Concurenta si instrumentele luptei de concurenta. Concurenta perfecta si imperfecta

Concurenta si instrumentele luptei de concurenta. Concurenta perfecta si imperfecta

v    Concurenta reprezinta confruntarea deschisa, rivalitatea dintre agentii economici (vanzatori - ofertanti) pentru a atrage de partea lor clientela (cumparatori - solicitanti). Ea exprima   un sistem de relatii intre agentii economici, la care fiecare este liber sa participe asa cum considera ca este mai bine, pentru satisfacerea propriilor interese.

Premisele concurentei - libertatea de actiune a agentilor economici ce are la baza dominatia proprietatii private.

Menirea, rolul concurentei - satisfacerea nevoilor consumatorilor fara a sacrifica interesele producatorilor!

Producatorii - vanzatorii au ca scop maximizarea profitului prin utilizarea resurselor la care au acces, iar cumparatorii- consumatori urmaresc maximizarea satisfactiei obtinute prin sacrificarea venitului de care dispun.

Deci concurenta este un insotitor permanent al economiei de piata! (Ea 'curata padurea de uscaturi'!)

Comentarii pe baza situatiei din Romania postdecembrista.

v    Instrumentele luptei de concurenta sunt de natura economica, dar si extraeconomica.

Cele economice sunt:

a)     Reducerea costurilor sub cele ale concurentilor;

b)     Reducerea preturilor de vanzare;

c)     Imbunatatirea calitatii bunurilor oferite;

d)     Acordarea unor facilitati clientiilor.

Exemple si comentarii.

Cele extraeconomice sunt:

a)     Informarea generala a clientiilor;

b)     Sponsorizarea unor actiuni sociale de interes local sau national;

c)     Specularea unor situatii critice (razboaie, crize), uneori eludand chiar legiile tarii;

d)     Spionajul  economic, etc.

Exemple si comentarii.

Mecanismele concurentiale difera in functie de mai multi factori:

a)     Numarul si talia vanzatorilor si cumparatorilor;

b)    Omogenitatea sau, dimpotriva, diferentierea produselor;

c)     Gradul de transparenta al pietei;

d)    Mobilitatea sau rigiditatea preturilor;

v    Factorii de mai sus genereaza doua tipuri de piete concurentiale:

Piata cu concurenta perfecta pe care nici producatorii si nici consumatorii nu   pot influenta pretul sau cantitatea vanduta - cumparata. Este un model teoretic de analiza ce ajuta la intelegerea relatiei dintre cerere si oferta, precum si dependenta pretului de acest raport.

Exemple pentru intelegere...

Piata cu concurenta imperfecta pe care atat producatorii, cat si consumatorii pot exercita influente asupra pretului sau cantitatii tranzactionate. Aceasta este cea reala si ne intereseaza.

Schematic, formele se pot prezenta astfel:

Exemple si comentarii pentru intelegere!

Cererea si oferta de munca.

Salariul si formele lui.

v    Piata muncii are un statut aparte intrucat este vorba despre tranzactii cu forta de munca ce reprezinta factorul activ si determinant al oricarei activitati economice.

La baza formarii cererii de munca se afla nevoia de munca, asa cum la baza formarii ofertei de munca se afla munca ce poate fi depusa de populatia apta de munca.

Retinem: angajatorii sunt cei care cer munca (sunt cumparatori), iar populatia apta de munca este cea care ofera munca (vinde munca, neavand altceva de vanzare pentru a trai).

Exemple si comentarii...

Cererea de munca reprezinta nevoia de munca salarizata care se formeaza la un moment dat intr-o economie de piata. Ea se exprima prin numarul locurilor de munca!

exemple si comentarii.

Oferta de munca este formata din munca pe care o pot depune cei apti de munca in conditii salariale. Ea se exprima prin populatia apta de munca ce solicita un loc de munca la un angajator!

Exemple si comentarii..

Atentie! Pentru clarificarea notiunii 'oferta de munca' precizam!

Popularitatea totala cuprinde persoanele prezente in mod obisnuit pe teritoriul tarii si cetatenii acesteia aflati peste granita.

Populatia activa disponibila cuprinde populatia ocupata sau care este in cautarea unui loc de munca.

Populatia ocupata include pe cei angajati ca salariati, pe cei care lucreaza pe cont propriu (in exploatari de tip familial sau ca auxiliari familiali).

Exemple si comentarii..

v    Salariul si formele lui

Etimologic termenul de salariu deriva din latinescul 'salarium', ce desemna suma de bani pe care o primeau soldatii romani pentru a-si cumpara sarea. Soldatul era un om dependent si i se acorda 'salarium' in virtutea acestei dependente. Un om liber nu primea 'salarium'! termenul s-a pastrat in timp si a capatat sensul de venit al unui om care este dependent de altul, fie juridic fie economic.

In economie in piata moderna salariul este venitul prin care se remunereaza (recompenseaza) munca salariata prestata in diferite intreprinderi si administratii.

Atentie! - poate fi interpretat ca fiind pretul unei munci inchiriate si intrebuintate de un angajator (utilizator) pe baza de contract.

Cateva referiri la teoriile clasice si moderne privind salariul.

Principalele forme ale salariului sunt:

Salariul nominal este suma ce se cuvine angajatului pentru munca prestata. Daca din aceasta scadem obligatiile angajatului fata de societate (impozit, contributii diverse, etc.) rezulta   salariul nominal net.

Exemple si comentarii..

Salariul real este cantitatea de bunuri materiale si servicii ce poate fi cumparata cu salariul nominal net. Nivelul acestuia il intereseaza efectiv pe angajat!

Salariul real (Sr) depinde pozitiv de marimea salariului nominal (Sn) si negativ de evolutia preturilor, conform relatiei:

Sr = Sn/Ip

In dinamica relatia apare astfel:

Isr = Isn/Io*100

Explicatii, exemple si aplicatii pentru aprofundare.

Logica firescului ne duce la concluzia ca:

a)     Limita minima a salariului ar trebui sa fie strictul necesar pentru existenta salariatului si intretinerea familiei sale. Catre o asemenea limita se orienteaza angajatorul.

b)     Limita maxima a salariului este in functie de nivelul productivitatii marginale a muncii.

Exemple, comentarii si aplicatii.