Dupa cum s-a vazut mai sus, s-a identificat un set de masuri prioritare, necesare pentru implementarea unui management integrat al deseurilor solide in judetul Calarasi.
Aceste masuri prioritare reprezinta Planul de Dezvoltare pe termen scurt (perioada 2007-2013), denumit Proiectul propus pentru finantare din POS Mediu, respectiv din Fondul European de Dezvoltare Regionala.
Totodata, Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara (constituita prin asocierea tuturor unitatilor administrativ-teritoriale din judet) va delega managementul serviciului de salubrizare, inclusiv
colectarea si transportul deseurilor, vehiculele destinate colectarii si transportului fiind asigurate de catre operatorii contractati, deci nu vor fi incluse in planul de investitii.
Tabel 1: Planul prioritar de investitii in infrastructura de management al deseurilor
Numar |
Pret unitar |
Valoare |
Investitia excluzand chelt. neprevazute, TA si FD |
Cheltuieli neprevazute |
TA |
FD |
Total (Euro) |
|
1. Colectarea reziduurilor - Containere de 1.1m3 - Platforme pentru containere | ||||||||
2. Deseuri de ambalaje - Containere de 1.1m3 - Platforme pentru containere | ||||||||
3. Cotainere pentru compostare individuala in mediul rural | ||||||||
4. Statie de sortare, capacitate 5500t/an: - constructii civile - echipament fix - echpament mobil | ||||||||
5. Statii de transfer: - constructii civile - containere | ||||||||
6. Depozit ecologic (prima celula cu capacitatea de 0,7mil. tone): - constructii civile - echipament fix - echpament mobil | ||||||||
7. Inchidere depozite neconforme (20ha urban si 170ha rural) | ||||||||
Total |
- Termenul 'Reziduu' mentionat mai sus se refera la fluxul de deseuri ramas din deseurile municipale, excluzand fractiile colectate separat.
- H&C inseamna hartie si carton.
- Costurile de investitii includ 10% pentru cheltuieli neprevazute, 5% pentru proiectele de asistenta tehnica (TA), privind capacitatea institutionala si 5% pentru proiectarea finala (FD).
Costul total de investitii este de aproximativ 33,5 milioane EURO (preturi 2007).
Sistemul de management al deseurilor solide propus pentru finantare din POS Mediu reprezinta obiectivul planului judetean de gestionare a deseurilor.
Aceasta prima faza include masurile prioritare cu un impact pozitiv asupra calitatii serviciilor oferite si asupra protectiei mediului. Conform Programului Operational Sectorial de Mediu - document strategic pentru perioada 2007-2013, se are in vedere respectarea acquis-ului comunitar privind sectorul deseurilor prin implementarea proiectelor integrate.
In capitolele anterioare sunt detaliate:
Optiunile tehnice pentru colectare
Optiunile tehnice pentru logistica (transfer si transport)
Optiunile tehnice pentru sortare si reciclare
Optiunile tehnice pentru tratarea deseurilor biodegradabile
Optiunile tehnice pentru depozitele ecologice
Inchiderea depozitelor neconforme
Masurile de Investitii prioritizate propuse sunt prezentate in cele ce urmeaza.
3.1 Sistemul de colectare
Sistemul de colectare trebuie sa indeplineasca tintele impuse prin Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea Sud Muntenia. Principala tinta pentru sistemul de colectare este extinderea ariei de acoperire cu pana la 100% in zonele urbane pana in 2013 si extinderea ariei de acoperire cu pana la 90% in zonele rurale pana in 2009.
Optiunea propusa in capitolul 7.2 este implementarea unui sistem de colectare unitar in intregul judet, care sa aiba la baza 4 zone ce vor fi definite prin sistemul de transfer. Aceasta optiune ofera Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara posibilitatea de a delega gestiunea serviciului de colectare, transfer, tratare si depozitare a deseurilor. Sistemul de colectare la punct fix, va fi inclus treptat in intregul judet. Se vor folosi in special camioane compactoare cu 3 osii, foarte eficiente (greutate bruta maxima 22t, sarcina 12t, sau 24m3) si/sau camioane cu 3 osii (greutate bruta maxima 19,5t, sarcina 8t, sau 16m3) si eurocontainere metalice de 1,1 m3 pentru sisteme la punct fix atat in zonele rurale, cat si in cele urbane. Din punct de vedere tehnic se impune ca densitatea containerelor in zonele urbane sa fie de 120 locuitori/container, iar in zonele rurale, de 90 locuitori/container. Daca densitatea populatiei (ex. in zonele rurale) este foarte mica (mai mica de 7 locuitori/ha), trebuie instalate mai multe containere pentru evitarea distantelor excesive dintre casele individuale si containerul cel mai apropiat (preferabil, mai putin de 200m).
Tabelul 1 Echipamente propuse pentru proiectul prioritar: un total de 1960 containere, platformele corespunzatoare si sumele investitionale corespunzatoare -Euro-
Judetul Calarasi |
Total |
||||||
Colectare deseuri reziduale - Mediul urban |
|||||||
Container | |||||||
Platforme (lucrari civile) | |||||||
Colectare deseuri reziduale - Mediul rural |
|||||||
Container | |||||||
Platforme (lucrari civile) | |||||||
Colectare deseuri reziduale - Mediul urban si rural |
|||||||
Container | |||||||
Platforme (lucrari civile) | |||||||
Tabelul 2 Detalierea costurilor prioritare de investitii pentru colectarea reziduurilor
Numar |
Costuri unitare (Euro) |
Cost total (Euro) |
|
Containere in mediul urban | |||
Containere in mediul rural | |||
Platforme in mediul urban | |||
Platforme in mediul rural | |||
Total |
Sistemul de colectare pentru deseurile provenite din ambalaje
Prin Tratatul de Aderare
Optiunea preferata pentru atingerea tintelor nationale privind recuperarea si reciclarea deseurilor provenite din ambalaje, o reprezinta colectarea separata la sursa, combinata cu sortarea deseurilor pre-sortate la statia de sortare.
In cazul judetului Calarasi, abordarea consta in implementarea sistemului la punct fix prin construirea punctelor de colectare care vor fi imprejmuite si echipate cu containere de 1,1m3.
Zonele urbane
Numarului punctelor de colectare depinde de numarul de locuitori. Optiunea propusa consta in infiintarea unui punct de colectare la fiecare 500 de locuitori. Aceste puncte de colectare sunt echipate cu un container de 1,1m3 pentru hartie/carton, 1 sau 2 containere de 1,1m3 pentru deseuri din plastic (inclusiv metale) si 3 containere de 1,1m3 pentru sticla (alb, maro, verde). Containerul pentru hartie/carton provenite din ambalaje va fi destinat colectarii hartiei care nu provine din ambalaje.
Programul de colectare a deseurilor de la punctele de colectare va fi urmatorul:
Hartie/carton: o data pe saptamana
Plastic: de 6 ori pe saptamana
Sticla: o data la doua saptamani.
Implementarea sistemului trebuie sa se demareze in 200
Zonele rurale
In zonele rurale, incepand cu anul 2010, va fi promovata compostarea individuala in gospodariile unifamiliale pentru deseurile de hartie/carton din ambalaje si deseurile biodegradabile din deseurile menajere. Tintele privind compostarea individuala din gospodariile rurale sunt urmatoarele:
25% in 2010;
42% in 2011;
59% in 2012;
80% in 2013.
Din anul 2012, si in zonele rurale, trebuie infiintate puncte de colectare pentru deseuri din sticla pe trei culori (transparenta, verde si maron), provenite din ambalaje.
Tabelul 3 Echipamentele propuse pentru proiectul prioritar: un total de 1570 containere, platformele corespunzatoare si sumele investitionale corespunzatoare
-Euro-
Judetul Calarasi |
Total |
||||||
Sistemul de colectare la punct fix pentru colectare separata hartie/caton – Mediul urban |
|||||||
Container | |||||||
Platforme (lucrari civile) | |||||||
Sistemul de colectare la punct fix pentru colectare separata platic/metal – Mediul urban |
|||||||
Container | |||||||
Platforme (lucrari civile) | |||||||
Sistemul de colectare la punct fix pentru colectare separata sticla – Mediul urban |
|||||||
Container |
| ||||||
Platforme (lucrari civile) | |||||||
Sistemul de colectare la punct fix pentru colectare separata sticla – Mediul rural |
|||||||
Container | |||||||
Platforme (lucrari civile) | |||||||
Sistemul de colectare la punct fix pentru colectare separata sticla Total mediu urban si rural |
|||||||
Container | |||||||
Platforme (lucrari civile) | |||||||
Tabelul 4 Detalierea costurilor prioritare de investitii pentru colectarea deseurilor din ambalaje
Numar |
Costuri unitare (Euro) |
Cost total (Euro) |
|
Containere hartie/caton, mediul urban | |||
Platforme hartie/caton, mediul urban | |||
Containere plastic/metal, mediul urban | |||
Platforme plastic/metal, mediul urban | |||
Containere sticla, mediul urban | |||
Platforme sticla, mediul urban | |||
Containere sticla, mediul rural | |||
Platforme sticla, mediul rural | |||
Total |
3.3 Tratarea Deseurilor Biodegradabile
Guvernul Romaniei a aprobat, prin Planul de Implementare a Directivei privind depozitarea deseurilor, tintele de reducere a cantitatilor de deseuri municipale biodegradabile eliminate prin depozitare. Optiunile pentru reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile sunt descrise in Capitolul 7.4.
Judetul Calarasi fiind predominant rural, optiunea propusa este compostarea individuala in fiecare gospodarie. Compostul obtinut in urma procesului de compostare individuala, precum si implementarea sistemului de colectare selectiva, urmat de reciclarea hartiei si a cartonului (deseuri provenite din ambalaje si deseuri neprovenite din ambalaje) vor contribui la atingerea tintelor.
Astfel, prin proiect se prevede ca in fiecare gospodarie din mediul rural sa se furnizeze cate un container special pentru compostare individuala. Compostarea individuala nu este singura alternativa. Acolo unde gospodarii sunt de acord se poate realiza si compostarea in aer liber.
Se presupune ca planul sa fie extins treptat in intregul judet, pe parcursul a cativa ani. In primul an, un exercitiu pilot ar trebui implementat intr-un numar mic de comune. Acest proiect pilot va beneficia de asistenta tehnica (AT), si se va implementa avand la baza o strategie de constientizare si informare, folosind materialele informative si promotionale. Vor fi aplicate metode corespunzatoare pentru motivarea populatiei, astfel incat sistemul de compostare individuala sa fie optimizat la nivelul intregului judet.
Tabel 5: Containere pentru compostare individuala in mediul rural -Euro-
Judetul Calarasi |
Total |
||||||
Containere pentru compostare individuala |
Costul unitar pentru un container de compostare individuala este de 40€.
3.4 Statia de sortare
Recuperarea deseurilor provenite din ambalaje se va realiza prin sortarea materialelor corespunzatoare pre-sortate la sursa, in cadrul unei statii de sortare.
Statia de sortare va avea o capacitate de aprox. 5.500 t/an (vezi sectiunea 7.11), va combina sortarea mecanica cu cea manuala si va fi situata in imediata vecinatate a noului depozit ecologic aferent judetului.
Tabel 6: Investitii pentru statia de sortare -Euro-
Judetul Calarasi | ||||||
Statii de sortare (lucrari civile) | ||||||
Statie de sortare (echipament fix) | ||||||
Statie de sortare (echipament mobil) | ||||||
TOTAL: 2.904.000 |
Costurile de mai sus au fost estimate de catre Consultantul tehnic in cadrul proiectului de AT pe Masura ISPA 2005/RO/16/P/PA/001-04.
Deoarece deseurile sunt pre-sortate, numai un mic procent de reziduuri ar trebui sa ajunga in depozitul ecologic. In afara de acest lucru, statia va produce urmatoarele fluxuri recuperabile:
hartie (mai multe categorii)
carton
plastic (PET, alte fluxuri??)
aluminiu
metale feroase.
3.5 Optiuni tehnice pentru Logistica (Transfer si Transport)
Obiectivele PRGD referitoare la optiunile tehnice pentru transfer si transport sunt urmatoarele:
Asigurarea sistemelor de transport adaptate la un anumit numar de locuitori si la cantitatea de deseuri generate;
Asigurarea celor mai bune optiuni pentru transportul deseurilor;
Construirea statiilor de transfer pe baza studiilor de fezabilitate si a datelor de inchidere a depozitelor ecologice existente.
In judetul Calarasi, autoritatile locale au identificat doua amplasamente posibile pentru noul depozit ecologic: Ciocanesti si Dragalina.
Viitorul sistem de transfer va depinde de evaluarea finala a amplasamentului destinat depozitului ecologic.
Pentru ambele optiuni s-a efectuat o analiza, prezentata in capitolul 7.13.
Optiunea propusa pentru sistemul de transfer, transport si
depozitare este urmatoarea: amplasamentul pentru depozitul ecologic va fi
Dintre aceste statii de transfer, numai statiile de transfer
Oltenita si Calarasi (datorita
capacitatii zilnice de peste 25.000t/an) vor fi dotate cu personal,
in timp ce statia de transfer de
Deseurile nu vor fi compactate la statiile de transfer, deoarece costurile sunt majorate disproportionat in comparatie cu eficienta transportului (sarcina totala maxima = 34,5t), avand in vedere tonajul de aprox. 20 tone si faptul ca deseurile vor fi compactate in timpul colectarii.
Tabel 7: Statii de transfer - valoarea investitiei -Euro-
Judetul Calarasi |
Total | ||||||
Constructii civile | |||||||
Containere | |||||||
Total |
3.6 Noul Depozit Ecologic
In judetul Calarasi, autoritatile locale au
identificat doua posibile amplasamente pentru depozitul ecologic central:
Depozitul ecologic va fi realizat treptat, cu 3 celule separate, fiecare celula avand capacitatea dupa cum urmeaza:
- Celula 1 - 0,7 Mtone;
- Celula 2 - 0,85 Mtone;
- Celula 3 - 0,8 Mtone.
Numai prima celula reprezinta obiectiv de investitii in proiectul „Managementul integrat al deseurilor solide in judetul Calarasi”. Capacitatea totala a depozitului ecologic va fi de 2,35 milioane de tone (Mtone).
Urmatoarele celule vor reprezenta investitie pe termen lung conform tabelului 7.
Costurile pentru construirea depozitului ecologic sunt costurile civile asociate cu realizarea primei celule plus toate instalatiile fixe si echipamentul mobil, dupa cum urmeaza:
Tabel 8: Depozit ecologic - Valoarea de investitie -Euro-
Judetul Calarasi | ||||||
Constructii civile | ||||||
Echipament fix | ||||||
Echipament mobil | ||||||
Total | ||||||
Total general |
Tabel 9: Termenele de infiintare si functionare a celulelor depozitului
Capacitate disponibila (t) |
Perioada de depozitare |
Capacitate disponibila in 2037 (t) |
|
Celula 1 | |||
Celula 2 | |||
Celula 3 |
Costurile includ investitiile pentru o statie de compostare centralizata cu o capacitate anuala de 10.000t.
Inchiderea depozitelor neconforme
Inchiderea depozitelor neconforme este esentiala pentru micsorarea impactului asupra mediului, in scopul preintampinarii riscurilor viitoare. Pentru inchiderea depozitelor neconforme se tine cont de calendarul de inchidere conform HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor. O tinta greu de atins o reprezinta depozitele neconforme din mediul rural care trebuie inchise pana la data de 16 iulie 2009. Optiunea propusa in capitolul 7.14 pentru inchiderea adecvata a depozitelor ecologice este o combinatie intre acoperire si curatare. Strategia preferata poate fi descrisa dupa cum urmeaza:
- relocarea deseurilor si curatarea amplasamentelor unor rampe de gunoi mai mici din mediul rural
- deseurile vor fi mutate in rampele mai mari (pe comuna sau folosind depozitele din orase) sau pentru un numar limitat de rampe in noul depozit judetean;
- acoperirea a 20% a vechilor rampe si depozite si luarea masurilor pentru sistemul de drenaj, sistemul de extragere a gazului (daca se poate aplica) pentru rampele de gunoi mai mari si pentru toate depozitele din orase;
- pentru rampele si depozitele mai mari dupa ce au fost depozitate deseurile din rampele mai mici din vecinatate (trebuie avut in vedere termenul limita pentru inchidere);
- Acoperirea trebuie executata conform Directivei 1991-31-EC/Ordin nr. 757/2004 privind aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor.
Graficul de investitii pentru acoperirea depozitelor neconforme este impartit in 2 ani, datorita perioadei necesare construirii.
Tabel 10: Costuri privind inchiderea depozitelor neconforme -Euro-
Judetul Calarasi | ||||||
Inchiderea depozitelor neconforme | ||||||
Total |
In analiza gradului de suportabilitate se vor lua in considerare urmatoarele:
- Grupurile cu venituri medii si mici (decil),
- Marimea medie a gospodariei,
- Numarul mediu de salariati per gospodarie
- Analiza se va face pe judet, in mare, nu separat
Evaluarea pragului de suportabilitate este relativ simpla, deoarece o gospodarie cu venituri mici nu ar trebui sa cheltuiasca pentru exploatarea sistemului de management al deseurilor solide mai mult de 1,5% din venit. (Decil 1: decil din populatie cu venitul cel mai scazut)
Tarif mediu |
(RON/persoana/luna) |
|
Tarif anual |
(RON) | |
Cantitate medie de deseuri generate |
(kg/persoana/zi) | |
Cantitate medie de deseuri generate anual |
(tone) | |
Tarif per tona |
(RON) |
Dupa cum se observa, tariful a fost calculat in asa fel incat sa porneasca de la 88,48 RON/tona. Tariful a fost calculat conform ratei inflatiei si se asteapta sa creasca cu 2% pe an in perioada proiectata. Tariful este calculat in functie de cantitatea medie de deseuri generate per gospodarie si cantitatea generata anual. Tariful aplicat va putea acoperi costurile de operare si intretinere.
Pentru implementarea unui plan de gestionare a deseurilor sunt necesare o serie de masuri. Fiecare obiectiv prevazut in plan trebuie sa fie sustinut de una sau mai multe masuri specifice.
In cele ce urmeaza sunt prezentate obiective si masurile aferente, precum si responsabilii si termenele de indeplinire a masurilor.
Domeniu |
Obiective princi-pale |
Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul) |
Masuri pentru implementare |
Termene |
Responsa-bilitati |
1. Dezvoltarea unei politici regionale |
1.1. Dezvoltarea cadrului legislativ si organizatoric necesar implementarii unui sistem integrat de management al deseurilor. |
Elaborarea de acte normative specifice la nivel judetean si local in concordanta cu politica de gestionare a deseurilor si cu legislatia nationala, pentru a implementa un sistem integrat, eficient din punct de vedere economic si ecologic |
- Elaborarea de decizii ale Consiliilor Judetene/ Locale si a altor reglementari specifice necesare implementarii obiectivelor propuse si atingerii tintelor stabilite. |
Proces continuu cu revizuiri periodice |
ARPM/ ALPM Consilii judetene, Consilii locale |
Elaborarea unui ghid de implementare – sub indrumarea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor si a Agentiei Nationale de Protectia Mediului. |
- Elaborarea unui ghid de implementare a unui sistem integrat de management al deseurilor bazat pe principiile proximitatii si subsidiaritatii si care sa stabileasca foarte clar responsabilitatile fiecarei autoritati implicate |
||||
Incurajarea autoritatilor locale si a celor judetene de a elabora impreuna cu sectorul privat o strategie comuna in vederea organizarii managementului integrat pe tot lantul, de la colectare, colectare selectiva, tratare si pana la eliminarea finala (Parteneriate Public Private) |
Luarea deciziilor pe baza consultarilor de jos in sus si de sus in jos prin: - Organizarea de mese rotunde trimestriale cu toti factorii implicati la nivel judetean si local in vederea dezvoltarii acestei strategii comune cu sectorul privat. |
||||
Constientizarea factorilor de decizie si a populatiei ca un management calificat al deseurilor este de cea mai mare importanta pentru sanatatea populatiei (protejarea solului, apei si apei freatice) |
- Consiliul Judetean si APM Calarasi trebuie sa angajeze cel putin un expert tehnic calificat pe probleme specifice de deseuri pentru un control mai eficient al depozitelor de deseuri. |
Incepand cu 2009 |
ARPM, ALPM |
||
1.2. Cresterea importantei aplicarii efective a legislatiei privind managementul deseurilor |
1.2.1. Cresterea importantei aplicarii legislatiei si a controlului la nivelul autoritatilor de mediu care au responsabilitati in managementul deseurilor. |
- Asigurarea procedurilor si resurselor necesare pentru implementarea si controlul implementarii legislatiei in domeniul deseurilor - Elaborarea si efectuarea unor programe de inspectie |
Proces continuu |
Garda de Mediu, ARPM/ ALPM Consilii judetene (CJ), Consilii locale (CL) |
|
1.2.2. Intarirea cooperarii intre institutii in vederea aplicarii legislatiei |
- Clarificarea responsabilitatilor fiecarei autoritati implicate atat in implementarea, cat si in monitorizarea si controlul managementului deseurilor la toate nivelele. - Imbunatatirea si intarirea cooperarii intre ARPM, APM, Garda de Mediu in vederea controlului si monitorizarii continue a respectarii legislatiei. - Imbunatatirea si intarirea cooperarii intre autoritatile de mediu si autoritatile judetene/ locale in vederea implementarii corecte a masurilor. |
||||
1.2.3. Cresterea eficientei structurilor institutionale la nivel regional/judetean/ local, printr-o definire clara a responsabilitatilor |
- Stabilirea si definirea clara a circuitelor informationale si de decizie. - Clarificarea responsabilitatilor fiecarei autoritati implicate in managementul deseurilor la toate nivelele. |
Proces continuu |
ARPM/ ALPM, ADR, CJ,CL |
||
1.2.4. Incurajarea activitatilor de management al deseurilor, paralel cu intarirea controlului agentilor economici implicati in colectare, sortare, operarea depozitelor de deseuri,. Incercarea de integrare a colectarii informale facute de romi, intr-un sistem de supervizare |
- Privatizarea a minimum 70% din serviciile de management al deseurilor - Imbunatatirea conditiilor de munca in procesul de colectare, colectare selectiva, sortare si tratare a deseurilor |
Proces continuu |
Consilii Judetene/ Locale, operatori economici |
||
1.3. Cresterea eficientei de aplicare a legislatiei in domeniul managementului deseurilor |
1.3.1. Informarea intensiva a tuturor factorilor interesati/implicati referitor la legislatia de protectie a mediului, in general si la cea referitoare la deseuri |
Definirea clara a atributiilor si responsabilitatilor si asumarea responsabilitatii la toate nivelele pe baza principiului subsidiaritatii |
Proces continuu |
ARPM/ ALPM, ADR, Garda de Mediu |
|
1.3.2. Cresterea importantei activitatilor de monitorizare si control efectuate de autoritatile competente ca ARPM, APM-uri, Garda Nationala de Mediu in concordanta cu responsabilitatile acestora. |
- Monitorizarea periodica si verificarea implementarii prevederilor legislative la agentii economici generatori de deseuri - Implementarea si extinderea monitorizarii on-line (cu transmiterea datelor direct la autoritatile de mediu) a agentilor economici cu impact semnificativ asupra mediului |
||||
2. Aspecte institutionale si organizatorice |
2.1 Dezvoltarea institutiilor regionale si locale si organizarea structurilor institutionale in vederea conformarii cu cerintele nationale |
2.1.1 Crearea de conditii pentru o structura institutionala mai eficienta in ceea ce priveste aspectele de management al deseurilor. |
- Analiza eficientei structurilor de protectia mediului si evitarea suprapunerii de atributii si responsabilitati prin stabilirea unei diagrame de responsabilitati si a unor mecanisme de cooperare functionale. |
Proces continuu |
ARPM/ ALPM, Garda de Mediu |
2.1.2. Intarirea capacitatii administrative a institutiilor guvernamentale la nivel de institutii regionale, judetene si locale cu competente si responsabilitati pentru implementarea legislatiei si controlului in domeniul deseurilor |
- Luarea unor masuri adecvate la nivelul autoritatilor de protectia mediului de la toate nivelele pentru intarirea capacitatii institutionale. - Imbunatatirea cooperarii intre autoritatile de protectia mediului si cele responsabile cu implementarea investitiilor publice. |
Proces continuu |
ARPM/ ALPM, Garda de Mediu, CJ si CL |
||
3. Resurse umane |
3.1. Asigurarea necesarului de resurse umane ca numar si pregatire profesionala |
3.1.1. Asigurarea de personal suficient si bine instruit, care sa dispuna de logistica necesara la toate nivelele – regional, judetean, local - atat in sectorul public cat si in cel privat. |
- Elaborarea de programe de instruire pentru personalul implicat din ARPM si APM-uri in domeniile: juridic, controlul tehnic al facilitatilor, colectarea, inregistrarea, analiza si validarea datelor, probleme administrative si probleme de ofertare si licitatii in cooperare cu municipalitatile implicate - Pregatirea de cursuri de instruire tematice pentru personalul implicat din: ARPM si APM-uri, Consiliile Judetene, Consiliile locale si primarii,Companiile de salubritate si agentii economici implicati in activitatea de gestionare deseuri - Asigurarea logisticii si echipamentelor necesare la toate nivelele si in toate sectoarele, atat in cel public cat si in cel privat |
Incepand cu 2008 |
ARPM/ ALPM, Garda de Mediu, Consilii Judetene/ Locale, sectorul privat, asociatii profesionale |
4. Finantarea sectorului de management al deseurilor |
4.1. Stabilirea si utilizarea sistemelor si mecanismelor economico-financiare si a celor de management al deseurilor, pe baza principiilor “poluatorul plateste” si a principiului subsidiaritatii. |
4.1.1. Dezvoltarea unui sistem viabil de management al deseurilor care sa cuprinda toate etapele de la colectare, transport, valorificare, reciclare, tratare si pana la eliminare finala. |
- Initierea unor sesiuni de finantare pe fluxuri de deseuri de catre Administratia Fondului pentru Mediu. - Incurajarea dezvoltarii agentilor economici implicati in procesul de colectare, colectare selectiva, transport, tratare si valorificare, pentru diverse fluxuri de deseuri prin utilizarea unor scheme de finantare puse la dispozitie de AFM si de agentii economici responsabili de indeplinirea tintelor. |
Proces continuu |
AFM, Consilii judetene/ Locale, sectorul privat, asociatii profesionale |
4.1.2. Optimizarea accesarii tuturor fondurilor disponibile la nivel national si international pentru investitii (fondul pentru mediu, fonduri private, fonduri structurale si altele) |
- Pregatirea si organizarea de instruiri tematice privind oportunitatile de finantare pentru managementul deseurilor. - Pregatirea unei liste de investitii prioritare adaptata nevoilor judetului in stransa corelare cu cele necesare la nivel local. - Alocarea anuala de resurse financiare necesare pentru: pregatirea si scrierea de aplicatii de proiecte eligibile adaptate cerintelor diversilor donori; elaborarea de studii de fezabilitate aferente investitiilor prioritare. finantarea si/sau co-finantarea investitiilor. |
Proces continuu |
ARPM/ ALPM Consilii Judetene/ Locale, sectorul privat, asociatii profesionale |
||
4.1.3. Imbunatatirea managementului deseurilor si dezvoltarea de mecanisme economico-financiare care sa permita organizarea unui management integrat bazat pe taxe suportabile pentru cetateni si care sa poata acoperi costurile de colectare, tratare si depozitare controlata efectuate intr-o maniera profesionista |
- Implementarea si optimizarea unui management integrat al deseurilor pentru toate tipurile de asezari umane. - Calcularea taxelor si tarifelor aferente gestionarii deseurilor in asa fel incat sa acopere costurile tuturor operatiilor de la colectare, colectare selectiva, transport, tratare, valorificare, eliminare, inchidere depozite, monitorizare post-inchidere. - Initierea de proiecte pilot de tipul: „colectare selectiva la sursa” –scaderea taxelor
|
Termen limita: 2007 cu preocupare permanenta |
Consilii Judetene/Locale, sectorul privat, asociatii profesionale |
||
4.1.4.Incurajarea utilizarii tuturor mecanismelor economico-financiare in vederea colectarii selective a bateriilor si acumulatorilor, a deseurilor periculoase menajere, a ambalajelor, a echipamentelor electrice si electronice si a vehiculelor scoase din uz. |
- Facilitarea comunicarii intre toti responsabilii implicati in procesul colectare, tratare, valorificare, eliminare finala. - Organizarea de mese rotunde o data pe semestru pentru schimburi de experiente in managementul fluxurilor de deseuri nominalizate si implementarea mecanismelor financiare si economice necesare colectarii selective. |
Termen limita: 2007 cu preocupare permanenta |
ARPM/ ALPM, asociatii profesionale specifice, entitati juridice care preiau responsabilitatea de la producatori/ importatori |
||
4.1.5. Initierea unor grupuri de planificare la diferite nivele - local, judetean, regional - in vederea implementarii unor sisteme de colectare in amestec sau de colectare selectiva adaptate tipurilor de locuinte. |
- Organizarea de grupuri de lucru, de doua ori pe an, formate din specialisti in domeniu care sa ofere factorilor de decizie idei si scheme practice pentru implementarea corespunzatoare a colectarii si colectarii selective (amplasarea punctelor de colectare/ colectare selectiva, tipul si volumul containerelor/ pubelelor, etc.).. |
||||
5.Constientiza-rea factorilor implicati |
5.1. Promovarea unor sisteme de informare, constientizare si motivare pentru toti factorii implicati. |
5.1.1. Cresterea comunicarii intre toti factorii implicati |
- Organizarea de sesiuni de informare intre Consiliile Judetene, Consiliile Locale, ADR, ARPM, ALPM, referitoare la legislatie, la stadiul de implementare al PJGD-ului, la monitorizarea acestuia si masuri si actiuni corective intreprinse, semestrial. |
Proces continuu |
ADR/ARPM/ ALPM Garda de Mediu, Consilii judetene/ Locale, sectorul privat, asociatii profesionale, scoli, universitati, Biserica |
5.1.2. Organizarea si supervizarea programelor de educatie si constientizare la toate nivelele. |
- Supervizarea planurilor de comunicare si educare la toate nivelele: scoli, universitati, comunitati locale, agenti economici, asociatii de mediu. - Elaborarea de ghiduri scolare speciale pentru profesori si pentru informarea elevilor. - Se recomanda ca Biserica sa integreze in predicile sale aspecte legate de protectia mediului. |
Proces continuu |
|||
5.1.3. Utilizarea tuturor canalelor de comunicatie (mass-media, web site-uri, seminarii, evenimente) pentru informarea publicului si pentru constientizarea anumitor grupuri tinta ale populatiei (copii, tineri, adulti, varsta a treia). |
- Consiliul Judetean si APM Calarasi vor organiza de doua ori pe an conferinte de presa pentru a informa publicul despre noi reglementari in domeniu, ghiduri, stadiu de implementare al PJGD, noi puncte de precolectare/colectare selectiva, etc. - Consiliul Judetean si APM Calarasi au obligatia de a informa publicul; pagina de web la capitolul managementul deseurilor va fi revizuita si completata cel putin lunar si va cuprinde cel putin: Lista tuturor actelor normative in vigoare referitoare la managementul deseurilor; Lista tuturor punctelor de colectare si colectare selectiva pentru fiecare flux de deseu; Lista cu toti agentii economici autorizati implicati in colectare, transport, reciclare, tratare, eliminare (cu adresa, telefoane, mail, etc – detaliat si clar specificat pe domenii de activitate) |
Proces continuu |
ADR/ARPM/ ALPM Garda de Mediu, Consilii judetene/ Locale, sectorul privat, asociatii profesionale, scoli, universitati |
||
5.1.4. Promovarea auditurilor de management al deseurilor ca parte a procesului de planificare si a celui de supervizare si control. Pentru comunitati si intreprinderi mari se recomanda integrarea auditului de management al deseurilor in procedurile de planificare si control. |
- Organizarea de sesiuni de constientizare semestriale cu marii agenti economici si municipalitati pentru promovarea auditului referitor la managementul deseurilor ca parte a procesului de planificare. |
Proces continuu |
ARPM/ ALPM Garda de Mediu, sectorul privat, asociatii profesionale, |
||
Campanii publice referitoare la imbunatatirea calitatii sanatatii |
5.2.1 Imbunatatirea informarii publicului referitor la riscurile cauzate de depozitarea salbatica a deseurilor si de poluarea apelor subterane si a solului;. |
- Organizarea de sesiuni publice, de doua ori pe an, la toate nivelele, care sa informeze asupra riscurilor cauzate de aruncarea salbatica a deseurilor. - Initierea unei locatii speciale pe site-urile de web ale Consiliului Judetean si APM Calarasi care sa informeze publicul despre riscurile si inconvenientele asociate depozitarii salbatice – poze cu exemple negative si pozitive. - Utilizarea tuturor metodelor si canalelor specifice de informare si educare adecvate grupurilor tinta (web site-uri, mass-media, brosuri, afise, etc.) |
Proces continuu |
ARPM/ ALPM Consilii Judetene/ Locale, , asociatii profesionale, scoli, universitati |
|
6.Colectarea si raportarea datelor si informatiilor referitoare la managementul deseurilor |
6.1. Obtinerea de date si informatii corecte si complete, adecvate cerintelor de raportare nationala si Europeana. |
6.1.1. Imbunatatirea sistemului regional/ judetean/ local de colectare, procesare si analiza a datelor si informatiilor privind managementul deseurilor, utilizand un sistem integrat si de dublu control conectat cu Garda Nationala de Mediu. |
- Introducerea metodelor standardizate de colectare, procesare, validare a datelor. - Definirea si elaborarea impreuna cu Garda de Mediu, pe baza sistemului utilizat in chestionarele statistice, a unei proceduri clare de control incrucisat al datelor referitoare la deseurile generate, gestionate. - Gasirea impreuna cu Garda de Mediu a modalitatii de a impune agentilor economici si consiliilor locale implicate in raportare sa transmita date corecte referitoare la gestionarea deseurilor. - Definirea unei structuri profesionalizate de personal in cadrul Consiliului Judetean si APM Calarasi care sa colecteze, sa analizeze, sa valideze si sa faca agregarea datelor raportate. - Obligarea agentilor economici si a altor institutii implicate in raportare de a transmite date corecte. |
Proces continuu |
ARPM/ ALPM Garda de Mediu, agenti economici si institutii, Consilii locale sub coordonarea ANPM |
6.1.2. Imbunatatirea raportarii
directe prin mijloace IT a datelor colectate la nivel judetean/ regional si transmiterea acestora la nivel
national – respectiv |
-Operarea programului bazei de date existent la parametrii maximi de catre Consiliul Judetean si APM Calarasi sub indrumarea ARPM. -Utilizarea facilitatilor IT ale programului pentru transmiterea on-line a datelor de la cele mai joase nivele posibile (agenti economici) catre cele imediat superioare ALPM, ARPM si ANPM. |
Proces continuu |
ARPM/ APML Garda de Mediu, agenti economici si institutii, Consilii locale sub coordonarea ANPM |
||
6.1.3. Imbunatatirea sistemului de validare a datelor primite, cresterea responsabilizarii intregului personal implicat in colectarea, procesarea si validarea datelor, inclusiv a personalului Garzii Nationale de Mediu. |
-Imbunatatirea si strangerea cooperarii intre personalul IT, cel de la biroul deseuri si cel implicat in colectarea analiza si validarea datelor din Consiliul Judetean si APM Calarasi, precum si cu Garda de Mediu pentru verificarea incrucisata si validarea datelor. -Cresterea responsabilizarii personalului implicat prin stabilirea de atributii si responsabilitati clare in procesul de colectare-raportare date si prin aplicarea de sanctiuni in cazul erorilor grosolane. |
Proces continuu |
ARPM/ ALPM Garda de Mediu, sub coordonarea ANPM |
||
7. Prevenirea generarii deseurilor |
7.1. Maximizarea prevenirii in ceea ce priveste generarea deseurilor |
7.1.1. Promovarea, incurajarea si implementarea principiului prevenirii la producatori. |
-Supervizarea sesiunilor de constientizare si instruire a agentilor economici si asociatiilor profesionale referitoare la prevenirea generarii deseurilor. -Seminarii de informare
semestriale referitoare |
Proces continuu |
ARPM/ ALPM Consilii Judetene/ Locale, , asociatii profesionale, scoli, universitati, ONG-uri |
7.1.2. Incurajarea consumatorilor sa implementeze principiul prevenirii generarii deseurilor. |
-Sugerarea catre entitatile ce preiau responsabilitatea valorificarii ambalajelor a promovarii reutilizarii anumitor tipuri de ambalaje, -Incurajarea consumatorilor sa utilizeze bunuri sau componente second-hand si reciclate. -Promovarea “consumului ecologic, a cumparaturilor ecologice” adica pe cat posibil a cantitatilor mari, a concentratelor cu ambalaje mai putine, evitarea pungilor si obiectelor de unica folosinta. |
Proces continuu |
ARPM/ ALPM Consilii Judetene/ Locale, , asociatii profesionale, scoli, universitati, ONG-uri |
||
Valorificarea potentialului util din deseuri |
1. Utilizarea eficienta a tuturor capacitatilor tehnice si a mijloacelor economice de valorificare a deseurilor. |
1.1. Sustinerea dezvoltarii unei piete viabile de materii prime secundare la nivel regional si judetean. |
-Incurajarea intreprinderilor mici si mijlocii sa foloseasca materii prime secundare provenite din deseuri. -Biroul de deseuri impreuna cu cel de autorizari din ARPM si ALPM -uri vor pregati o lista cu agentii economici care utilizeaza deseurile ca materii prime secundare. Lista (continand si datele de contact pentru fiecare agent economic, va fi publicata pe site-ul Consiliului Judetean Calarasi, respectiv APM Calarasi si va fi continuu adusa la zi cu mentionarea datei de up-datare a site-ului.. |
Proces continuu |
Asociatii profesionale, universitati, sectorul de cercetare, companii private, ARPM/ ALPM, Consilii Judetene |
1.2. Reducerea cantitatilor totale de deseuri generate utilizand capacitati optime de selectare a deseurilor colectate. |
-Amplasarea de 3.218 puncte de colectare selectiva voluntara, stradale, cu containere inscriptionate pe tip de deseu in zonele rurale si in zonele urbane aglomerate in paralel cu constientizarea populatiei prin campanii publice semestriale (afise, pliante, mass media) privind avantajele colectarii selective a deseurilor. -Dotarea populatiei in zonele urbane cu saci, pubele, etc inscriptionate pe tip de deseu (hartie, carton, mase plastice, sticla, etc). |
Proces continuu |
ARPM/ ALPM Consilii Judetene/ Locale, operatorii de salubritate |
||
2. Sprijinirea dezvoltarii activitatilor de valorificare materiala si energetica. |
2.1. Cresterea gradului de valorificare materiala (reciclare); reciclarea deseurilor menajere altele decat cele de ambalaje. Valorificarea energetica a anumitor fractii din deseurile menajere, acolo unde reciclarea nu este posibila Incercarea de a integra sectorul informal (piata gri de deseuri reciclabile) in sistemul oficial de colectare a deseurilor. |
-Introducerea de proiecte pilot de colectare selectiva a hartiei de scris, ziare, reviste si a cartoanelor in toate institutiile publice. -Organizarea de puncte de colectare 2599 selectiva a deseurilor reciclabile. -Organizarea de mese rotunde anuale/semestriale cu operatorii de salubritate, colectorii si IMM-urile ce utilizeaza deseurile ca materii secundare, in vederea facilitarii dezvoltarii pietei. -Proiectarea si planificarea unor sisteme eficiente de colectare selectiva. -Introducerea de proiecte pilot de colectare selectiva din „poarta in poarta” a deseurilor reciclabile, dupa un program stabilit de comun acord cu agentii de salubritate. -Utilizarea potentialului de co-incinerare a unor fractii din deseurile menajere in cuptoarele de clinker existente in regiune. |
Proces continuu |
ARPM/ ALPM Consilii Judetene/ Locale, Operatori de salubritate |
|
9.Colectarea si transportul deseurilor |
9.1. Asigurarea de capacitati de colectare si de sisteme de transport adaptate numarului de locuitori si cantitatilor de deseuri generate. |
9.1.1 Extinderea sistemelor de colectare a deseurilor municipale in mediul urban, cu atingerea unei arii de acoperire de 100%. |
-Obligativitatea consiliilor locale urbane de a extinde aria de acoperire cu servicii de salubritate acolo unde actualmente nu exista. |
Termen limita: 2013 |
Consilii Locale, Operatori de salubritate |
9.1.2 Extinderea sistemelor de colectare a deseurilor municipale in mediul rural cu atingerea unei arii de acoperire de 90%. |
-Obligativitatea consiliilor locale rurale de a introduce si de a extinde aria de acoperire cu servicii de salubritate acolo unde actualmente nu exista. |
Termen limita: 2009 |
Consilii Locale, Operatori de salubritate |
||
9.1.3 Optimizarea schemelor de colectare si transport. |
-Consiliile locale impreuna cu operatorii de salubritate vor face semestrial sesiuni de planificare a optimizarii schemelor de colectare si transport. |
Proces continuu |
Consilii Locale, Operatori de salubritate |
||
9.2. Asigurarea celor mai bune optiuni de colectare si transport al deseurilor corelat cu activitatile de reciclare si depozitare finala |
9.2.1 Colectarea separata a deseurilor periculoase existente in deseurile municipale. |
-Asigurarea unor puncte de precolectare a deseurilor periculoase din deseurile menajere cu preluare gratuita de la populatie. -Instalarea de placute avertizoare sau panouri de localizare in zonele cu trafic mare (statii de masini, tramvaie, intrarea in complexe comerciale) pentru indicarea punctelor de colectare selectiva a deseurilor periculoase din gospodarii. -Agentii economici mici, comerciantii si institutiile publice pot depune deseurile periculoase la aceste puncte de precolectare contra unor taxe stabilite. |
Proces continuu |
Consilii Locale, Operatori de salubritate |
|
9.2.2. Studiul potentialului navigabil al Dunarii pentru o eventuala utilizare a transportului naval al deseurilor, corelat cu depozitele zonale si statiile de transfer, pentru ariile riverane. |
-Asigurarea capacitatilor necesare pentru colectarea si colectarea separata a deseurilor municipale si includerea potentialului navigabil al Dunarii in schema de management integrat al deseurilor |
Termen: Incepand cu 2008 |
Consilii judetene, Consilii locale ale oraselor riverane Dunarii |
||
9.2.3 Implementarea si extinderea etapizata a colectarii separate a deseurilor de ambalaje de la populatie cu urmatoarele tinte:43%, 59% si 70% |
-Promovarea si extinderea proiectelor pilot de colectare selectiva a deseurilor reciclabile de ambalaje. -Instalarea de placute avertizoare sau panouri de localizare in zonele cu trafic mare pentru indicarea punctelor de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje. |
43% in 2008 59% in 2010 70% in 2013 |
Consilii Locale, Operatori de salubritate |
||
9.2.4 Implementarea si extinderea colectarii separate a deseurilor biodegradabile din piete, parcuri, gradini in proportie de 100%. |
Promovarea si extinderea rapida a proiectelor pilot de colectare selectiva a deseurilor biodegradabile din piete, parcuri si gradini |
Incepand cu 2008 |
Consilii Locale, Operatori de salubritate |
||
9.2.5 Implementarea si extinderea etapizata a colectarii separate a deseurilor biodegradabile din deseurile menajere de la populatie, cu urmatoarele tinte: 10%, 20% si 25% |
-Implementarea colectarii separate a deseurilor biodegradabile se va face acolo unde este fezabil din punct de vedere tehnic si economic. -Realizarea de actiuni de constientizare semestriale a populatiei in zonele alese pentru implementare. -Introducerea pubelelor speciale pentru deseuri biodegradabile si a echipamentelor speciale de colectare si transport corelate cu amplasarea facilitatilor de compostare. |
10% in 2010 20% in 2013 25% in 2016 |
Consilii Locale, Operatori de salubritate |
||
Tratarea deseurilor |
10.1. Imbunatatirea tratarii deseurilor |
10.1.1. Imbunatatirea tratarii deseurilor pentru: valorificare; facilitarea manipularii; diminuarea caracterului periculos; diminuarea cantitatii finale depozitate diminuarea emisiilor de la depozitele de deseuri, luand in considerare conditiile de siguranta pentru sanatatea umana si protectia mediului. |
-Utilizarea potentialului tehnologic existent pentru valorificarea, reciclarea, tratarea deseurilor. -Incurajarea construirii de capacitati noi. -Incurajarea dezvoltarii unei piete viabile de recuperare/valorificare/ reciclare/ tratare a deseurilor solide si a deseurilor periculoase provenite din deseul menajer de la populatie. |
Proces continuu |
Agenti economici, asociatii profesionale, ARPM/ ALPM, Consilii Judetene/ Locale |
11. Deseuri bio-degradabile |
11.1. Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile ce se depoziteaza (deseuri organice menajere si deseuri organice asimilabile din comert, industrie, institutii, deseuri verzi din parcuri, gradini si piete) |
11.1.1. Reducerea etapizata a cantitatii de deseuri biodegradabile cu tinte ce au ca an de referinta cantitatea de deseuri biodegradabile depozitata in 1995, dupa cum urmeaza: reducerea la 75%; reducerea la 50% reducerea la 35% |
-Incurajarea compostarii in spatele curtii in gospodariile taranesti mari cu gradini, livezi si animale si a compostarii pe platforme de compostare in mediul rural (proiectele ISPA existente, multiplicarea proiectului BM din jud. Calarasi). -Sesiuni semestriale de informare si constientizare a publicului referitor la colectarea selectiva a a compostului, si totodata a utilizarii sale ca amendament al solului. |
Consilii Judetene/ Locale, Operatorii de depozite de deseuri, Garda de Mediu |
|
11.1.2. Realizarea de investitii noi de tratare a deseurilor biodegradabile in vederea atingerii tintelor regionale. |
-Directionarea investitiilor in instalatii de compostare, incinerare, co-incinerare, stabilizare uscata urmata de valorificare, precum si alte alternative tehnice adecvate judetului, fezabile din toate punctele de vedere, inclusiv cel economic. |
Incepand cu 2008 |
Consilii Judetene/ Locale, asociatii profesionale, operatori |
||
12.Deseuri de ambalaje |
12.1. Prevenirea generarii deseurilor de ambalaje si a impactului de mediu. |
12.1.1. Sprijinirea campaniilor de informare referitoare la problematica deseurilor de ambalaje. |
-Entitatile juridice care preiau responsabilitatea atingerii tintelor impreuna cu agentii economici vor dezvolta proiecte pilot de cercetare pentru re-proiectarea anumitor tipuri de ambalaje pentru a reduce cantitatea de deseuri de ambalaje |
Proces continuu |
ARPM/ APML, Consilii Judetene/ Locale, agenti economici, ARAM, entitati juridice |
12.1.2 Crearea de conditii necesare pentru reutilizarea si reciclarea ambalajelor, in sensul unei bune organizari a colectarii selective. |
-Promovarea unui sistem de garantii rambursabile de tipul „sistem depozit” pentru ambalajele reutilizabile din sticla, sau din alte materiale, cu solicitarea elaborarii unui plan de gestiune a acestora si stabilirea de consecinte pentru nerealizarea planului. -Promovarea unui sistem de garantii rambursabile pentru containerele de transport reutilizabile si pentru europaleti, aplicabil in industrie si comert. -3218 puncte de colectare selectiva voluntara, stradale, pe tipuri de material de ambalaj: sticla, hartie si carton, PET, alte plastice, metal, etc. -Instalarea de placute avertizoare sau panouri de localizare in zonele cu trafic mare, pentru indicarea punctelor de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje. |
ARPM/ APML, CJ/CL agenti economici, ARAM, entitati juridice care preiau responsabilitatea atingerii tintelor de valorificare |
|||
12.2. Valorificarea si reciclarea deseurilor de ambalaje raportate la cantitatile de ambalaje introduse pe piata |
12.2.1 Valorificare totala 34% Reciclare totala 28% din care pe tip de material: - 15% sticla - 15% hartie si carton - 15% metal |
-Implementarea si extinderea colectarii selective a deseurilor de ambalaje din deseurile asimilabile din comert, industrie, institutii publice. |
Proces continuu |
Agenti economici, entitati juridice care preiau responsabilitatea atingerii tintelor de valorificare |
|
12.2.2 Valorificare totala 40% Reciclare totala 33% din care pe tip de material: - 15% sticla - 60% hartie si carton - 50% metal |
-Colectariea selectiva a deseurilor de ambalaje din deseurile asimilabile din comert, industrie, institutii publice. -Implementarea si extinderea ariei de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje provenite de la populatie la 43% din populatia judetului (vezi pct 9.2.3) |
Termen: |
|||
12.2.3 Valorificare totala 45% Reciclare totala 38% din care pe tip de material: -15% sticla - 60% hartie si carton - 50% metal |
-Colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje din deseurile asimilabile din comert, industrie, institutii publice. -Extinderea ariei de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje provenite de la populatie. |
Termen: |
|||
Valorificare totala 48% Reciclare totala 42% din care pe tip de material: - 15% sticla - 60% hartie si carton - 50% metal |
-Colectariea selectiva a deseurilor de ambalaje din deseurile asimilabile din comert, industrie, institutii publice. -Implementarea si extinderea ariei de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje provenite de la populatie (vezi pct 9.2.3). -Sustinerea fabricarii de produse noi din deseuri de sticla. |
Termen: |
|||
12.2.5 Valorificare totala 53% Reciclare totala 46% din care pe tip de material: - 15% sticla - 60% hartie si carton - 50% metal -15% plastic -15% lemn |
-Colectariea selectiva a deseurilor de ambalaje din deseurile asimilabile din comert, industrie, institutii publice. -Extinderea ariei de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje provenite de la populatie pentru a acoperi 59% din populatia judetului. |
Termen: |
Agenti economici, entitati juridice care preiau responsabilitatea atingerii tintelor de valorificare, Consilii locale |
||
12.2.6. Valorificare totala 57% Reciclare totala 50% din care pe tip de material: - 15% sticla - 60% hartie si carton - 50% metal -15% plastic -15% lemn |
-Colectariea selectiva a deseurilor de ambalaje din deseurile asimilabile din comert, industrie, institutii publice. -Extinderea ariei de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje provenite de la populatie. |
Termen: |
|||
12.2.7 Valorificare totala 60% Reciclare totala 55% din care pe tip de material: - 60% sticla - 60% hartie si carton - 50% metal - 22,5% plastic - 15% lemn |
-Colectariea selectiva a deseurilor de ambalaje din deseurile asimilabile din comert, industrie, institutii publice. -Implementarea si extinderea ariei de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje provenite de la populatie la 70% din populatia judetului (vezi pct 9.2.3) |
Termen: |
|||
12.3. Crearea si optimizarea schemelor de reciclare a deseurilor de ambalaje |
12.3.1 Organizarea de sisteme de colecare separata a deseurilor de ambalaje in vederea atingerii tintelor la termenele stabilite |
-Optimizarea functionarii fiecarei verigi implicate in schema de colectare, colectare selectiva, transport, reciclare, valorificare a deseurilor de ambalaje pe fiecare tip de material. |
Termen: |
||
12.4. Crearea si optimizarea schemelor de valorificare energetica a deseurilor de ambalaje care nu pot fi reciclate. |
12.4.1 Organizarea valorificarii energetice pentru aproximativ 10% din deseurile de ambalaje. |
-Valorificarea energetica zonala, eventual ca si combustibil alternativ pentru cuptoarele de ciment, corelat cu punerea in functiune a instalatiilor de procesare adecvate. |
Termen limita: 2022 cu preocupari incepand din 2007 |
Agenti economici responsabilide atingerea tintelor, fabrici de ciment |
|
13. Deseuri din constructii si demolari (C&D) |
13.1. Separarea pe fractii a deseurilor din constructii si demolari |
13.1.1. Tratarea deseurilor contaminate din constructii si demolari in vederea scaderii potentialului periculos si eliminarii acestora in conditii de siguranta |
-Incurajarea agentilor economici sa investeasca in capacitati de tratare/inertizare a deseurilor contaminate din constructii si demolari. |
Proces continuu incepand cu 2007 |
Industria responsabila, ARPM, APML |
13.1.2. Minimizarea cantitatii depozitate de deseuri provenite din constructii si demolari |
-Construirea unor instalatii de sortare pentru toate tipurile de deseuri reciclabile din C&D. -Reutilizarea si reciclarea deseurilor provenite din constructii si demolari, in cazul in care nu sunt contaminate |
Proces continuu |
Industria responsabila, ARPM, APML, Consilii locale |
||
13.1.3. Depozitarea in depozite corespunzatoare a deseurilor C&D contaminate si a celor ce nu pot fi valorificate |
- Studierea oportunitatii construirii unui depozit de deseuri inerte provenite din constructii si demolari (pentru deseurile ce nu pot fi valorificate) si de deseuri periculoase |
Incepand cu 2008 |
Industria responsabila, ARPM, ALPM, Consilii locale |
||
14.Deseuri voluminoase |
14.1. Colectarea separata si valorificarea deseurilor voluminoase |
14.1.1. Instalarea de puncte speciale pentru colectarea deseurilor voluminoase. |
-Amenajarea, acolo unde spatiul existent permite, a unor puncte de colectare dotate si pentru deseurile voluminoase. -Instalarea de placute avertizoare pentru indicarea punctelor de colectare selectiva |
Incepand cu 2008 |
Operatorii de salubritate, ARPM/ APML, Garda de Mediu, Consiliile Locale |
14.1.2. Stabilirea de scheme de colectare din usa in usa la perioade bine stabilite (de exemplu: la fiecare 3 luni, intr-o anumita zi a saptamanii) |
-Introducerea unor proiecte pilot de colectare selectiva a deseurilor voluminoase reutilizabile si reciclabile. |
Incepand cu 2008 |
|||
14.1.3. Valorificarea deseurilor voluminoase colectate separat . |
-Introducerea de proiecte pilot de colectare selectiva a deseurilor voluminoase in vederea reciclarii si/sau a valorificarii energetice |
Incepand cu 2008 |
|||
15. Namol de la statiile de epurare a apelor uzate orasenesti |
15.1. Managementul ecologic rational al namolului provenit de la statiile de epurare, |
15.1.1.Prevenirea depozitarii ilegale |
-Elaborarea unei strategii judetene de gestionare a namolului provenit de la statiile de epurare orasenesti, in concordanta cu legislatia nationala si cu cea a UE. -Utilizarea namolurilor necontaminate pentru reabilitarea terenurilor degradate si acoperirea depozitelor existente (conform cerintelor OM 344/2005) |
Termen limita: 31.06.2007 |
Operatorii Statiilor de epurare, ARPM/ ALPM, Garda de Mediu, Consiliile Locale |
15.1.2. Prevenirea descarcarii namolului in apele de suprafata. |
Incepand cu 2008 |
||||
15.1.3. Utilizarea, pe cat de mult posibil, a namolului necontaminat ca si fertilizator in agricultura, |
-Utilizarea namolului in agricultura ca fertilizant sau amendament agricol in cazul in care se respecta conditiile legale prevazute in OM 344/2005. -Incurajarea aparitiei agentilor economici care sa faciliteze pe baza de contract preluarea namolului de la statiile de epurare si gestionarea ecologic rationala a acestuia in concordanta cu legislatia in vigoare, inclusiv prin incinerare sau co-incinerare sau alte procedee de reducere a potentialului periculos al namolurilor contaminate. |
Incepand cu 2008 |
Operatorii Statiilor de epurare, ARPM/ ALPM, Garda de Mediu, Consiliile Locale, OSPAs, asociatiile de fermieri, fabricile de ciment |
||
15.1.4. Deshidratarea si pre-tratarea in vederea co-incinerarii in cuptoare de ciment sau in incineratoare. |
|||||
16. Vehicule scoase din uz (VSU) |
16.1. Crearea si dezvoltarea unei retele regionale de colectare, valorificare, reciclare a vehiculelor scoase din uz |
16.1.1.a) Colectarea si tratarea vehiculelor scoase din uz care au fost introduse pe piata de producatori individuali sau ale caror producatori si-au incetat activitatea. |
-La nivel national realizarea
obiectivului se asigura prin proiecte finantate de -Au avut loc deja 4 astfel de proiecte aprobate prin legislatie specifica a AFM, ultimul in 2007 |
Proces etapizat la nivel national |
AFM, producatorii/ importatorii de masini, valorificatorii |
16.1.1.b).Proiectarea sistemului care sa permita ultimului proprietar al masinii sa o depuna la un punct de colectare-valorificare gratuit – cu exceptiile prevazute de HG 2406/2005. |
-Producatorii de vehicule trebuie sa asigurare preluarea de la ultimul detinator a vehiculelor pe care le-au introdus pe piata, atunci cand acestea devin VSU. -Proiect comun al asociatiei dezmembratorilor /valorificatorilor si producatorilor /importatorilor pentru realizarea si finantarea unei unei scheme functionale de colectare-valorificare. |
Initiere cel mai tarziu in 2007 cu preocupare permanenta |
Producatorii/ importatorii de masini, individual sau prin contracte cu alti agenti economici autorizati |
||
16.1.2. Stabilirea a cel putin un punct de colectare VSU Stabilirea unui punct de colectare VSU in fiecare oras cu mai mult de 100.000 de locuitori. |
-Transmiterea anual -Afisarea listei cu punctele de colectare pe internet si la punctele de vanzare a vehiculelor noi. -Operationalizarea punctelor de colectare VSU stabilite. |
Incepand cu 2008 |
Producatorii/ importatorii de masini |
||
16.1.3. Extinderea reutilizarii si
reciclarii materialelor provenite de |
-Incurajarea agentilor dezmembratori sa se organizeze si doteze in vederea reutilizarii unor componente ale VSU, a reciclarii materialelor si sa trateze adecvat componentele ce pot fi valorificate energetic, ca si combustibil alternativ in diferite industrii: ciment, siderurgie, termocentrale. -Cooperarea cu reciclatori ale diverselor tipuri de materiale ale VSU, reciclatori de baterii, de parbrize, de cauciucuri si latexuri, de fluide periculoase (acizi, uleiuri, etc.) de plastice, metale, etc. -Identificarea de agenti reciclatori pe tipuri de materiale in regiunile vecine sau chiar in tarile vecine si exportul acestora in vederea reciclarii/valorificarii in conditii ecologic rationale. |
Incepand cu 2008 |
Producatorii/ importatorii de masini, |
||
16.1.4. Reutilizarea si valorificarea a cel putin 75% din masa vehiculelor fabricate inainte de 1 ianuarie 1980 |
Incepand cu |
||||
16.1.5. Reutilizarea si valorificarea a cel putin 85% din masa vehiculelor fabricate dupa 1 ianuarie 1980 |
|||||
16.1.6. Reutilizarea si reciclarea a 70% din masa vehiculelor fabricate inainte de 1 ianuarie 1980 |
|||||
16.1.7. Reutilizarea si reciclarea a 80% din masa vehiculelor fabricate incepand cu 1 ianuarie 1980 |
|||||
16.1. Reutilizarea si valorificarea a cel putin 95% din masa vehiculelor, pentru toate vehiculele scoase din uz; |
Incepand cu |
||||
16.1.9. Reutilizarea si reciclarea a cel putin 85% din masa vehiculelor, pentru toate vehiculele scoase din uz |
Incepand cu |
||||
17. Echipamente electrice si electronice |
17.1. Deseuri de echipamente electrice si electronice (DEEE) |
17.1.1. Stabilirea punctelor de colectare selectiva dupa cum urmeaza: - 1 punct de colectare in fiecare oras cu >100000 locuitori; - 1 punct de colectare in fiecare oras cu > 20.000 locuitori |
-Verificarea existentei pe teren a punctelor de colectare a DEEE-urilor stabilite de Consiliile locale la termenele prevazute de HG 448/2004. -Preluarea punctelor de colectare selectiva a DEEE-urilor de catre agenti economici specializati si operationalizarea acestora |
Termen limita: |
Consilii locale, agenti economici, producatori si importatori |
17.1.2. Organizarea colectarii selective a DEEE si a componentelor acestora, cu o tinta de cel putin: - 3 kg/ locuitor si an - 4 kg/ locuitor si an |
-Organizarea colectarii selective din poarta in poarta a DEEE de catre agentii de salubritate prin programari periodice, al caror calendar este popularizat prin mijloace de informare specifice. Organizarea si optimizarea colectarii selective la punctele de colectare selectiva a DEEE-urilor. |
Termen limita: |
Importatori/ producatri, Consilii locale, operatori de salubritate |
||
17.1.3. Incurajarea si facilitarea reutilizarii, a dezmembrarii, reciclarii DEEE si a componentelor si materialelor din care sunt facute EEE-urile. |
-Implementarea unui proiect social (locuri de munca pentru somerii pe termen lung) pentru repararea aparatelor electronice vechi in vederea re-vanzarii |
Proces continuu |
ARPM/ APML, agentii economici importatori si producatori |
||
1 Deseurile periculoase din deseurile municipale |
11.Implementarea serviciilor de colectare si transport pentru deseurile periculoase |
11.1. Informarea si incurajarea cetatenilor sa separe componentele periculoase din deseurile menajere |
-Constientizarea populatiei in privinta deseurilor periculoase si a modalitatilor de manevrare corespunzatoare a acestora, prin organizarea de campanii de constientizare semestriale. -Promovarea celor „3R”, adica reducerea, reutilizarea si reciclarea deseurilor menajere, inclusiv a deseurilor menajere periculoase |
Incepand cu 2008 |
Consilii judetene/ consilii locale, operatori de salubritate |
11.2. Instalarea unor puncte de colectare selectiva si pentru deseurile periculoase din deseurile menajere |
-Evitarea amestecarii deseurilor menajere nepericuloase cu cele periculoase. |
Incepand cu 2008 |
Consilii judetene/ consilii locale, operatori de salubritate |
||
12. Eliminarea deseurilor periculoase in mod ecologic rational. |
12.1. Dezvoltarea tratarii deseurilor periculoase in vederea reciclarii si utilizarii in procese tehnologice ce opereaza in conditii de siguranta. |
-Utilizarea capacitatilor industriale existente si/sau construirea de capacitati noi de tratare a deseurilor periculoase din gospodarii alaturi de cele din industrie |
Incepand cu 2008 |
Companii, operatori de salubritate, |
|
12.2 Asigurarea ca noile instalatii din judetul Calarasi respecta standardele Europene. |
-Verificarea parametrilor de operare ai noilor investitii in vederea respectarii cerintelelor nationale si europene. |
Incepand cu 2008 |
Companii, asociatii profesionale si patronale, ARPM, ALPM, Garda de Mediu |
||
12.3. Facilitarea exportului de deseuri periculose pentru a le elimina printr-o tratare in capacitati externe, in conditii de siguranta. |
-Aplicarea legislatiei in vigoare cu privire la exportul deseurilor periculoase. |
Proces continuu |
ANPM, ARPM, ALPM |
||
19. Eliminarea deseurilor |
19.1. Eliminarea deseurilor in conditii de siguranta pentru mediu si sanatatea populatiei. |
19.1.1. Asigurarea necesarului de noi capacitati pentru depozitare si a statiilor de transfer aferente care sa corespunda standardelor europene |
-Necesarul de capacitati noi de depozitare corelat cu inchiderea depozitelor existente se va face etapizat (Implementarea Proiectului cu finantare din POS Mediu „Managementul integrat al deseurilor”. -Initierea si derularea de proiecte din fonduri atrase in celelalte judete.. -Initierea si derularea de proiecte din fonduri atrase pentru acoperirea intregului necesar al judetului stabilit pe baza prognozei si analizei situatiei curente |
Incepand cu 2007 |
ARPM, ALPM, operatori de salubritate, Consilii judetene/Locale |
19.1.2. Inchiderea etapizata a depozitelor neconforme in concordanta cu calendarul negociat |
Incepand cu 2009 |
||||
19.1.3. Sprijinirea micsorarii depozitelor neautorizate si a celor neconforme ce trebuie inchise. |
-Sesiuni semestriale de constientizare a factorilor de decizie si a publicului asupra impactului negativ al depozitarii necontrolate a deseurilor asupra sanatatii populatiei si a mediului. - Sesiuni semestriale de constientizare a facorilor de decizie si a populatiei asupra consecintelor benefice ale bunelor practici. -Consiliile locale urbane si rurale vor demara actiuni de curatare/mutare a depozitelor salbatice la depozitele conforme sau la cele in functiune pe cheltuiala proprie sau din fonduri atrase. |
||||
19.1.4. Eliminarea in conditii ecologic rationale a deseurilor municipale prin alte metode decat depozitarea |
Evaluarea potentialului de co-incinerare a unor fractii din deseurile municipale, precum si a oportunitatii de dezvoltare a unor capacitate de tratare termica/stabilizare a deseurilor. |
Incepand cu 2008 pentru co-incinerare si 2013 pentru incinerare sau alte metode de tratare termica |
ARPM, ALPM, Consilii Judetene/ Locale |
Monitorizarea Planului Judetean pentru Gestionarea Deseurilor va urmari progresul judetului in realizarea obiectivelor si masurilor cuprinse in Plan.
Monitorizarea Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor este responsabilitatea Consiliului Judetean si a Agentiei pentru Protectia Mediului. Rezultatele monitorizarii Planului vor fi raportate anual catre ARPM.
Directiva prevede monitorizarea efectelor de mediu semnificative, si o astfel de monitorizare trebuie sa fie corelata cu efectele semnificative anticipate in raportul de mediu (prin aceasta reflectand prioritatile si diferentele locale) si sa se concentreze asupra informatiei ce poate fi ceruta pana la un nivel rezonabil.
Directiva solicita de asemenea identificarea efectelor adverse neprevazute. Efectele neprevazute se refera de cele mai multe ori la efectele prevazute, de exemplu:
v intensitatea estimata a unui efect se poate dovedi eronata
v masurile de atenuare a unor efecte se pot dovedi a fi ineficiente, de exemplu efectele adverse estimate luate in considerare a se rezolva prin masurile propuse pot totusi sa se manifeste in ciuda masurilor luate
v poate exista o schimbare in circumstantele care au stat la baza ipotezelor considerate in evaluare.
Este posibil sa se identifice efecte ne-identificate initial ce nu au fost luate in considerare pe parcursul evaluarii prin utilizarea unor indicatori mai largi, care tin cont de context.
Monitorizarea implementarii PJGD inseamna:
v Definirea criteriului de monitorizare, a indicatorilor si frecventei de control
v Compararea anuala a obiectivelor si tintelor stabilite in PJGD cu rezultatele obtinute
v Identificarea intarzierilor, deficientelor sau a “pietrelor de moara” in ceea ce priveste implementarea
v recomandare de actiuni pentru imbunatatirea implementarii Planului
v Elaborarea unui raport de verificare privind PJGD
v Publicarea rezultatelor
Tehnicile adecvate de monitorizare, insotite de raspuns catre regiuni si catre centru pot influenta planurile viitoare si indeplinirea eficienta a tintelor.
Tehnicile neadecvate de monitorizare vor conduce in mod indubitabil la o directionare gresita a investitiilor si la cresterea costurilor, pentru gestionarea deseurilor, la toate nivelele.
Alegerea tehnicilor de monitorizare trebuie realizata cu atentie.
Pentru fiecare indicator trebuie specificata valoarea si tendinta(evolutia). Tendinta reprezinta variatia indicatorului, comparativ cu anul precedent si poate fi prezentata utilizand simbolurile lui „Chernoff”, dupa cum urmeza:
J - Variatie pozitiva comparativ cu intentiile
L - Variatie negativa comparativ cu intentiile
K - Nici o variatie
Monitorizarea implementarii trebuie realizata anual, de catre autoritatile responsabile.
Rezultatele monitorizarii vor fi publicate dupa cum este cerut de normele legale in vigoare si vor fi folosite pentru:
v determinarea progresului de indeplinire a obiectivelor;
v determinarea deficientelor si a zonelor care necesita atentie;
v ghidarea sau redirectionarea investitiilor viitoare, revizuirea calendarului de planificare;
v informarea si raportarea catre public si persoane oficiale despre implementarea planului si realizari cuantificate pentru atingerea tintelor
Indicatorii care trebuiesc monitorizati sunt indicati mai jos.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |