scurt).

Urmand traiectoria activului, pasivul inregistreaza, in anul 2008, o crestere similara, aproape dublandu-si valoarea fata de anul anterior.

Ponderea capitalurilor permanente in pasiv inregistreaza o crestere majora de peste 25%, datorata cresterii valorii acestora si mai ales a capitalurilor proprii.

Ponderea capitalurilor proprii in resursele de finantare reflecta autonomia financiara globala a intreprinderii:

Cresterea ponderii capitalurilor proprii este explicata pe seama cresterii valorii rezervelor si a diferentelor din reevaluare.

Ponderea datoriilor pe termen mediu si lung in totalul capitalului reflecta autonomia la termen a intreprinderii, respectiv dependenta pe termen lung de finantarea externa.

Se observa ca intreprinderea nu a contractat nici un fel de imprumuturi pe termen mediu si lung de la banci, avand ponderea egala cu 0.

Scaderea ponderii datoriilor curente in total pasiv se explica prin scaderea valorica a datoriilor fata de banci si a altor datorii, taxe, salariati, intr-o proportie mai mare decat au crescut alti indicatori si mai ales prin cresterea valorii pasivului total.

Evolutia ponderii datoriilor curente in total pasiv are aceeasi explicatie ca si pentru activele curente, pentru faptul ca cea mai mare parte din datoriile totale este ocupate de cele curente.

3.2 Analiza fluxurilor financiar monetare ale intreprinderii pe baza de rate sau indicatori

Aprofundarea analizei situatiei financiare pe baza bilantului impune recurgerea la un procedeu frecvent ultilizat in analiza financiara, cunoscut sub numele de ,,metoda ratios". Ratio este un raport intre doua posturi de bilant, din contul de rezultat, sau combinat, din bilant si din contul de rezultat, echivalent cu termenul de rata, coeficient, indice, procent. Intre elementele raportului trebuie sa existe o anumita omogenitate din punct de vedere al modului de evaluare si relatii directe intre marimile ce se compara.

Metoda ratios completeaza analiza indicatorilor din bilant si contul de rezultat in marimi absolute si permite efectuarea de comparatii in timp si spatiu, sau cu valori de referinta, pentru a situa mai bine intreprinderea in mediul concurential, sau pentru a-i aprecia evolutia. In acest sens, se utilizeaza marimi ce se raporteaza din contul de rezultat, din bilant, sau combinat, din contul de rezultat si din bilant.

Pe baza contului de profit si pierdere al societatii s-a construit tabloul soldurilor intermediare de gestiune, in vederea realizarii unei analize corecte si complete:

Indicatori de gestiune

In masura in care ratele de structura si de sinteza ale bilantului vizeaza posturile la un moment dat, acestea au un caracter static. Insa gestiunea financiar pe termen scurt necesita informatii pentru aprecierea echilibrului financiar si a lichiditatii intreprinderii in dinamica, ceea ce impune determinarea unor rate de rotatie a posturilor din bilant. Ratele de rotatie furnizeaza indicatii dinamice deoarece permit sa se introduca o dimensiune temporala in analiza bilantului prin evidentierea ritmului de reinnoire a unor componente ale acestuia. In acest scop, se compara elemente din bilant cu indicatori din contul de rezultat care exprima fluxuri caracteristice ale activitatii de exploatare, cum ar fi cifra de afaceri (CA), determinandu-se ritmul de reinnoire, prin intermediul numarului de rotatii si durata unei rotatii a postului din activul sau pasivul bilantului. Numarul de rotati (N) si durata unei rotatii( D) evolueaza invers, cresterea numarului de rotatii antrenand reducerea duratei unei rotatii.

Viteza de rotatie a activelor totale masoara aportul activelor totale ale firmei la realizarea cifrei de afaceri, prin rotatia tuturor activelor de care dispune societatea.

Viteza de rotatie a activelor circulante definita ca fiind cifra vanzarilor la valoarea activelor circulante, se calculeaza dupa urmatoarea formula:

Se observa o crestere a vitezei de rotatie a activelor circulante in anul 2007 fata de anul 2006, ceea ce semnifica o eliberare suplimentara de resurse financiare, putandu-se obtine o productie mai mare cu acelasi volum de capital, dar calculand indicatorul si pe anul 2008 se observa ca aceasta crestere a fost provizorie, valoarea acestuia fiind mai mica chiar si decat anul 2006.

Viteza de rotatie a imobilizarilor fixe masoara cat de eficienta este firma in utilizarea masinilor si echipamentelor.

Media pe industrie a acestui indicator este de 5,7 ori, adica 63 zile intr-un an. Valorile rezultate arata ca ratele se afla sub media pe industrie in ceea ce priveste utilizarea masinilor si echipamentelor, dar se constata o imbunatatire a nivelului acestui indicator, din nou numai provizoriu, caci in anul 2008, acesta are valoarea cea mai mica din toti cei trei ani analizati. Intreprinderea trebuie sa utilizeze mai eficient masinile si echipamentele in activitatea de productie.

Viteza de rotatie a stocurilor exprima viteza cu care agentul economic isi roteste stocurile necesare pentru a sustine un nivel dat al vanzarilor in perioada analizata.

Tendinta de crestere a acestui indicator, in anul 2006 fata de 2007, exprima o scadere a timpului de transformare a stocurilor in lichiditati, fiind un punct tare al gestiunii financiare. Limita normala prevazuta este de 6 rotatii, ceea ce inseamna ca intreprinderea va trebui sa continue imbunatatirea acestui indicator. Pentru anul 2008, valoarea acestui indicator se inrautateste fata de 2007, scazand de la 3,32 la 1,85, ducand la o crestere a numarului de zile de rotatie a stocurilor de la 108 la 194, o scadere mare determinata de o crestere a valorii stocurilor. Intreprinderea ar trebui sa-si constituie stocuri de mai mica valoare strict necesare activitatii de productie pentru a nu bloca disponibilitatile.

Durata de recuperare a creantelor masoara timpul care este necesar pentru recuperarea banilor aferenti facturilor emise si neincasate. Cresterea creantelor reprezinta o situatie necorespunzatoare care poate genera contractarea unor credite suplimentare pentru asigurarea continuitatii productiei si achitarea obligatiilor.

Limita admisa a acestui idicator este de 30 zile. In anul 2006, acest indicator depaseste valoarea de referinta, ceea ce inseamna ca firma isi recupereaza greu creantele, dar in anul 2007 se constata o imbunatatire a nivelului indicatorului, firma recuperandu-si creantele la timp. In anul 2008, firma se afla din nou in dificultate in ceea ce priveste durata de recuperare a creantelor, chiar daca diferenta acestui indicator fata de anul anterior nu este foarte mare, 3 zile, si nu se indeparteaza cu mult fata de limita admisa.

3.2.2 Indicatori ai fondului de rulment

Alocarile permanente (in imobilizari) sunt, in principiu, acoperite din surse permanente (capitaluri proprii si datorii financiare). Cu cat sursele permanente sunt mai mari decat necesitatile permanente de alocare a fondurilor banesti, cu atat intreprinderea dispune de o marja de securitate care o pune la adapost de evenimente neprevazute. Acest surplus de surse permanente degajat de ciclul de finantare al investitiilor poate fi rulat pentru reinnoirea stocurilor si creantelor si este denumit fond de rulment. El este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la realizarea echilibrului finantarii pe termen scurt.

Fondul de rulment se poate calcula prin urmatoarele 2 relatii (ce duc la acelasi rezultat):

Prima relatie pune in evidenta echilibrul financiar pe termen lung, fondul de rulment reprezentand partea din capitalurile permanente ramasa dupa finantarea imobilizarilor, pe care intreprinderea o consacra finantarii activelor circulante. Este partea din capitaluri cu grad de exigibilitate slab, care serveste finantarii elementelor de activ cu grad de lichiditate suficient de crescut.

A doua relatie pune in evidenta afectarea si finalitatea fondului de rulment care este finantat din activul circulant. In aceasta ipostaza, fondul de rulment financiar arata surplusul activelor circulante nete nefinantate din datoriile temporare, evidentiind excedentul de lichiditate potentiala, ca o marja de securitate privind solvabilitatea.

Astfel calculat, fondul de rulment reprezinta suma dintre fondul de rulment propriu si fondul de rulment strain (imprumutat).

Fondul de rulment propriu exprima capacitatea intreprinderii de a finanta prin fonduri proprii activul imobilizat de care dispune la un moment dat, adica autonomia financiara a unei intreprinderi. Fondul de rulment strain indica indatorarea pe termen lung a intreprinderii care finanteaza activele circulante.

Pornind de la acesti doi indicatori se calculeaza gradul de acoperire a activelor circulante cu capital propriu.

Un fond de rulment pozitiv constituie o marja de securitate a intreprinderii pentru exploatarea sa cotidiana, permitandu-i sa-si asigure un nivel minim al unor active circulante strict necesare functionarii (stocuri minime, fond de casa minim), activul circulant fiind superior datoriilor pe termen scurt.

In practica se considera ca fondul de rulment al intreprinderii industriale trebuie sa reprezinte valoarea a 1-3 luni cifra de afaceri.

Fondul de rulment net (FRN) reprezinta partea din capitalul permanent care poate fi utilizata pentru finantarea activelor circulante, adica excedentul de capital permanent fata de activele imobilizate sau excedentul activelor circulante cu lichiditati pe termen mai mic de un an, fata de datoriile exigibile pe termen mai mic de un an.

Se observa ca firma inregistreaza o crestere a capitalului permanent care poate fi utilizat pentru finantarea activelor circulante.

Fondul de rulment propriu defineste excedentul capitalului propriu fata de activele imobilizate si semnifica autonomia de care dispune o intreprindere in materie de finantare a investitiilor.

Excedentul capitalului propriu fata de activele imobilizate este mai mare in anul 2007 fata de 2006, aratand o crestere a autonomiei de care dispune intreprinderea in materie de finantare a investitiilor.

Fondul de rulment strain se poate interpreta ca fiind egal cu datoriile la termen.

Evolutia FRS arata o scadere a datoriilor la termen ale intreprinderii in anul 2007 fata de 2006. In anul urmator, 2008, datoriile la termen se mentin relativ constante, ceea ce inseamna ca interprinderea nu a mai inregistrat datorii la termen suplimentare.

Necesarul de fond de rulment desemneaza nevoile financiare generate de executarea unor operatiuni repetitive care compun ciclul de exploatare curenta a societatii (cumparari, vanzari, plati, salarii) al carui total trebuie acoperit cel putin partial de resurse stabile (fondul de rulment net). El reprezinta banii ce trebuie rulati de societate pentru a-i asigura functionarea, dupa finantarea imobilizarilor, care reclama cheltuieli care vor fi recuperate la achitarea facturilor de catre clienti.

Necesarul de fond de rulment cuprinde stocurile (materii prime, semifabricate, produse finite) si creantele, din care se scad datoriile pe termen scurt.

Necesarul de fond de rulment reflecta echilibrul curent al intreprinderii, fiind mai fluctuant si mai instabil decat fondul de rulment. El este dependent de volumul de activitate (cifra de afaceri), durata de rotatie a stocurilor, termenul de recuperare a creantelor, termenul de plata al furnizorilor.

Daca NFR>0, rezulta un surplus de necesar temporar fata de resursele temporare ce pot fi mobilizate, fiind o situatie normala daca este consecinta unor investitii privind cresterea necesarului de finantare a ciclului de exploatare. Un NFR<0 reflecta un surplus de resurse temporare fata de capitalurile circulante, necesitatile temporare fiind mai mici decat resursele temporare ce pot fi mobilizate. Aceasta situatie este favorabila daca este consecinta accelerarii rotatiei activelor circulante, a urgentarii incasarilor si relaxarii platilor.

Se observa ca necesarul de fond de rulment are valori apropiate in primii doi ani analizati, aratand ca intreprinderea are aceleasi nevoi de acoperit pentru activitatea de exploatare, pentru ca in anul 2008 acetse nevoi sa se dubleze, fapt datorat cresterii masive de stocuri.

Echilibrul financiar al intreprinderii rezulta din confruntarea maselor mari ale bilantului: fondul de rulment (FR) cu necesarul de fond de rulment (NFR), din care rezulta trezoreria (T).

Trezoreria neta (TN) reflecta pozitia globala pe care intreprinderea o are asupra operatiunilor sale pe termen scurt. Trezoreria neta apare ca un rezultat al operatiunilor ce afecteaza toate posturile de bilant, rezultand din analiza pe orizontala a:

Trezoreria activa cuprinde disponibilitatile curente degajate de functionarea intreprinderii, la care se adauga plasamentele rambursabile in orice moment. Trezoreria pasiva este reprezentata de creditele bancare curente, soldurile creditoare de banci si efectele scontate.

Trezoreria neta rezulta din operatiuni ce afecteaza capitalurile permanente si activul imobilizat, ca si din operatiuni care privesc activele si datoriile pe termen scurt.

Rata de finantare a activului circulant reflecta proportia in care fondul de rulment acopera activele circulante.

Rata de acoperire a stocurilor reflecta proportia in care fondul de rulment finanteaza stocurile.

Acest indicator arata proportia in care fondul de rulment finanteaza stocurile. O acoperire optima exista daca fondul de rulment reprezinta aproximativ 2/3 din totalul stocurilor. In primul an analizat indicatorul se situeaza sub valoarea de referinta, pentru ca in 2007 si 2008, sa se constate o imbunatatire a acestui indicator.

Indicatorul reflecta, procentual, raportul dintre fondul de rulment existent si cel normat, respectiv, NFR. In situatii normale aceasta rata trebuie sa fie mai mare decat 100%. In anii 2007 si 2008, acest indicator se situeaza peste 100%, cu o imbunatatire vizibila fata de primul an analizat.

Ponderea fondului de rulment in totalul cifrei de afaceri reflecta proportia in care fondul de rulment finanteaza cifra de afaceri.

Fondul de rulment reprezinta, in anul 2006, o patrime din cifra de afaceri, pentru ca in anul 2007, ponderea acestuia sa creasca la aproape 30%. In anul 2008, valoarea acestui indicator este de 50%, crestere datoratasporirii fondului de rulment in conditiile mentinerii cifrei de afaceri aproximativ la acelasi nivel cu anul anterior.

Indicatori de lichiditate si solvabilitate

Lichiditatea masoara aptitudinea intreprinderii de a face fata obligatiilor pe termen scurt si implica capacitatea de a transforma rapid activele circulante in disponibilitati. O intreprindere este "lichida" cand resursele degajate de operatiuni curente ale exercitiului ii furnizeaza suficiente disponibilitati pentru a face fata scadentelor pe termen scurt. Notiunea de lichiditate poate viza bilantul si activele acestuia, fiecare avand semnificatie proprie: lichiditatea bilantului se refera la faptul ca activele sub un an sunt superioare datoriilor sub 1 an, ceea ce fereste intreprinderea de faliment pe termen scurt. Ea rezulta din comparatia intre activele "lichide"si pasivul exigibil.

Rata lichiditatii generale se determina ca raport intre activele curente (activele circulante) si pasivele curente (datorii pe termen scurt), exprimand gradul de lichiditate potentiala , echilibrul financiar pe termen scurt. Rata curenta indica masura in care drepturile creditorilor pe termen scurt sunt acoperite de valoarea activelor care pot fi transformate la nevoie in bani lichizi.

Pentru anul 2006, rata lichiditatii generale nu se incadreaza in limite normale 1,8 - 2, dar este supraunitara, ceea ce indica existenta unei lichiditati bune. Atat in anul 2007, cat si in 2008, acest indicator (2,77, respectiv 2,84) depaseste valoarea de referinta, 2, aratand ca nu exista nici un pericol ca intreprinderea sa nu poata acoperi drepturile creditorilor pe termen scurt din valoarea activelor. Indicatorul are un trend ascendent, ceea ce indica o lichiditate in crestere. Se observa o mai mare diferenta a indicatorului intre 2006 si 2007, cand creste cu mai bine de un procent, in anul 2008, desi se afla in crestere, aceasta este mai mica, de doar 0,07 sutimi.

Rata lichiditatii rapide (testul acid) Indicatorul de lichiditate redusa exprima capacitatea societatii de rambursare a datoriilor pe termen scurt.

Se observa o crestere peste jumatate a ratei lichiditatii rapide in anul 2007 (0,94), fata de anul 2006 (0,37), ceea ce inseamna ca societatea prezinta o siguranta sporita pentru creditori ca-si vor recupera banii, aratand posibilitatea intreprinderii de a-si plati datoriile din activele sale curente. In anul urmator insa, acest coeficient inregistreaza o scadere, desi foarte redusa in raport cu cresterea inregistrata anterior, ceea ce inseamna ca, pe ansamblu, lichiditatea are un trend crescator de-a lungul celor trei ani, nefiind prezent nici un risc pentru intreprindere de a intra in incapacitate de plata.

Rata lichiditatii la vedere exprima aptitudinea societatii de rambursare a datoriilor cu scadenta mai mica de un an. Se considera ca o trezorerie care reprezinta 20-30% din valoarea datoriilor pe termen scurt, constituie o garantie de lichiditate pentru intreprindere.

In anul 2006, rata lichiditatii la vedere se afla cu mult sub nivelul valorii de referinta, datorita disponibilitatilor scazute, corelate cu datorii curente mari, societatea putandu-se confrunta cu probleme in restituirea datoriilor cu scadenta mai mica de un an, avand chiar o situatie critica, insa in anul 2007 se constata o redresare a acestei situatii prin imbunatatirea nivelului disponibilitatilor, nivelul ratei fiind de 0,43, situatie care se mentine si in anul urmator, chiar cu o foarte usoara crestere, 0,44. Se observa ca acest indicator, ca si cei anteriori, are valori foarte apropiate in ultimii doi ani de analiza, 2007 si 2008, reflectand o reala stabilitate si o redresare a intreprinderii.

Nivelul solvabilitatii patrimoniale depaseste valoarea de referinta (50%), atat in anul 2006, cat si in anii 2007 si 2008, aratand ca societatea poate recurge la credite exterioare, daca are nevoie si ca-si poate plati datoriile. Valoarea de 100% din anul 2008 se datoreaza faptului ca in acest an intreprinderea nu are contractat nici un credit de la institutiile bancare, deci gradul de indatorare fata de acestea este 0, solvabilitatea patrimoniala fiind in crestere continua.

Indicatori de rentabilitate

Rentabilitatea vanzarilor ( marja de profit) Aceasta rata se calculeaza prin impartirea venitului net dupa plata impozitelor la cifra totala a vanzarilor. Ea arata profitul obtinut la o suta cifra de vanzari, prin compararea beneficiului cu pretul mediu, partial dependent de efortul propriu.

Din calcule rezulta ca firma castiga in anul 2006, 9,23 lei la 100 lei cifra de afaceri, iar in anul 2007 se constata o crestere a acestui indicator la 12,38 lei la 100 lei cifra de afaceri, situatie imbucuratoare pentru activitatea intreprinderii. Datorita reducerii profitului net la aproape jumatate, acest indicator scade proportional, chiar daca cifra de afaceri este relativ constanta.

Acest indicator arata ca firma castiga in anul 2006, 30,08 lei la 100 lei active existente, iar in anul 2007, nivelul acestuia creste la 49,68, ceea ce inseamna 49,68 lei castigati la 100 lei active existente si un nivel foarte bun al acestui indicator. La nivelul anului 2008 insa, acest indicator se inrautateste, scazand chiar sub nivelul anului 2006.

Rentabilitatea economica masoara eficienta mijloacelor materiale si financiare alocate intregii activitati a intreprinderii.

Acest indicator arata o buna eficienta a activitatii desfasurate, si se constata o crestere a acestei eficiente in anul 2007 fata de anul 2006, exprimand o buna aptitudine a capitalului investit de a asigura reinnoirea si cresterea activelor sale intr-o perioada scurta. Din nou se constata o inrautatire a situatiei pentru anul 2008, valoarea indicatorului situandu-se sub valorile din anii precedenti.

Nivelul acestui indicator arata faptul ca actionarii si-au plasat rentabil disponibilitatile in actiunile acestei intreprinderi, constatandu-se si o crestere a valorii indicatorului in anul 2007 fata de 2006. Se observa ca actionarii se vor bucura de dividende dat fiind faptul ca nivelul indicatorului depaseste media pe industrie de 10%. In anul 2008 valoarea indicatorului se situeaza sub medie, ceea ce inseamna o inrautatire a situatiei firmei din acest punct de vedere.

Se constata ca cele doua rentabilitati au o evolutie asemanatoare pe parcursul celor trei ani, caracterizata de o crestere in anul doi siapoi o descrestere, rentabilitatea economica situandu-se deasupra celei financiare.

Rata rentabilitatii resurselor consumate, denumita si rentabilitatea costurilor, rata rentabilitatii resurselor consumate caracterizeaza eficienta costurilor. In activitatea practica, ea prezinta importanta in estimarea si negocierea preturilor de vanzare a produselor sau tarifelor pentru prestari de servicii. De asemenea permite pozitionarea produselor sub aspectul rentabilitatii fata de media pe intreprindere.

Limita minima admisa pentru acest indicator este 10%, ceea ce inseamna ca firma in cauza, depasind acest nivel in ambii ani, isi poate finanta acivitatile cu caracter financiar si economic din fondurile proprii degajate. Se constata ca acest indicator are un trend ascendent in primii doi ani, fiind o situatie favorabila pentru firma, in 2008, valoarea acestuia scazand sub limita normala.

Puterea de castig se determina prin impartirea castigurilor inainte de plata dobanzilor si impozitelor (EBIT) la valoarea totala a activelor.

Nivelul indicatorului are un trend ascendent, aratand pentru anul 2006 ca la 100 lei active s-a obtinut un venit impozabil de 16,82, iar pentru anul 2006, un venit impozabil de 29,01. In anul 2008, valoarea acestui indicator scade, datorita cresterii activelor, insotita de scaderea EBIT-ului.

Indicatori de echilibru financiar

Limita maxima admisa pentru acest indicator fiind 1, se observa ca societatea evaluata are o situatie buna din perspectiva creditorilor, privind recuperarea datoriilor in cazul unui faliment. In anul 2007, nivelul acestui indicator scade de la 0,47 la 0,24, ceea ce inseamna scaderea riscurilor pentru creditori. Acelasi nivel al indicatorului se mentine si pentru anul 2008.

Valoarea acestui indicator nu trebuie sa depaseasca dublul capitalurilor proprii, iar valorile obtinute indica un nivel bun al acestui indicator la nivelul firmei evaluate pe toti cei trei ani.

Rata de indatorare financiara exprima dependenta de creditori pe termen lung, fiind majorata de inflatie.

In cadrul firmei, datoriile la termen sunt foarte reduse, indicatorul fiind apropiat de 0, societatea mentinandu-si autonomia financiara. Societatea poate recurge la datorii cu scadenta mai mare de un an, cu conditia sa nu depaseasca capitalurile proprii. Acest indicator are un trend descrescator pe parcursul celor trei ani analizati, ceea ce inseamna ca datoriile mai mari de un an la nivelul firmei se afla in scadere.

Evolutia acestor indicatori arata o imbunatatire a situatiei intreprinderii in relatiile cu creditorii sai, aceasta putand satisface oricand cererea de rambursare a datoriilor fata de acestia, putandu-si acoperi datoriile imediat.

Nivelul indicatorilor, pe cei trei ani, mai mare decat 3, arata ca intreprinderea are o buna capacitate de a-si achita dobanzile datorate.

Rata autonomiei financiare globale arata masura in care capitalurile proprii ale societatii acopera obligatiile totale ale acesteia.

Conform acestui indicator, capitalul propriu al intreprinderii depaseste nivelul datoriilor pe care intreprinderea le are, ceea ce inseamna ca firma isi va finanta cea mai mare parte a activitatilor din surse proprii, stabilitatea acesteia depinzand de capitalurile proprii. Interprinderea poate contracta imprumuturi bancare, in special pe termen lung, fara probleme.

Ponderea capitalului imprumutat in cifra de afaceri masoara cat din cifra de afaceri anuala este destinata acoperirii acestuia sau ponderea in cifra de afaceri a tuturor datoriilor.

Acest indicator are un trend descendent pe parcursul anilor 2006 si 2007, fiind un aspect pozitiv pentru societate, societatea reusind sa-si acopere datoriile curente din cifra de afaceri fara probleme. In anul 2008 acesta inregistreaza o noua crestere, dar nu la nivelul celei din 2006.

Evolutia indatorarii nete masoara echilibrul intre datorii si lichiditate si da informatii despre capacitatea de plata pe termen scurt (sub un an).

Nivelul acestui indicator nu depaseste 0,8, limita maxima, in nici un an, reflectand faptul ca agentul economic poate sa-si utilizeze amortizarea fara a apela la credite.

CAPITOLUL IV

DIAGNOSTICUL FINANCIAR

Conceptul de diagnostic in plan economic, la nivelul unei firme, presupune reperarea disfuntionalitatilor activitatii ei, cercetarea si analiza faptelor si responsabilitatilor, identificarea cauzelor si a masurilor care sa conduca la reglarea situatiei. Diagnosticul activitatii unei firme se impune nu numai in cazul in care aceasta se afla in dificultate, ci si atunci cand situatia ei economico-financiara este normala, dar se urmareste imbunatatirea acesteia.

Prin diagnosticarea unei firme, in vederea evaluarii, se urmareste cunoasterea tuturor laturilor activitatii acesteia, respectiv juridica, tehnica, resurse umane, economico-financiare etc, precum si a punctelor forte si a punctelor slabe corespunzatoare fiecareia.

Realizarea diagnosticului unei firme in scopul evaluarii presupune parcurgerea urmatoarelor etape :

Principalele obiective in cadrul analizei pe baza ratelor constau in studierea succesiva a cel putin trei dimensiuni financiare ale intreprinderii: rentabilitate, lichiditate, structura financiara.

Diagnosticul financiar are rolul de a aprecia manifestarea functiei financiare a intreprinderii. O data stabilit, el furnizeaza celorlalte functii ale acesteia dimensiunea resurselor financiare de care are nevoie pentru a-si atinge obiectivele, concurand la realizarea obiectivului global al entitatii.

Astfel, diagnosticul financiar se integreaza in diagnosticul global, deoarece activitatea unei intreprinderi (tehnica, economica, financiara, de personal si de conducere) trebuie studiata ca un sistem care are un scop unitar: fabricarea de produse sau prestarea de servicii.

Diagnosticul financiar se bazeaza pe informatiile furnizate de contabilitate, sintetizate in situatiile financiare, precum si pe cele culese prin mijloace proprii.

In ceea ce priveste prelucrarea informatiei contabile, aceasta se realizeaza cu ajutorul instrumentelor analizei financiare.

Cu toate ca obiectivele analizei financiare se caracterizeaza printr-o mare diversitate, in functie de interesele uneori divergente ale utilizatorilor, se pot totusi gasi trei directii comune ale demersurilor acestora:

a) Cunoasterea structurii financiare, a modului de combinare a resurselor de finantare si a efectelor acestor combinari asupra solvabilitatii, lichiditatii si autonomiei financiare a intreprinderii

b) Studiul structurii activelor detinute de intreprindere, a alegerii facute in domeniul investitiilor sau al operatiilor curente de exploatare, aptitudinii acestora de a fi rentabile

c) Aprecierea performantelor, a profiturilor, a determinarii unor indicatori de randament care sa ateste aptitudinea intreprinderii de a-si majora capitalurile si de a controla eventuala volatilitate a rezultatelor sale.8

Diagnosticul financiar pus de catre evaluator are rolul de a aprecia manifestarea functiei financiare a intreprinderii ce face obiectul evaluarii. Daca functia financiara este bine reprezentata in intreprindere, in sensul existentei unui personal specializat care sa faca analize financiare pertinente si formalizate, constatarile acestuia pot fi preluate de catre evaluator. Totusi, acesta le va aprecia calitatea si in situatia in care corespund, le va valida. Daca in intreprindere nu exista materializata o analiza financiara pe perioada trecuta (3 ani) luata in calcul de catre evaluator, acesta o va face singur.

Modul in care se face analiza financiara si aprecierea rezultatelor financiare, echilibrele si resursele financiare de care s-a dispus, utillizarea acestora, randamentul capitalurilor investite reprezinta o parte importanta a muncii de evaluare in punerea diagnosticului financiar, care incheie diagnosticele partiale si se bazeaza pe transformarea bilantului contabil in bilant financiar si definirea unor expresii sau valori necesare metodelor de evaluare patrimoniale.

Bilantul contabil este principala sursa informationala pentru toti tertii interesati in activitatea intreprinderii. Daca informatia contabila constituie punctul de plecare in diagnosticul financiar, ea nu poate fi totusi acceptata ca atare de catre analiza financiara. Exista diferente intre optica contabila si cea financiara, care urmareste alte finalitati si perspective. In opinia analistilor financiari, faptul ca informatiile contabile sunt legale, obligatorii, respectand reglementarile juridice, iar pe de alta parte sunt informatii normalizate sau formalizate deformeaza, in unele cazuri, realitatea economica si financiara a intreprinderii.

In consecinta, bilantul contabil va fi reprelucrat in vederea gasirii unei imagini financiare reale. Trebuie mentionat ca evaluarea, care tinde spre o imagine economica cat mai aproape de realitate, aduce uneori alte ajustari bilantului financiar, tinand cont de unii factori care nu sunt luati in considerare in analiza financiara.

In vederea realizarii scopului sau, analiza financiara este eliberata de formalismul caracteristic contabilitatii. Pentru o intreprindere data, analiza financiara trebuie sa depisteze caracteristicile financiare semnificative, sa perceapa punctele slabe si forte, sa ierahizeze dupa mai multe criterii si in final sa ofere o apreciere pertinenta a situatiei acesteia.

Bilantul contabil utilizat in analiza financiara furnizeaza date pentru doua abordari specifice, conform urmatoarei scheme:

Bilantul financiar, denumit si bilant lichiditate-exigibilitate, se bazeaza pe bilantul contabil, avand in centrul sau notiunea de patrimoniu si de drepturi si obligatii ce apar in legatura cu posesia si folosirea elementelor sale.

Bilantul contabil ofera informatii tertilor intreprinderii si, in special, celor care au adus fonduri ( actionari si creditori).

Bilantul financiar studiaza riscul nerambursarii datoriilor de catre intreprindere si structura sa financiara, raspunzand mai ales cerintelor creditorilor acesteia. El reflecta solvabilitatea intreprinderii atat pe termen scurt (lichiditatea), cat si pe termen lung si implicit riscul de neplata sau faliment al acesteia. Constructia sa se bazeaza pe comparatia pe orizontala dintre activele si pasivele patrimoniale, in functie de lichiditatea, respectiv exigibilitatea lor. Bilantul financiar masoara capacitatea intreprinderii de a-si onora datoriile, verifica lichiditatea, adica proprietatea unui activ de a fi rapid transformat in moneda pentru a putea face fata pasivului exigibil.

Elementele necesare diagnosticarii financiare sunt sistematizate in urmatorul tabel:

Analizand indicatorii calculati, rezulta ca intreprinderea se gaseste in situatii deosebite in functie de grupele de indicatori.

Indicatorii de gestiune indica, pentru primii doi ani o situatie satisfacatoare a intreprinderii, valoarea acestora situandu-se aproape de valoarea medie de referinta de 2,5 pentru viteza de rotatie a activelor totale si 5,7 pentru viteza de rotatie a imobilizarilor fixe, situatie imbucuratoare cu atat mai mult cu cat se constata si un trend ascendent al acestora, sperandu-se astfel atingerea si chiar dep0103sirea valorii medii. Daca valoarea acestori indicatori ar fi crescut si in 2008 in aceeasi proprotie ca in anul anterior, adica 48% in cazul primului indicator, 60% in cazul celui de-al doilea, 25% pentru rotatia imobilizarilor fixe si 83% in cazul ultimului indicator calculat, firma ar fi avut o situatie foarte buna, depasind toate valorile de referinta ale indicatorilor. Insa, contrar asteptarilor, se constata o scadere a valorilor indicatorilor acestei grupe, nivelul acestora situandu-se chiar sub nivelul primului an analizat si mai ales sub valoarea de referinta, deci o inrautatire a modului in care intreprinderea utilizeaza resursele sale fixe si circulante.

Scaderea vitezei de rotatie a activelor totale in anul 2008 se datoreaza cresterii valorii activului total, in conditiile in care cifra de afaceri ramane aproximativ constata fata de anul 2007.

Evolutia negativa a vitezei de rotatie a stocurilor se explica prin cresterea valorii stocurilor, pana aproape la dublarea acestora in anul 2008 fata de anul 2007.

Indicatorii fondului de rulment indica o stare buna a intreprinderii; acestia au valori pozitive si in crestere, cel mai important dintre ei, trezoreria neta, reprezinta initial un deficit disponibilitati pentru ca in anii 2007 si 2008 sa aiba valori pozitive. Valorile pozitive arata ca firma are suficiente lichiditati, ceea ce inseamna ca, din acest punct de vedere, desfasurarea activitatii nu va avea de intampinat dificultati.

Evolutia fondului de rulment net este pozitiva pe parcursul celor trei ani, iar cea mai mare crestere a inregistrat-o in anul 2007, de la 79.970 lei la 280.232 lei, in anul 2008 ramanand relativ constanta. O influenta pozitiva asupsa desfasurarii activitatii firmei o reprezinta ca ponderea cea mai mare in cadrul fondului de rulment o are capitalul propriu, fondul de rulment strain avand o pondere foarte mica, sub 1% si se afla chiar in scadere. Acest lucru se datoreaza faptului ca intreprinderea nu a contractat credite pe termen lung de la banci.

Cel mai imporatant indicator al fondului de rulment este trezoreria neta care indica o situatie negativa a interprinderii in 2006 prin valoarea sa mai mica de 0, pe termen scurt, firma intampinand dificultati de derulare a activitatilor si de a face fata datoriilor. In anul 2007 valoarea trezoreriei nete creste brusc, avand o valoare pozitiva si mult mai mare decat in anul anterior cand a avut valori negative, pozitiva ceea ce inseamna ca, pe termen scurt, firma isi poate desfasura normal activitatea. Trendul pozitiv, inregistrat si in anul 2008, arata o imbunatatire a situatiei firmei, valoarea trezoreriei nete dublandu-se fata de anul anterior. Acest lucru se datoreaza unei cresteri importante a fondului de rulment net, antrenata de sporirea capitalului permanent intr-o proportie mai mare decat cresterea activelor imobilizate.

Referitor la indicatorii de lichiditate, acestia arata o situatie satisfacatoare a interprinderii, si datorita faptului ca au un trend ascendent. Putem spune ca intreprinderea are usoare probleme de lichiditate in primul an analizat, situatie generata de faptul ca aceasta se aprovizioneaza cu materii prime (iuta) o data pe an, stoc ce trebuie sa acopere productia anuala.

Indicatorii de solvabilitate sunt mai mari decat nivelurile minime (S_p>50%), ceea ce indica o stare buna, adica intreprinderea are capacitatea de a- si achita obligatiile banesti.

Pe baza indicatorilor de rentabilitate se observa ca activitatea intreprinderii a devenit mai eficienta in al doilea an dar a scazut in al treilea, la nivelul initial sau situandu-se sub acesta. Situatia se explica prin faptul ca nivelul profitului obtinut a crescut intr-o masura mai mica decat capitalul alocat (in ultimul an au crescut in special datoriile pe termen scurt ale intreprinderii).

Ratele de indatorare calculate se incadreaza in limitele considerate normale, astfel: L<1, R_DF<0,5, R_If>0,5, R_CI>1. Astfel, daca societatea doreste sa contracteze alte imprumuturi, nu va avea probleme cu normele bancare. Se constata chiar ca, pe termen lung, firma nu are contractate credite, explicandu-se astfel si ponderea mica a capitalului imprumutat in cifra de afaceri.

Analiza intreprinderii permite diagnosticarea si pe baza fluxurilor financiar-monetare care arata o activitate intensa a acesteia in privinta incasarilor din vanzarea bunurilor si serviciilor si a platilor pentru producerea acestora pe parcursul celor patru trimestre ale anului. O situatie buna arata si cifra de afaceri cu un trend ascendent pe parcursul celor trei ani analizati, cu o crestere foarte mare in 2007, urmata insa de o stabilire la acest nivel si in anul 2008, fapt datorat unui nivel aproximativ constant al productiei vandute.

Din punct de vedere al resurselor proprii disponibile, intreprinderea are o pozitie buna pe piata, neavand nevoie de imprumuturi pentru a-si desfasura activitatea, insa din punct de vedere al rentabilitatii productiei, situatia nu este favorabila intreprinderii.

O accentuare a productiei si, mai ales, o eficientizare a activitatii, in sensul obtinerii unor rezultate maxime cu eforturi minime o crestere a vitezei de rotatie a activelor intrprinderii, astfel incat sa nu aiba loc o imobilizare a capitalului, ar fi benefice pentru intreprindere.

finantarea activitatii intreprinderii din resurse proprii, fara sa apeleze la imprumuturi;

trezoreria neta pozitiva, si mai ales, cresterea acesteia incepand cu anul 2007;

nivelul foarte scazut de indatorare, ceea ce-i permite contractarea unor credite in cazul in care arre nevoie;

fondul de rulment este pozitiv si format, in cea mai mare masura de fondul de rulment propriu;

indicatorii de rentabilitate au rate scazute la nivelul ultimului an analizat, aflandu-se in scadere;

scaderea ponderii activelor circulante in total activ, de la 68,52% la 65,59%, datorata in principal scaderii disponibilitatilor societatii;

viteza de rotatie a activelor circulante se afla in scadere ceea ce semnifica o incetinire a ritmului de activitate a intreprinderii;

Principalele propuneri pentru imbunatatirea si consolidarea situatiei financiare a societatii:

imbunatatirea vitezei de rotatie a activelor circulante care sa duca la accelerarea activitatii intreprinderii;

sa stimuleze cresterea profitului, in vederea sporirii rentabilitatii activitatii.

PROIECTAREA FLUXURILOR FINANCIAR MONETARE

Activitatea unei intreprinderi depinde in cea mai mare parte de deciziile luate de conducerea societatii. Aceste decizii se bazeaza pe conjunctura economico-sociala, nivelul cererii si al ofertei, posibilitati de diversificare, dar si pe situatia viitoare a pietei. Astfel, deciziile luate depind si de previziunea financiara (proiectarea fluxurilor financiar monetare).

Previziunea financiara are doua parti: previziunea incasarilor si previziunea platilor. Fiecare dintre ele trebuie analizata in mod separat pentru a se evidentia trasaturile definitorii ale fiecaruia.

Prin proiectarea fluxurilor financiar monetare, organele financiare ale intreprinderii trebuie sa urmareasca urmatoarele obiective:

-stabilirea corecta a veniturilor si cheltuielilor si a unei relatii optime intre resursele financiare si posibilitatile acestora;

-asigurarea la timp si intr-un volum corespunzator a mijloacelor banesti necesare realizarii tuturor obiectivelor prevazute in planul de afaceri;

Previziunea financiara utilizeaza pentru indeplinirea acestor obiective totalitatea instrumentelor, metodelor si tehnicilor cuprinse in mecanismul financiar al intreprinderii. O prima etapa a activitatii de previziune financiara o reprezinta cunoasterea realitatii economice prin prisma informatiilor financiare, in functie de care se aproba si se realizeaza deciziile financiare care privesc intreaga activitate a agentului economic pentru perioada la care se refera previziunea.

Proiectarea financiara urmareste fundamentarea de decizii financiare in legatura cu toate tipurile de activitati care, prin consumul de valoare pe care il genereaza, realizeaza formarea, refacerea, dezvoltarea si chiar lichidarea elementelor sistemului intreprinderii.

Sunt luate in calcul activitati ca investitiile, reparatiile, formarea stocurilor din mijloace circulante in toate fazele ciclului de exploatare din intreprindere, pregatirea si recalificarea pesonalului, actiunile de protectie sociala si ecologica, cercetare stiintifica si economica etc.

Orice proiectare se sprijina pe situatia initiala a fenomenului proiectat. Ne intereseaza:

starea la un moment dat a elementelor structurii economice, sub aspectul valorii ramase in aceste elemente dupa participarea la procesele de productie anterioare;

capacitatea structurii de productie existente de a transfera valoare prin serviciile cedate de structura economica a intreprinderii in cadrul procesului de productie.

Pentru a se realiza proiectrea fluxurilor financiar-monetare se va urmari variatia in timp a fenomenelor, utilizand seriile cronologice. Studierea seriilor cronologice vizeaza masurarea cresterilor sau descresterilor de nivel si a modificarilor de structura, precum si determinarea influentei factorilor sub incidenta carora are loc evolutia fenomenelor.

Previziunea fluxurilor de incasari rezulta in mod direct din prognoza vanzarilor, deoarece acestea reprezinta principala sursa de incasari. Previziunea cifrei de afaceri, ca cel mai important indicator al fluxurilor de incasari trebuie sa tina cont de modificarile ce vor avea loc in structura vanzarilor si in gradul de solvabilitate al clientilor intreprinderii si care vor influenta decalajul intre datele livrarii si datele reale ale incasarilor.

In proiectarea fluxurilor de incasari, respectiv a cifrei de afaceri, se tine cont de sumele inregistrate in ultimii 3 ani de catre S.C. CONFECTIA S.A., evidentiate in Contul de profit si pierdere.

Se observa o evolutie a productiei vandute in acelasi ritm cu cifra de afaceri, ceea ce inseamna ca evolutia acesteia din urma este determinata in cea mai mare masura de productia vanduta, lucru explicat si prin proportia primului indicator in cadrul cifrei de afaceri, de 87% in anul 2006, 88% in anul 2007 si 93% in 2008. Cresterea valorii productiei vandute se explica, la randul ei, printr-o crestere a preturilor produselor fabricate, avandu-se in vedere ca productia fizica a intreprinderii se afla in scadere.

Se observa ca, de-a lungul celor trei ani, cifra de afaceri a avut o evolutie pozitiva, crescand foarte mult in anul 2007 fata de 2006, cu 30%, tendinta de crestere mentinandu-se si in anul urmator, dar intr-o proportie mult mai mica, 3%.

In anul 2007, cresterea brusca a fost determinata de sporirea cu aproape 50% a veniturilordin vanzarea marfurilor, dar mai ales de productia vanduta care ocupa cea mai mare parte din cifra de afaceri si care a crescut, la randul ei, cu 30%.

Relativa stabilitate a cifrei de afaceri din anul 2008 se explica printr-o usoara crestere a productiei vandute, insotita de o scadere aproape la jumatate, a veniturilor din vanzarea marfurilor.

Pentru urmatorii ani se preconizeaza o crestere a cifrei de afaceri, intr-o evolutie lenta, determinata de cresterea productiei vandute. Aceasta crestere nu poate fi accelerata datorita unor venituri scazute din vanzarea marfurilor care ar trebui sa creasca foarte mult pentru a grabi cresterea cifrei de afaceri. Veniturile scazute nu vor afecta foarte mult cifra de afaceri, in sensul reducerii acesteia deoarece ele au o pondere foarte mica in total, 6%. Pragul de 60,000, lei poate fi depasit insa incepand cu anul 2009.

O alta metoda de previzionare a cifrei de afaceri este metoda analitica de ajustare, utilizata de statistica, care consta in aproxmarea tendintei de variatie in timp, cu ajutorul functiei trend:

Prin folosirea metodei analitice de ajustar, se stabileste cu mai multa siguranta legea de dezvoltare, de variatie a unui fenomen, deoarece se tine seama de valorile empirice ale tuturor termenilor unei serii.

O variatie in timp de forma unei functii liniare este specifica fenomenelor care se dezvolta rectiliniu. Ecuatia de estimare a functiei de trend liniar este definita de relatia:

Observam ca cifra de afaceri a avut o evolutie liniara si presupunem ca se va pastra si in urmatorii 3 ani acelasi trend liniar determinat de ecuatia de mai sus.

In conditiile functiei de trend, variabila timp reprezinta de regula o serie de numere consecutive, originea luandu-se in centrul ei.

Cu ajutorul trendului liniar determinam valorile lui Yt, acestea fiind valorile estimate ale cifrei de afaceri. Yi reprezinta cifra de afaceri pe anii 2006, 2007, 2008, valori care sunt cunoscute, prognoza realizandu-se pe anii 2009, 2010, 2011. Intrucat numarul termenilor este impar, valorile variabilei timp se masoara in unitati intregi, respectiv, -1, 0, 1.

Din tabelul si din graficul proiectarii cifrei de afaceri se observa o evolutie liniara, valoarea acesteia situandu-se peste cea din anii analizati, avand un ternd crescator.

Proiectarea pe baza formulelor statistice corespunde cu cea realizata doar pe baza analizei datelor, fara folosirea formulelor, in sensul ca o crestere a cifrei de afaceri, chiar peste 60 miliarde inca din anul urmator, a fost proiectata in ambele cazuri, cu o mai mare precizie in primul caz.

A.ISFANESCU, C.STANESCU, A.BAICUSI: "Analiza economico-financiara", Ed.Economica, Bucuresti, Editia aII-a,2007;

ALEXANDRU GHIORGHIU: "Analiza economico-financiara la nivel microeconomic", Ed. Economica, Bucuresti,2008;

AUREL ISFANESCU (coordonator): "Analiza economico-financiara", Ed.ASE, Bucuresti,2005;

AUREL ISFANESCU (coordonator): "Ghid practic de analiza economico-financiara", Ed. Tribuna Economica, Bucuresti,1999;

AUREL ISFANESCU, VASILE ROBU, ANCA MARIA HRISTEA, CAMELIA VASILESCU: "Analiza economico-financiara", Ed.ASE, Bucuresti,2007;

CARUNTU C.:"Analiza reflectarii muncii si capitalului real in principalele performante economico-financiare ale intreprinderii", Ed. Hermes, Bucuresti,1998;

CARUNTU CONSTANTIN: "Costuri, preturi si tarife in economia moderna", Ed.Hermes, Bucuresti,1999;

CONSTANTIN BARBULESCU: "Diagnosticarea intreprinderilor in dificultate economica", Ed. Economica, Bucuresti,2008;

CONSTANTIN COJOCARU: "Analiza economico-financiara", Ed. Economica, Bucuresti,2007;

CORNELIU RUSU, MADALINA ALBU: "Diagnosticul si strategia firmei", Ed.Tribuna Economica, Bucuresti,2005;

C.MEREUTA (coordonator): "Analiza diagnostic a societatilor comerciale in economia de tranzitie", Ed. Tehnica, Bucuresti,2004;

C.MEREUTA (coordonator): "Analiza diagnostic a societatilor comerciale in economia de tranzitie", Ed. Economica, Bucuresti,2008;

D.MARGULESCU, C. CARUNTU, S. MARGULESCU: "Analiza economico-financiara a intreprinderii", Ed. Hermes, Bucuresti,1999;

DUMITRU MARGULESCU, CONSTANTIN CARUNTU: "Metode de analiza economico-financiara in comert si turism", Ed. Hermes, Bucuresti,1999;

EDUARD DINU: "Analiza economica si financiara a firmei", Ed. ASE, Bucuresti,2007;

EDUARD DINU: "Analiza economica si financiara a firmei", Ed. ASE, Bucuresti,2008;

FLOREA PARVU: "Costuri si fundamentarea deciziilor", Ed.Economica, Bucuresti,2007;

Ion Stancu, Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Economica, Bucuresti, 2003

Mihaela Onofrei, Finantele Intreprinderii, Editura Economica, Bucuresti, 2004

Mihai Toma, Felicia Alexandru, Finante si gestiune financiara de intreprindere, Editura Economica, Bucuresti, 2003

Adela Deaconu, Diagnosticul si evaluarea intreprinderii, Editura Intelcredo, Deva, 2000

Indicator
Capital permanent
Pasiv Total
Ponderea capitalului permanent

Indicator
Capital propriu
Pasiv total
Ponderea capitalului propriu

Indicator
Datorii curente
Pasiv total
Ponderea datoriilor curente



Vanzari de marfuri
(-) Costul marfurilor vandute
1. MARJA COMERCIALA
(+) Productia vanduta
2. CIFRA DE AFACERI
(+)/(-) Productia stocata
(+) Productia imobilizata
3. PRODUCTIA EXERCITIULUI
3.* PRODUCTIA EXERCITIULUI+ VANZARI DE MARFURI
(-) Cheltuieli cu materii prime, materiale, comb., energie
(-) Lucrari si servicii executate de terti
4. MARJA INDUSTRIALA
5. VALOAREA ADAUGATA
(+) Subventii din exploatare
(-) Impozite si varsaminte asimilate
(-) Cheltuieli cu personalul
6. EXCEDENT BRUT DIN EXPLOATARE
(+) Alte venituri din exploatare
(-) Alte cheltuieli din exploatare
(+)/(-) Amortizari si provizioane din exploatare
VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL
CHELTUIELI DIN EXPLOATARE - TOTAL
7. REZULTATUL DIN EXPLOATARE
(+) Venituri financiare
(-) Cheltuieli financiare, din care
cheltuieli cu dobanzi
8. EXCEDENT BRUT FINANCIAR (venituri financiare_ chelt fin)
(+)/(-) Amortizari si provizioane financiare
VENITURI FINANCIARE - TOTAL
CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL
9. REZULTATUL FINANCIAR
10. EXCEDENT BRUT CURENT
11. REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI
(+) Venituri exceptionale
(-) Cheltuieli exceptionale
12. EXCEDENT BRUT EXCEPTIONAL
(+)/(-) Amortizari si provizioane exceptionale
VENITURI EXCEPTIONALE - TOTAL
CHELTUIELI EXCEPTIONALE - TOTAL
13. REZULTATUL EXCEPTIONAL
14. EXCEDENT BRUT TOTAL
15. REZULTATUL INAINTEA DOB. SI IMP. PE PROFIT
VENITURI TOTALE
CHELTUIELI TOTALE
16. REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUI
(-) Impozit pe profit
17. REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI
18. CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE
19. CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE NETA

Indicator
Cifra de afaceri
Activ total
Rotatia activului total
Durata unei rotatii	356 zile	240 zile	433 zile

Indicator
Imobilizari corporale
Activ total
Ponderea imobilizarilor corporale

Indicator
Activ circulant
Activ total
Ponderea activelor circulante

Indicator
Stocuri
Productie in curs
Activ total
Ponderea stocurilor

Indicator
Disponibilitati
Activ total
Ponderea lichiditatilor

Indicator
Datorii financiare
Pasiv total
Ponderea datoriilor financiare

Indicator
Fond de rulment net
Necesar de fond de rulment
Trezoreria neta

Indicator
Fondul de rulment
Activul circulant
Rata de finantare a activului circulant

Denumire indicator	Valorile indicatorului


1) Indicatori de gestiune
Viteza de rotatie a activelor totale
Viteza de rotatie a activelor circulante
Viteza de rotatie a imobilizarilor fixe
Viteza de rotatie a stocurilor
Durata de recuperare a creantelor	52 zile	29 zile	32 zile
2) Indicatori ai fondului de rulment
Fondul de rulment net
Fondul de rulment propriu
Fondul de rulment strain
Necesarul de fond de rulment
Trezoreria neta
Rata de finantare a activului circulant
Rata de acoperire a stocurilor
Rata de acoperire a NFR
Ponderea fondului de rulment in totalul cifrei de afaceri
3) Indicatori de lichiditate si solvabilitate
Rata lichiditatii generale
Rata lichiditatii rapide (testul acid)
Rata lichiditatii la vedere
Solvabilitatea patrimoniala
4) Indicatori de rentabilitate
Rentabilitatea vanzarilor ( marja de profit)
Rentabilitatea capitalului investit
Rentabilitatea economica
Rentabilitatea financiara a valorii nete
Rata rentabilitatii resurselor consumate
Rentabilitatea activitatii
Puterea de castig
5) Indicatori de echilibru financiar
Rata indatorarii generale
Rata indatorarii totale
Rata indatorarii financiara
Rata autonomiei financiare globale
Ponderea capit. imprumutat in CA

Indicator
Productia vanduta
Venituri din vanzarea marfurilor
Cifra de afaceri

Ani
Pasiv

ANALIZA TREZORERIEI IN CADRUL TABLOURILOR DE FLUXURI FINANCIARE. STUDIU DE CAZ LA S.C. CONFECTIA S.A.

CAPITOLUL I

MEDIUL DESFASURARII ACTIVITATII INTREPRINDERII

1.1 CADRUL GENERAL DE ORGANIZARE SI DESFASURARE A ACTIVITATII INTREPRINDERII

Scurt istoric

Obiectul activitatii

Organizarea si functionarea societatii

Biroul Financiar este subordonat directorului economic si raspunde de efectuarea operatiunilor referitoare la:

Structura de personal

Date economico - financiare

Puncte tari:

1.2. Piata si competitia

Piete de aprovizionare pentru S.C. CONFECTIA S.A.

Reteaua de distributie

Competitia

CAPITOLUL II

FLUXURILE FINANCIAR - MONETARE DIN INTREPRINDERE

Fluxurile de incasari in lei din vanzarea bunurilor si prestarea de servicii.

Fluxurile de plati in lei pentru cumpararea materiilor prime, materialelor, serviciilor.

Fluxurile de incasari si plati in valuta provenite din exporturi si importuri

Fluxul circulatiei numerarului prin casieria intreprinderii

Fluxuri financiar-monetare din activitatea de investitii

Fluxuri banesti privind constiruirea si modificarea capitalurilor intreprinderii

Fluxuri banesti cu bancile

Fluxuri financiare cu bugetele publice

Fluxuri financiare cu salariatii

Fluxuri financiare generate de repartizarea profitului

CAPITOLUL III

ANALIZA FLUXURILOR FINANCIAR - MONETARE ALE INTREPRINDERII

3.1 Analiza fluxurilor financiar monetare ale intreprinderii pe baza bilantului si anexelor

3.2 Analiza fluxurilor financiar monetare ale intreprinderii pe baza de rate sau indicatori

Indicatori de gestiune

3.2.2 Indicatori ai fondului de rulment

Indicatori de lichiditate si solvabilitate

Indicatori de rentabilitate

Indicatori de echilibru financiar

CAPITOLUL IV

DIAGNOSTICUL FINANCIAR

PROIECTAREA FLUXURILOR FINANCIAR MONETARE

Comentarii literare

Personaje din literatura

Tehnica si mecanica

Economie

Geografie