ECONOMIA JUDETULUI ALBA

ECONOMIA JUDETULUI ALBA

1.1. Scurt istoric

Judetul Alba este situat in partea centrala a Romaniei, in zona de contact a Podisului Transilvaniei cu Muntii Apuseni si Carpatii Meridionali, pe cursul mijlociu al raului Mures, care traverseaza judetul de la nord - est (in zona Ocna Mures), la sud - vest (in zona Sibot).

Suprafata judetului este de 6231 kmp, reprezentind 2,6% din suprafata tarii si este al 16 - lea judet ca marime, incadrandu-se din acest punct de vedere in categoria judetelor de marime mijlocie.

Vecini: Judetul Alba se invecineaza la nord cu judetul Cluj, in nord - vest cu judetele Bihor si Arad, in sud - vest cu judetul Hunedoara, in sud cu judetul Valcea, in sud - est cu judetul Sibiu si in nord - est cu judetul Mures[1].

Relieful: In judetul Alba predomina formele inalte de relief, astfel, muntii ocupa cca. 52% din suprafata, zonele de podis si dealuri 26%, iar zonele de campie, inclusiv luncile raurilor 22%. Zona montana este dominata de extremitatea estica a Muntilor Metaliferi, de culmile masivului Trascaului, de versantii sudici ai Muntilor Bihariei, precum si de Muntii Surianu. Zona de podis si deal este data de Podisul Secaselor, Podisul Tarnavelor, si de depresiunile montane Zlatna, Abrud si Campeni, iar zona joasa de campie este dominata de Depresiunea Alba Iulia - Turda si partial de Culoarul depresionar al Orastiei.

Clima este temperat - continentala, specifica tarii noastre, diferentiata in functie de altitudine, cu temperaturi medii anuale de 2 grade C in zonele montane si 9,5 grade C in Lunca Muresului.

Cursurile de apa: Hidrografia judetului Alba este dominata de cursul mijlociu al Muresului, care colecteaza toate raurile din teritoriul sau. Principalii afluenti ai Muresului in judetul Alba pe partea dreapta sunt : Ariesul, Aiudul, Geoagiul, Valea Teiusului, Valea Galzii, Cricaul, Ampoiul, Vintul, etc., iar pe partea stanga Muresul primeste: Tirnava (Mare si Mica), Secasul Sebesului, Sebesul, Pianul, Cugirul si altele. In zona Muntilor Apuseni avem raul Aries cu cei doi afluenti ai sai: Ariesul Mare si Ariesul Mic.

Resursele naturale: Intre resursele naturale cele mai importante care se afla pe teritoriul judetului in zacamant sau se exploateaza sunt: complexele metalifere neferoase (aur, argint, cupru, plumb, zinc, pirita, mercur, etc.), sare, bentonita, calcar, mangan, ozocherita, gresie, tufuri vulcanice, marne, argile, marmura, piatra pentru constructii, nisipuri si pietrisuri, lemnul, gazele naturale, etc.

Dupa modul de folosinta, suprafata judetului Alba, care este de 624157 ha, se imparte astfel :

suprafata agricola este de 327934 ha (52,5% din suprafata judetului). Din aceasta:

- suprafata arabila este de 132498 hectare (40,4%)

- pasuni si fanete 116851 hectare (35,6%)

- vii si pepiniere viticole 3239 hectare ( 0,98%)

- livezi si pepiniere pomicole 1220 hectare ( 0,37%)

paduri 229700 hectare ( 36,8%)

ape si balti 6370 hectare ( 1,0%)

alte suprafete 58387 hectare ( 9,4%)

Populatia judetului Alba la data de 1 ianuarie 2007, numara 376747 locuitori, din care 219334 locuitori ( 58,2%) in mediul urban si 157413 locuitori ( 41,8%) in mediul rural, densitatea populatiei pe kilometru patrat fiind de 60,4 locuitori. Din acest punct de vedere ponderea judetului Alba este de 1,8% pe tara. Populatia municipiului Alba Iulia, care este resedinta de judet este la aceasi data de 66642 locuitori.

Organizarea administrativa: Suprafata administrativa a judetului Alba cuprinde un numar de 11 orase, din care 4 municipii - Alba Iulia (resedinta de judet), Aiud, Blaj si Sebes si 7 orase: Abrud, Cimpeni, Cugir, Ocna Mures, Zlatna, Teius si Baia de Aries. In judet mai sunt inca 67 unitati administrativ - teritoriale, respectiv, comune si 656 de sate.

Alaturi de judetele Brasov, Sibiu, Covasna, Harghita si Mures, judetul Alba intra in componenta Regiunii de Dezvoltare Centru, care isi are sediul in municipiul Alba Iulia.

Repere istorice

Din cele mai indepartate timpuri, datorita situarii geografice a acestuia (cursuri numeroase de apa, relief variat, cu lunci manoase si paduri intinse), teritoriul judetului Alba a constituit un cadru extrem de favorabil aparitiei si dezvoltarii comunitatilor umane[2]. Astfel, printre cele mai importante descoperiri arheologice si evenimente istorice consemnate de documente, care puncteaza istoria asezarilor acestui judet, amintim:

- repere si relicve din epoca paleolitica (Sohodol); din neolitic: Cultura Cris (Alba Iulia) si Cultura Petresti (Pianu de Jos, Rahau, Limba, Mihalt, Noslac, Daia Romana si Ghirbom); Cultura Cotofeni - faza de tranzitie de la neolitic la epoca bronzului: Cetate, Cilnic, Capud, Sebes, Livezile, Straja, Pianu de Jos, Pianu de Sus, Blandiana, Piatra Craivii; epoca bronzului: Alba Iulia, Cetea, Ighiel, Rimet, Talna, Bucium, Ceru Bacainti, Rosia de Secas, etc., epoca fierului: Biia, Blaj, Alba Iulia, Sebes, Craciunelu de Jos, etc., alaturi de tracii autohtoni, fiind prezenti pe teritoriul judetului si scitii si apoi celtii;

- din perioada primului stat centralizat si independent din vremea lui Burebista si apoi Decebal, amintim; cetatile fortificate dacice de la Capilna, Piatra Craivii, Cugir si Cetatea de Balta;

- din perioada cureririi romane, importantele centre de la Apulum (Alba Iulia), Apulon (Piatra Craivii) cu colonia Aurelia Apulensis si colonia Nova Apulensis, Ampelum (Zlatna), Alburnus Maior (Rosia Montana), Brucla (Aiud), etc.;

- importante descoperiri arheologice din secolele III - IV e.n. - Alba Iulia, Obreja, Cricau, Aiud, Ciumbrud, Rahau, Ungurei, Sebes; din secolele V - VI e.n. - Alba Iulia, Sebes, Cilnic; din secolele VII- IX e.n. - Noslac, Alba Iulia, Pianu de Jos, Aiud, Blandiana, Berghin, Cricau, Cugir, Ghirbom, Sebes, Turdas, Spalnaca, Teius, Laz, Sinmiclaus, etc;

- secolul X e.n. - voivodatul de la Balgrad, condus de Gyla;

- secolul XII e.n. in jurul centrului Albei Iulia se formeaza comitatul Alba (1177);

- anul 1546, Alba Iulia devine capitala principatului autonom Transilvania (dupa batalia de la Mohacs - 1526);

- anul 1600, la Alba Iulia are loc prima mare unire a celor trei state romane (Transilvania, Moldova si Tara Romaneasca), sub marele voievod unificator Mihai Viteazul, Alba Iulia devenind astfel prima capitala a tarilor romane unite;

- anul 1784, marea rascoala a lui Horia, Closca si Crisan;

- secolele XVII - XVIII e.n. perioada culturala deosebita: 1648 - Noul Testament de la Balgrad, Scoala ardeleana cu Samuel Micu, Gheorghe Sincai si Petru Maior; centrele culturale ale epocii feudale: Alba Iulia si Blaj; din epoca au ramas cetatile de piatra de la Cilnic, Sasciori, Coltesti, Vurpar, Girbova, si fortificatiile de la Sebes, Aiud, Alba Iulia (cetatea bastionara de tip Vauban, construita intre anii 1715 - 1738, de catre imparatul Austriei, Carol al VI - lea, prin munca a mii de iobagi romani), precum si un numar insemnat de monumente si lacase de cult, etc;

- revolutia din anii 1848 - 1849, mai 1848 - marea adunare de pe Campul Libertatii de la Blaj, activitatea insemnata a lui Avram Iancu, marele tribun al motilor din "Tara de Piatra";

- anul 1918, 1 Decembrie, are loc Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia care consfinteste definitiv prin votul unanim al celor 1228 mandatari ai populatiei din Transilvania unirea acesteia cu Romania;

- anul 1968, se constituie prin reforma administrativa judetul Alba, cu resedinta la Alba Iulia;

1.2. Obiective turistice

Muntii

Muntele Gaina (de 1.484 m) - partial pe teritoriul judetului Alba (la 8 km sud-vest de Avram Iancu), pe platoul sau avand loc marea sarbatoare folclorica "Targul de fete", in fiecare an la 20 iulie;

Muntii Bihor - (cu vf. Curcubata, de 1.849 m), cel mai inalt din Muntii Apuseni, (la 4-5 ore de Arieseni);

Muntele Mare; Muntii Trascaului;

Muntii Sureanu - (cu vf. lui Patru de 2.130 m).

Pesteri

Complexul carstic Scarisoara - in Muntii Bihorului, (la 2-3 ore de Garda de Sus), cea mai mare pestera cu gheata din Romania si printre putinele din lume si unicat in sud-vestul Europei situata la aceasta altitudine. Ghetarul are 18-20 m grosime si un volum de circa 75.000 m3, netopindu-se niciodata, desi are vreo 3.000 de ani);

Huda lui Papara - (la 2 ore de Salciua), una din cele mai interesante pesteri din Muntii Apuseni-Trascaului ce se desfasoara de-a lungul a 2.000 m pe langa un parau subteran, cu lacuri si cascade, sali spatioase si sectoare inguste de mare spectaculozitate;

Ghetarul de la Vartop - langa Arieseni, (la 1.300 m altitudine);

Ghetarul de la Zgurasti; Pojarul Politei.

Chei si Defilee

Cheile din Bazinul Vaii Rametului - (langa comuna Ramet), cu abrupturi si suprafete inclinate, populate cu guri de pesteri (47), cu nise, arcade, turnuri, cornise sau polite structurale, unde se intalnesc floarea de colt si garofita alba, plante declarate monumente ale naturii;

Defileul Ariesului - cu abrupturi, creste, pesteri, unul dintre cele mai pitoresti, mai cunoscute si mai populare defilee din tara;

Cheile din bazinul vaii Galdei (Cheile Intregalde) - adapostesc floarea de colt la cea mai scazuta altitudine din tara - 590 m;

Cheile Ampoitei - in Muntii Trascaului.

Lacuri

Iezerul Ighielului - (la 22 km de Ighiu), cel mai intins lac carstic din Romania de pe cursul superior al raului cu acelasi nume, in sudul Muntilor Trascau (la 924 m altitudine);

Iezerul sureanu - rezervatie stiintifica complexa (la 1790 m altitudine), in nordul Muntilor Sureanu;

Lacurile de acumulare: - Oasa (de 460 ha, la 33 km de sugag), Tau, Nedeiu;

Lacurile de la Ocna Mures - (pe masive de sare).

Rezervatii si Monumente ale Naturii

Dealul cu Melci - rezervatie paleontologica (la 15 km vest de Campeni si la 10 km nord de Vidra) pe Valea Ariesului, adaposteste resturile a mii de melci ramasi din marile calde cretacice. Este unul din cele mai bogate locuri fosilifere din Romania;

Pietrele Detunatei - (la 20 km de Abrud si la 1 ora distanta de Bucium), rezervatie geologica formata din doua varfuri de bazalt vulcanic: "Detunata Goala" si "Detunata Flocoasa" (la 1.200 m altitudine);

Rapa Rosie - (la 3 km de Sebes), rezervatie geologica de 10 ha, care cuprinde forme sculpturale (coloane, turnuri, piramide), pe malul drept al Secasului, modelate de apa ce a lucrat cu incapatanare 60 milioane de ani;

Cetatile Romane de la Rosia Montana - (la citiva km de gara Campeni), rezervatie geologica si arheologica unde se afla vestigiile exploatarilor aurifere din timpul dacilor si romanilor;

Negrileasa - rezervatie floristica, cu 5 ha de narcise;

sesul Craiului de la Scarita - Belioara-rezervatie botanica;

Arbori ocrotiti:

Fagul Imparatului-(langa Muncelu), un copac batran de mari dimensiuni ale carui frunze nu cad niciodata;

Stejarul lui Avram Iancu - copac ce are peste 500 ani;

Teiul lui Eminescu - Blaj.

Statiuni

Arieseni - in muntii Bihor (la 1.000-1.100 m altitudine), la izvoarele Ariesului Mare (pe DN 75), o statiune climaterica propice practicarii sporturilor de iarna;

Ocna Mures - statiune balneoclimaterica (la 258 m altitudine), pe stanga Muresului, dispune de lacuri saline si un climat continental-moderat; temperatura medie anuala fiind de 9oC (in iulie peste 20oC, in ianuarie sub -4oC). Dintre instalatiile de tratament de aici amintim: solariu cu amenajari pentru aeroterapie si helioterapie, instalatii pentru electroterapie, instalatii pentru bai calde, instalatii cu apa minerala sarata concentrata. Caile de acces sunt: feroviare - gara Razboieni pe linia Bucuresti-Brasov-Cluj Napoca-Oradea, apoi cu mijloacele auto pana in statiune, rutiere-DN 1-E 15 A de la Alba Iulia sau Cluj Napoca, ca abatere din localitatea Unirea pe DJ 29.

Vestigii Istorice

Cetatea Alba Iulia - prima cetate medievala (sec. IX-X), construita de voievodul Gyla;

Cetatea Alba Carolina - este cea mai mare si ultima fortificatie de acest fel din Transilvania, construita intre 1716-1738;

Ruinele Cetatii Dacice - Capalna (sec. II i.Hr.-106 d.Hr.), pe Dealul Cetate (la 610 m altitudine), inclusa de Burebista in sistemul de aparare al Sarmizegetusei Regia;

Ruinele Cetatii Dacice - Craiva (sec. II i.Hr.-I d.Hr.), centrul tribului dac al apulilor, (anticul Apoulon), despre care a scris Ptolemeu in "Geografia" sa;

Vestigiile asezarii romane de la Brucla - Aiud (sec. II-III d.Hr.), astazi doar ruine;

Cetate - Aiud (sec. XIII-XV), face parte dintre cele mai vechi fortificatii urbane din Transilvania;

Cetate - Cetatea de Balta (sec. I i.Hr.-I d.Hr.), astazi doar ruine;

Cetate - Tauti (1276);

Cetatea Uioara - Teleky (sec. XIII), astazi doar ruine;

Asezarea romana Ampelum - Zlatna;

Ocnele de sare romane - Ocna Mures.

Palatul Voievodal - Alba Iulia (sec. XIII-XVIII), cladire impresionanta, datand de aproape 5 secole, refacuta de Isabela si Ioan Sigismund, (la mijlocul sec. XVI), fosta resedinta a lui Mihai Viteazul (1599-1600);

Castelul Martinuzzi - Vintu de Jos (1550), construit de Gh. Martinuzzi, episcop de Oradea si guvernator al Transilvaniei. Are o rezonanta sumbra, pentru ca aici a fost asasinat guvernatorul din ordinul generalului Castaldo (1551) si a stat inchis, iar apoi ucis, domnul Moldovei, Aron Tiranul (1595-1597);

Castelul Bethlen - Blaj (sec. XV.), in prezent gazduieste Muzeul orasenesc;

Castelul "Bethlen" - Cetatea de Balta (1570-1580);

Castelul Teleky - Ocna Mures (1742);

Castelul Bethlen - Sanmiclaus (1668-1683), construit in stil renascentist tarziu.

Edificii Religioase

Catedrala Romano Catolica - Alba Iulia (1246-1300), cel mai valoros monument de arhitectura medievala din Transilvania, de aceeasi varsta cu celebra Notre Dame, avand un stil romanic tarziu. Iancu de Hunedoara a restaurat-o si a facut din ea necropola familiei sale;

Biserica Evanghelica - Sebes (sec. XIII-XIV), o simbioza a stilului romanic si gotic, reprezinta (prin vechimea si frumusetea sa), un valoros monument. Partea veche exista din timpul invaziei tatare din 1241;

Biserica Romano Catolica - Abrud (1270);

Biserica reformata - Aiud (sec. XV);

Catedrala ortodoxa a reintregirii - Alba Iulia (1921-1922), o impletire de stiluri vechi romanesti;

Catedrala greco catolica - Blaj (1738-1745);

Biserica reformata - Cetatea de Balta (sec. XIII);

Biserica "Sf. Gheorghe" - Lupsa (1421), ctitorie a cneazului Vladislav;

Biserica romanica - Santimbru (sec. XIII), refacuta de Iancu de Hunedoara in amintirea bataliei de aici;

Biserica reformata - Teius (sec. XIII);

Biserica romano catolica - Teius (1448);

Biserica ortodoxa - Zlatna (1424);

Manastirea minorita - Aiud (1724-1736);

Manastirea Ramet - Ramet (1240), la 18 km de Teius.

Edificii Culturale

Biblioteca Batthyaneum - Alba Iulia (1792, iar cladirea din 1784), infiintata de episcopul Batthyani si dispune de peste 55.000 carti, 19.000 documente, 1230 manuscrise, 500 incunabule si este intre cele mai valoroase din Romania. Printre manuscrisele de aici exista si o parte a valorosului "Codex aureus" (sec. VIII), pe foi de pergament;

Muzeul de stiinte naturale - Aiud (1794), al doilea de acest fel, ca valoare, din Romania, in cele 5 sali fiind expuse peste 3000 de insecte, fluturi, pasari;

Muzeul Unirii - Alba Iulia, printre cele mai vechi din tara (1887) ce functioneaza in cladirea "Babilon" (1851), unde sunt reunite peste 18.000 obiecte (arheologie, istorie, etnografie), o colectie numismatica, o colectie epigrafica si o biblioteca bine dotata (peste 55.000 volume). De cladirea "Babilon" apartine si scoala Unirii (1908), unde s-a proclamat unirea Transilvaniei cu Romania (prin hotararea solemna a Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918);

 

Muzeul memorial "Avram Iancu" - Avram Iancu, in locul unde s-a nascut, in 1824, Avram Iancu, revolutionarul pasoptist, "Craiul muntilor". Casa adaposteste documente si proclamatii alcatuite de el, obiecte personale ale acestuia, arme din timpul Revolutiei de la 1848-1849;

Casa memoriala "Horea" - Horea, in locul unde s-a nascut in 1730 Vasile Nicola-Ursu, zis Horea;

Casa memoriala "Blaga" - Lancram (la 4 km de Sebea), in locul natal si de veci al filosofului si scriitorului Lucian Blaga (1895-1961).

Monumente si Statui

Monumentul Horea, Closca si Crisan - Alba Iulia, in memoria conducatorilor rascoalei de la 1784 care s-au jertfit pentru instaurarea unor oranduieli mai drepte pentru poporul asuprit;

Monumentul de la Miraslau - Miraslau, dedicat ostenilor lui Mihai Viteazul care si-au dat viata in lupta de aici, la 8 septembrie 1600, fiind infranti de armata generalului Basta;

Monumentul de pe Campia Libertatii - Blaj, ridicat in amintirea Revolutiei din 1848;

Monumentul pe locul unde au fost franti cu roata Horea si Closca, "Dealul Furcilor" - Alba Iulia;

Statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul - Alba Iulia (in fata Muzeului Unirii);

Statuia ecvestra a lui Avram Iancu - Campeni;

Statuia poetului Lucian Blaga - Lancram.

Etnografie

"Tara Motilor" din acest judet este un focar de arta si obiceiuri populare, distingandu-se localitatile: Avram Iancu (traditionala vatra a tulnicului folosit de femei, unde fiinteaza o vestita echipa de tulnicarese); Bucium (cel mai bogat si mai interesant port popular romanesc din aceasta parte a tarii); Capalna (obiceiuri legate de existenta oierilor); Laz (scoala populara de arte: tesaturi, cusaturi, pictura pe sticla); Sasciori (ceramica rosie smaltuita si nesmaltuita); sugag (scoala populara de arta: cioplitul lemnului); Vidra (asezare tipic moteasca, cu mesteri tulnicari si ciubarasi)[3].

1.3. Analiza statistica a principalilor indicatori economici ce caracterizeaza economia judetului Alba

In vederea realizarii analizei statistice a principalilor indicatori ce caracterizeaza economia judetului Alba, in perioada 2005-2008, am utilizat indicatorii relativi (indicele de dinamica si ritmul de dinamica). Principalii indicatori relativi sunt:

a) indicele de dinamica (indice de modificare, de crestere sau de scadere), se calculeaza prin raportarea termenului comparat (curent - yi) la termenul baza de comparatie.

- cu baza fixa

- cu baza mobila (in lant)

Indicele de dinamica "I" arata de cate ori se cuprinde bza de raportare in termneul comparat, in cazul unei cresteri - de cate ori a crescut termenul comparat, fata de cel de baza. Daca indicele se inmulteste cu 100, el se exprima in procente "I%" si arata cat5e procente reprezinta termenul comparat fata de aceasta baza.

b) ritmul de dinamica (ritmul modificarii relative, ritmul sporului) se determina scazand 00 % din indicele de dinamica exprimat procentual. El arata cu cate procente s-a modificat (a crescut sau a scazut) termenul comparat fata de termenul baza de comparatie.

- cu baza fixa

R_i/0 I_i/0 - 1

- cu baza mobila (in lant)

R_i/i-1 I_i/i-1 - 1

Ritmul de dinamica "R" arata cu cate unitati (fractii de unitatii) fata de 1 sau cate procente fata de 100 s-a modificat termenul comparat fata de cel luat ca baza de comparatie.

Populatia

Populatia, pe sexe si medii, la 1 iulie

Rtotal_2006/2005

Rtotal_2007/2006

Rtotal_2008/2007

Rurban_2006/2005

Rurban_2007/2006

Rurban_2008/2007

Rrural_2006/2005

Rrural_2007/2006

Rrural_2008/2007

Evolutia populatiei totale in judetul Alba in perioada 2005-2008

Calculul ritmului de crestere cu baza in lant a populatiei totale evidentiaza faptul ca acest indicator a cunoscut in perioada 2005-2008 o scadere continua, astfel: in anul 2006, fata de 2005, scaderea a fost de 0,16%; in 2007, comparativ cu 2006 scaderea a fost de 0,67%, iar in anul 2008 fata de 2007 a fost de 0,58 puncte proentuale. Cu alte cuvinte, se poate observa faptul ca scaderea a fost progresiva.

Populatia, pe grupe de varsta

R15-59ani_2006/2005

R15-59ani_2007/2006

R15-59ani_2008/2007

Evolutia populatiei pe grupa de varsta 15-59 ani in judetul Alba in perioada 2005-2008

Indicele de dinamica, calculat cu baza in lant, evidentiaza faptul ca populatia cu varsta cuprinsa intre 15-59 ani in anul 2006 a crescut cu 0,091% fata de anul anterior. In perioada urmatoare calculul acestui indicator releva faptul ca populatia a scazut continuu.

Miscarea naturala a populatiei

- date absolute -

Rcasatorii_2006/2005

Rcasatorii_2007/2006

Rcasatorii_2008/2007

Rdivorturi_2006/2005

Rdivorturi_2007/2006

Rdivorturi_2008/2007

Evolutia casatoriilor si divorturilor in judetul Alba in perioada 2005-2008

Numarul casatoriilor incheiate in judetul Alba in perioada 2005-2008, conform calculelor efectuate au inregistrat un trend oscilant. Ritmul de dinamica releva faptul ca in anul 2006 fata de cel anterior s-a observat o crestere de 6,27% a numarului casatoriilor; in 2007 fata de 2006 a crescut numarul celor care s-au casatorit cu 29,21%, dupa care, in anul 2008, a urmat o scadere de 24,26%.

In ceea ce priveste numarul divorturilor, acestea au scazut in anul 2006 comparativ cu cel anterior cu 1,43%. Trendul descrescator s-a mentinut in perioada urmatoare, astfel ca in 2007 fata de 2006 scaderea a fost de 4,51%. In anul 2008 s-a inregistrat o crestere de 16,6% a acestui fenomen.

Durata medie a vietii, pe sexe

Migratia interna determinata de schimbarea domiciliului, pe medii

Rtotal plecati_2006/2005

Rtotal plecati_2007/2006

Rtotal plecati_2008/2007

Rtotal sositi_2006/2005

Rtotal sositi_2007/2006

Rtotal sositi_2008/2007

1) NATALITATEA

In anul 2008, numarul nascutilor vii a fost in Regiunea de Dezvoltare Centru de 27.823 persoane, mai mult cu 1.641 decat in anul 2007 (26.182), intrerupand tendinta descendenta a natalitatii din ultimii ani. In aceste conditii rata natalitatii a fost de 11,0 nascuti-vii la 1000 locuitori, in crestere fata de cea din 2007 (10,4 nascuti-vii la 1000 locuitori).

Cresterea numarului de nascuti-vii s-a produs la nivelul ambelor medii, cu precadere in mediul urban. Astfel in mediul urban s-au nascut cu 27,5% mai multi copii decat in mediul rural, iar rata natalitatii din mediul urban a inregistrat o crestere cu 7% fata de anul precedent apropiindu-se de cea din mediul rural care a crescut cu 9%.

Cea mai inalta rata a natalitatii se afla in judetul Mures 11,5 nascuti-vii la 1000 locuitori si cea mai mica in judetul Alba 9,3 nascuti-vii la 1000 locuitori. In anul 2008, in judetul Alba s-au nascut 3492 copii, cu 30 mai multi decat in anul anterior, numarul baietilor fiind mai mare cu 112 decat cel al fetelor.

Rata natalitatii a fost de 9,3%o, inferioara celei inregistrata pe tara (de 10,3%o) cu 1%o. In mediul urban rata natalitatii a fost de 9,6%o, superioara celei din mediul rural de 8,8%o.

Pe unitati administrativ teritoriale, cele mai ridicate rate ale natalitatii s-au inregistrat in: Hoparta (16,9%o), Calnic (15,9%o), Sasciori (15,8%o), Lunca Mures (14,0%o), Scarisoara (12,7%o), Albac si Dostat (12,6%o). Cele mai mici rate ale natalitatii s-au inregistrat in: Mogos (1,1%o), Rametea (2,7%o), Ocolis (2,8%o), Mihalt (2,9%o), Posaga (3,9%).

Varsta medie a mamei la nastere a fost de 27 ani (27,6 ani in urban si 25,9 ani in rural), iar la prima nastere de 25,5 ani (26,6 ani in urban si 23,4 ani in rural).

2) MORTALITATEA

In judetul Alba, in anul 2008 s-au inregistrat 4459 decese, cu 110 mai multe decat in anul 2007^[4]. Rata mortalitatii generale a fost de 11,8%o, identica cu cea inregistrata pe tara. In mediul rural se mentine o rata a mortalitatii ridicata (14,5%o fata de 9,9 %o in mediul urban). Printre unitatile administrativ teritoriale cu cele mai ridicate rate ale mortalitatii se numara: Ohaba (29,2%o), Blandiana (29,1%o), Hoparta (25,8%o), Rametea (21,3%o), Lunca Mures (21,0%o), Farau (20,5%o). Cele mai mici rate ale mortalitatii s-au inregistrat la: Alba Iulia (7,6%o), Cugir (8,4%o), Jidvei (8,8%o), Mihalt (9,1%o).

Speranta de viata la nastere in anul 2008 in judet a fost de 73,51 ani, mai mare la femei decat la barbati cu 6,69 ani.

Numarul decedatilor sub 1 an in anul 2008 in judet a fost de 44 ( din care 33 de sex masculin), mai mare cu 4 fata de anul precedent. Ponderea o detin decesele sub o luna (72,7%o).

Rata mortalitatii infantile a fost de in judet in anul 2008 de 12,6%o, cu 1%o mai mare decat in anul 2007.

3) SPORUL NATURAL

Sporul natural al populatiei judetului continua sa fie negativ si in 2008, fiind de 967 persoane. Scaderea naturala a populatiei a fost de 2,5%o (mai mare in mediul rural -5,7%o fata de -0,3%o in mediul urban). Scaderea naturala a populatiei la nivel national in anul 2008 a fost de -1,5%o.

Printre comunele cu cele mai ridicate rate negative se numara: Blandiana (-22,7%o), Ohaba (-20,3%o), Rametea (-18,6%o), Mogos (-18,1%o), Ocolis (-16,8%o), Posaga (-14,9%o). Un spor naural pozitiv a fost inregistrat la: Sasciori (+4,7%o), Jidvei (+3,7%o), Alba Iulia (+3,0%o), Sebes (+2,0%o).

4) NUPTIALITATEA

In anul 2008, in judetul Alba s-au inregistrat 2399 casatorii, cu 768 mai putine decat in anul anterior. Rata nuptialitatii in anul 2008 a fost de 6,4%o, apropiata de media pe tara (6,9%o), cu 2,0%o mai mica decat in anul 2007, an in care s-a inregistrat cea mai mare rata dupa 1990. In mediul urban rata nuptialitatii a fost de 7,5%o fata de 4,8%o in mediul rural. Varsta medie a sotului la casatorie in anul 2008 a fost de 30,4 ani iar a sotiei de 26,9 ani. Varsta medie la prima casatorie a fost de 28,9 ani a sotului si de 25,5 ani a sotiei.

5) DIVORTIALITATEA

Numarul divorturilor inregistrate in anul 2008 in judetul Alba a fost de 618, cu 88 mai multe decat in anul anterior. Cele mai multe divorturi s-au inregistrat in mediul urban (de 2,6 ori mai multe decat in mediul rural ). Rata divortialitatii inregistrata in anul 2008 la nivelul judetului Alba a fost de 1,64%o, putin sub media pe tara (de 1,66%o), mai mare cu 0,24%o fata de anul 2007. In mediul urban, rata divortialitatii a fost cu 0,94%o mai mare decat cea din mediul rural.

Principalele fenomene demografice

In perioada 1.01-30.04.2009 in judetul Alba s-au inregistrat: 1152 nascuti vii si 1673  decedati, din care 8 sub un an, rezultand un spor natural negativ de 521 persoane. In perioada corespunzatoare din 2008, scaderea populatiei din cauze naturale a fost de 418 persoane.

In primele 4 luni ale anului 2009 s-au mai inregistrat: 316 casatorii si 202 divorturi. Fata de perioada corespunzatoare din anul 2008, deficitul natural al populatiei a crescut cu 103, numarul divorturilor este mai mic cu 24 iar al casatoriilor cu 29.

Proiectarea populatiei in anul 2050

Potrivit prognozei realizate de Institutul National de Statistica in varianta medie populatia din Regiunea Centru va scadea in perioada 2007-2050 cu aproximativ 617 mii persoane, de la 2524,0 mii persoane pana la 1906,8 mii persoane, ceea ce reprezinta aproape un sfert din populatia totala a regiunii (24,5%). O scadere de aproximativ aceeasi valoare se va inregistra si la nivel national (25,3%). Scaderea cea mai mare de populatie, in valori relative se va inregistra in judetul Alba (36,6%), acesta "pierzand" nu mai putin de 137,6 mii persoane.

In varianta optimista populatia regiunii ar ajunge in anul 2050 la 2112,5 mii persoane, ceea ce reprezinta o scadere de 16,3% fata de anul 2007, iar in varianta pesimista Regiunea Centru ar numara 1764,0 mii persoane adica cu 30,1% mai putin fata de anul 2007.

Evolutia populatiei in perioada 2007-2050 -varianta medie-

- mii persoane -

Numarul de salariati

Efectivul de salariati, la nivelul judetului Alba la sfarsitul lunii august 2009 a fost de 88546 persoane (1,8% din total tara) , in scadere atat fata de luna anterioara cu 707 persoane (-0,8) cat si fata de luna corespunzatoare din 2008 cu 6344 persoane (-6,7%).

Evolutia numarului mediu al salariatilor in judetul Alba

- numar persoane -

Rtotal _2006/2005

Rtotal _2007/2006

Rtotal _2008/2007

Evolutia numarului mediu al salariatilor in judetul Alba,

in perioada 2005-2008

Indicele de dinamica si ritmul de dinamica releva faptul ca in perioada analizata (2005-2008) numarul mediu al salariatilor a inregistrat un trend crescator. Cresterea pozitiva a fost de 3,145 in anul 2006 fata de 2005, de 3,51% in anul 2007 comparativ cu anul anterior, respectiv 1,70% la nivelul anului 2008 fata de 2007.

Numarul mediu al salariatilor

- mii persoane -

Veniturile populatiei

Numarul mediu al salariatilor si castigul salarial nominal mediu net lunar, pe sexe

Rcastig salarial total _2006/2005

Rcastig salarial total _2007/2006

Rcastig salarial total _2008/2007

Rcastig salarial barbati _2006/2005

Rcastig salarial barbati _2007/2006

Rcastig salarial barbati _2008/2007

Rcastig salarial femei _2006/2005

Rcastig salarial femei _2007/2006

Rcastig salarial femei _2008/2007

Evolutia castigului salarial nominal mediu net lunar in judetul Alba,

in perioada 2005-2008

Castigul salarial nominal mediu net lunar, dar si cel pe barbati sau femei au inregistrat in perioada analizata un trend crescator.

Ritmul de dinamica cu baza in lant indica faptul ca castigul salarial mediu total net lunar a cunioscut o crestere de 17,20 puncte procentuale in anul 2006 fata de 2005, 23,41% in 2007 comparativ cu 2006 si 20,90% in 2008 fata de anul anterior. In ceea ce priveste castigul salarial mediu net lunar pe barbati, acest indicator a cunoscut o crestere de 19,34% in 2006 fata de 2005, 22,23% in 2007 fata de 2006, respectiv 18,91% in anul 2008 fata de 2007. cu privire la castigul salarial mediu net lunar pe femei, acesta a crescut de la 14,76% in perioada 2005-2006, la 23,17% in perioada 2007-2008.

Castigul salarial nominal mediu brut lunar, pe activitati ale economiei nationale, total salariati

lei/salariat

Din datele prezentate in tabel, se observa faptul ca indicatorul castigul salarial nominal mediu brut lunar a crescut continuu, de la 827 lei/salariat in anul 2005, la 1506 lei/salariat in anul 2008. In ceea ce priveste sectoarul de activitate cu cea mai mare crestere, acesta a fost administratia publica si apararea.

Castigul salarial nominal mediu net lunar, pe activitati ale economiei nationale, total salariati

lei/salariat

Castigul salarial mediu brut in judetul Alba a fost in luna aprilie 2009 de 1499 lei, mai mic cu 136 lei (RON) decat cel din luna anterioara, respectiv cu 8,3%, iar castigul salarial mediu net de 1105 lei, inregistrandu-se o scadere fata de luna anterioara cu 93 lei (RON), respectiv cu 7,8% . In luna august 2009, castigul salarial mediu brut inregistrat in judet a fost de 1456 lei, mai mic fata de cel din luna iulie 2009 cu 65 lei (-4,3%) si mai mare cu 113 lei (+8,4%) decat in luna august 2008. Castigul salarial mediu brut inregistrat pe tara in luna august 2009 a fost de 1845 lei. Fata de castigul salarial mediu realizat pe tara, in judetul Alba, in luna iulie 2009 s-a realizat un castig salarial mediu brut mai mic cu 389 lei, respectiv cu 21,1%.

Castigul salarial mediu brut

Castigul salarial mediu net in luna august 2009 a fost de 1070 lei, mai mic cu 47 lei (-4,2%) fata de luna anterioara si mai mare cu 67 lei (+6,7%) fata de luna corespunzatoare din 2008. Castiguri salariale peste media inregistrata pe judet au realizat salariatii din servicii (1107 lei) iar sub media pe judet salariatii din industrie, constructii (1037 lei) si cei din agricultura, vanatoare si servicii anexe, silvicultura si pescuit (1009 lei). Castigul salarial mediu net inregistrat pe tara in luna august 2009 a fost de 1348 lei, cel realizat in judet fiind cu 278 lei mai mic, respectiv cu 20,6 %. Castigul salarial mediu net inregistrat in judet pozitioneaza judetul pe locul 28.

Castigul salarial mediu net

Indicele castigului salarial real pe judet in luna august 2009 a fost cu 1,6% mai mare fata de luna corespunzatoare din anul precedent.

Structura veniturilor totale

In trimestrul I 2009, veniturile totale ale populatiei din Regiunea Centru erau de 2.278,4 lei pe o gospodarie (2.268,0 la nivel national) si 786,8 lei pe o persoana (780,2 lei la nivel national). In ceea ce priveste diferentierea veniturilor totale pe regiuni, se poate remarca faptul ca Regiunea de Dezvoltare Centru ocupa locul al patrulea in cadrul regiunilor de dezvoltare.

Veniturile banesti au fost in Regiunea de Dezvoltare Centru in trimestrul I 2009 de 1.902,97 lei lunar pe o gospodarie (1.863,07 lei la nivel de tara).

Analizand pe destinatii cheltuielile totale medii lunare pe o gospodarie, realizate la nivelul Regiunii de Dezvoltare Centru, in trimestrul I 2009 observam ca din totalul de 1.985,54 lei , 84,9% au fost cheltuieli banesti iar 15,1% au reprezentat contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii .

Numarul somerilor si rata somajului

Somerii inregistrati si rata somajului

Rtotal someri_2006/2005

Rtotal someri_2007/2006

Rtotal someri_2008/2007

Rfemei someri_2006/2005

Rfemei someri_2007/2006

Rfemei someri_2008/2007

Rbarbati someri_2006/2005

Rbarbati someri_2007/2006

Rbarbati someri_2008/2007

Evolutia numarului somerilor in judetul Alba,

in perioada 2005-2008

Analizand din punct de vedere statistic numarul somerilor inregistrati la Agentiile pentru ocuparea fortei de munca, observam faptul ca numarul total al somerilor a scazut continuu in perioada 2005-2007, la nivelul anului 2008 inregistrandu-se o crestere de 22,05 puncte procentuale a acestui fenomen economic negativ. Analizati pe sexe, se observa faptul ca cei mai multi someri s-au inregistrat in randul barbatilor, unde cresterea la nivelul anului 2008 fata de 2007 a fost de 25,53%, in timp ce, in ceea ce priveste femeile, cresterea somajului in randul acestora a fost de 18,37%.

Per total, rata somajului a cunoscut un trend oscilant in perioada analizata: concret, acest indicator a scazut de la 8,3% in 2005 la 7,1% in 2006, respectiv 5,7% in anul 2007. in anul 2008, pe fondul crizei economice, rata somajului a crescut pana la nivelul inregistrat in anul 2006, adica 7,1 puncte procentuale.

Numarul somerilor inregistrati la sfarsitul lunii ianuarie 2009 a fost de 14484 persoane, mai mare cu 1657 persoane fata de luna anterioara si cu 3398 persoane fata de aceeasi luna a anului trecut. La sfarsitul lunii februarie 2009 acest indicator era de 15238 persoane, mai mare cu 754 persoane fata de luna anterioara si cu 3321 persoane fata de aceeasi luna a anului trecut. Numarul somerilor inregistrati la sfarsitul lunii martie 2009 a fost de 15923 persoane, mai mare cu 685 persoane fata de luna anterioara si cu 4584 persoane fata de aceeasi luna a anului trecut. Lla sfarsitul lunii aprilie 2009 au fost inregistrate 16285 persoane somere, cu 362 persoane mai mult fata de luna anterioara si cu 5475 persoane fata de aceeasi luna a anului trecut.

Numarul somerilor inregistrati la sfarsitul lunii august 2009 in Regiunea Centru era de 89325 persoane, reprezentand 14,8% din totalul somerilor inregistrati la nivel national. Ponderea persoanelor de sex masculin era de 54,9% (49059 persoane), iar a femeilor de 45,1% (40266 persoane). Din cauza situatiei economice care afecteaza economia in acest moment, numarul somerilor a crescut fata de luna iulie cu 5,0% (4264 persoane), iar fata de luna august a anului 2008 cu 89,4% (42170 persoane). La nivelul regiunii cei mai multi someri se gasesc in judetul Alba -19748 persoane (reprezentand 3,3% din somerii inregistrati pe total tara), mai mare cu 581 persoane fata de luna anterioara si cu 10086 persoane comparativ cu luna august 2008. Femeile reprezentau la aceasta data 45,3 % din totalul somerilor.

Numarul somerilor neindemnizati a fost de 6401 persoane, mai mare cu 598 persoane fata de luna anterioara si cu 1486 persoane decat in luna august 2008.

Structura dupa nivelul de instruire arata ca 68,8% din somerii inregistrati sunt absolventi ai invatamantului primar, gimnazial si profesional, 24,8% sunt persoane cu studii liceale si postliceale si 6,4% persoane cu studii superioare.

Numarul somerilor aflati in plata a fost de 13347 persoane (67,6% din numarul total al somerilor), mai mic cu 17 persoane decat in luna iulie 2009 si cu 8600 persoane mai mare decat in luna august 2008.

Numarul somerilor

Rata somajului (determinata prin raportarea numarului somerilor la populatia activa civila la 1.01.2008) a fost in luna aprilie 2009 de 8,9% (fata 8,7% in luna martie 2009 si 5,9% in luna aprilie 2008). In randul femeilor, rata somajului a fost de 7,9% in luna aprilie 2009 (fata de 7,7% in luna martie 2009 si 5,7% in luna aprilie 2008), iar in randul barbatilor de 9,7% in luna aprilie 2009 (fata de 9,6% in luna martie 2009 si 6,0% in luna aprilie 2008). In ceea ce priveste numarul de someri in orasul Alba Iulia in februarie a fost de 1456 persoane, in martie de 1599 persoane, iar in aprilie a fost de 1673 persoane.

Rata somajului a fost in luna august 2009 de 10,7% (fata 10,4% in luna iulie 2009 si 5,3% in luna august 2008). Femeile au inregisrat o rata a somajului a fost de 10,2% in luna august 2009 (fata de 9,8% in luna iulie 2009 si 5,5% in luna august 2008), iar barbatii de 11,2% in luna august 2009 (fata de 11,0% in luna iulie 2009 si 5,0% in luna august 2008).Cel mai mare numar de someri inregistrat la A.J.O.F.M. Alba, la sfarsitul lunii august 2009 era in orasele: Alba Iulia (2315 persoane), Cugir (1588 persoane), Blaj (1527 persoane), Sebes (1172 persoane), Aiud (1087 persoane), iar dintre comune se remarca cu cel mai mare numar de someri inregistrati comuna Jidvei (658 persoane).

Rata somajului

Numarul pensionarilor

Numarul pensionarilor din judetul Alba in luna ianuarie 2009 a fost de 92516 persoane, cu 12 persoane mai mic decat in luna ianuarie 2008. In luna februarie 2009 au fost inregistrate 92546 persoane fara loc de munca, cu 18 mai mult decat in perioada similara a anului precedent. In luna martie 2009 a fost de 92373 persoane somere, cu 23 persoane mai putine decat in luna martie 2008. In luna aprilie 2009 numarul pensionarilor din judetul Alba a fost de 92401 persoane, cu 162 persoane mai mic decat in luna aprilie 2008. 

Pensia medie lunara realizata in judet in luna ianuarie 2009 a fost de 631 lei, cu 117 lei (+22,8%), mai mare decat in luna ianuarie 2008. In luna februarie 2009 a fost de 636 lei, in crestere cu 122 lei (respectiv, +23,7%) fata de aceeasi perioada a anului precedent. Pensia medie lunara in judetul Alba in luna martie 2009 a fost de 637 lei, cu 122 lei (+23,7%), mai mare decat in luna martie 2008. In luna aprilie 2009 a fost de 658 lei, cu 142 lei (+27,5%), mai mare decat in aceeasi luna a anului precedent.