EVAZIUNEA FISCALA LEGALA: PATRU CAI LEGALE DE A PACALI FISCUL

Intotdeauna, intre contribuabil si stat a existat si va exista un conflict de interese. Caci ststul vrea sa-si maximizeze profitul din taxe, impozite, accize etc., iar contribuabilii sa plateasca cat mai putin. Fiscul, ca institutie specializata a statului in problema controlului veniturilor persoanelor fizice sau juridice si in colectarea impozitelor, va interpreta intotdeauna prevederile actelor normative numai in interesul sau. Dar, oricat de abili ar fi fauritorii legilor fiscale, acestea pot fi interpretate - in litera si in spiritul lor, deci perfecr legal - si in favoarea contribuabililor. Dar acest lucru nu il pot face contribuabilii insisi, intrucat este aproape imposibil, dat fiind preocuparile lor de baza, sa cunoasca in amanunt atat prevderile legale cat si instructiunile lor de aplicare. Acest rol revine astfel unor specialisti pe care ii numim consultanti fiscali - care in Occident sunt la fel de numerosi ca si avocatii - si care au inceput sa fie prezenti si la noi.

Acest consultanti, pe de o parte, au grija sa isi fereasca clientii de orice greseala care i-ar putea costa in viitor si, mai ales, sa foloseasca prevederile legii in folosul lor.

EXEMPLUL 1

Copiii minori trebuie declarati de parintele care are salariul cel mai mare

Deducerile sunt baremuri sau cote fixe stabilite prin lege care se scad din venitul impozabil. Ele se acorda in functie de situatia familiei sale, precum si a persoanelor aflate in intretinere. Astfel, parintii care au in intretinere copii pot hotara, printr-o intelegere scrisa, care dintre ei primeste deducerile persoanelor suplimentare.

Daca parintii au hotarat ca unul dintre copii sa revina tatalui pentru deducere, iar ceilalti doi mamei, acestia ar avea de plata urmatoarele:

Deoarece salariul sotiei este mai mic, nu poate beneficia de aceste deduceri.

In aceasta situatie, cel mai indicat pentru parintele cu venituri mai mari ar fi sa primeasca deducerile pentru toti copiii, deoarece sarcina fiscala este mai mare la venituri mai mari; prin preluarea deducerii, sarcina fiscala scade. In aceasta situatie, parintii, daca sunt salariati, vor prezenta angajatorilor intelegerea intre ei privind repartizarea deducerilor si adeverinta de la angajatorul celuilalt sot, idn care rezulta ca nu beneifciaza de aceste deduceri.

In exemplul nostru, sa presupunem ca toti trei copiii minori trec in intretinerea tatalui. In aceasta situatie, situatia veniturilor celor doi parinti se prezinta astfel:

Astfel, rezulta o sarcina fiscala mai mica pentru familie cu 278.000 - 177.250 = 100.750 lei lunar, sau 1.209.000 lei annual, calculati ca mai sus.

EXEMPLUL 2

Un tata sau bunic pensionar va poate ajuta la scaderea impozitului

Daca, pe langa locul permanent de munca, mai obtineti venituri si dintr-o colaborare incheiata pe baza unui contract civil de prestari de servicii, veniturile dumneavoastra se globalizeaza si veti intra intr-o grila de impozitare superioara, iar impozitul va fi mult mai mare.

In aceasta situatie, cel mai indicat ar fi sa treceti contractul de prestari servicii pe numele unui pensionar (tatal, socrul, soacra etc.)

Pensionarul nu este impus pe venitul din pensii, iar pentru veniturile din aceste surse beneficiaza de deducere.

Daca venitul din colaborare este realizat de un pensionar, atunci acesta va avea drept deducere astfel:

Se realizeaza o economie de 3.097.556 lei, calculati ca diferenta (7.058.600 - 4.241.844 + 280.800) din doua motive:

Deoarece nu s-au mai cumulat veniturile, impozitul s-a incadrat la 23% fata de 28% prin cumulare;

S-a beneficiat de deducere personala de baza la pensionar.

EXEMPLUL 3

Contractul de drepturi de autor este mai avantajos

Daca obtineti venituri din colaborari la ziare, reviste, scrieti materiale de specialitate si alte asemenea, aceste venituri se pot incadra la venituri din drepturi de autor. Pentru acest gen de venituri beneficiati de deducere 25% cheltuieli forfetare, fara a fi necesara prezentarea de documente, si impozitul in timpul anului este 15% din valoarea bruta.

Deci, cel mai potrivit ar fi sa se incheie un contract de drepturi de autor.

Rezulta ca diferenta de impozit din timpul anului va fi de 2.486.670 - 1.500.000 = 9.486.670 lei lunar.

La globalizare, beneficiati si de 25% cheltuieli forfetare, in timp ce veniturile din salarii au cheltuieli deductibile de 13-14% .

Daca obtineti venituri din activitati dependente(din

salarii) si sunteti asociat intr-o societate, este preferabil sa treceti veniturile prin societate, deoarece sarcina fiscala este mai redusa, de 25%, in timp ce veniturile din salarii se pot impozita cu pana la 40%.

EXEMPLUL 4

Daca obtineti venituri din inchirieri, puteti imparti venitul pe coproprietari; sarcina fiscala va fi mai mica decat daca se repartizeaza la o singura persoana.

De exemplu, familia X obtine venituri din chirii, de 1.700.000 lei pe luna. Rezulta la sfarsitul anului un venit brut de 20.400.000 lei si un venit de 14.280.000 lei dupa scaderea cheltuielilor forfetare.

In aceasta situatie, ar trebui efectuate urmatoarele schimbari in repartizarea veniturilor:

a)     sa se imparta veniturile din chirii in mod egal intre coproprietari

Se poare observa cu usurinta ca in prima situatie, familia a dat la buget suma de 17.494.000 lei (rezultata din insumarea celor doua impozite 13.812.000 + 3.682.000),iar in cea de-a doua situatie, suma de 16.452.000 lei, rezultata din insumarea impozitelor calculate in noua varianta (10.344.000 + 6.108.000). Astfel, se obtine o diferenta favorabila de 1.042.000 lei (17.494.000 - 16.452.000).

b)     sa se treaca intreaga chirie sotiei deoarece are venituri mai mici

In acest caz, impozitul total datorat la buget de cei doi soti este 7.452.000 + 8.964.000 = 16.416.000 . Fata de situatia initiala, cand se platea la buget un impozit de 17.494.000 lei, rezulta o diferenta favorabila in suma de 1.078.000.

Deci, mai avantajoasa este solutia pezentata la punctul (b).

REPARTITIA EVAZIUNII PE CATEGORII DE CONTRIBUABILI

In ceea ce priveste componenta sociologica a evaziunii fiscale produsa in Romania , raportul arata ca , ponderea cea mai mare a evaziunii fiscale descoperite este detinuta de :

Societati cu capital de stat: 48% in 2000 fata de 33% 1999

Societati private :29% fata de 22%

Companii si societati nationale: 18% fata de 41%

Societati mixte : 4% fata de 3%

Regii autonome : au ramas constante la 1%.

Raportul nu ofera informatii cu privire la ponderea evaziunii fiscale pe ramuri de activitate , dar potrivit datelor existente la organele fiscale se apreciaza ca peste 70% din cazuri s-au produs in activitatea de comert.

( In ce priveste contributia diverselor structuri cu atributii de control la depistarea evaziunii fiscale in perioada 1.01-30.12. 1995 , se mentioneaza ca organele Directiilor de impozite si taxe au descoperit 65,2% din sumele suplimentare stabilite a se atrage la buget , cele ale Directiilor controlului financiar de stat 15,4%, sectiile Garzii financiare 9,9% , Directia generala a vamilor 6,8% , iar alte organe 2,2% . )

Totalul sumelor atrase suplimentar la buget , in cursul anului

2000, ca urmare a activitatiii de control desfasurata de organele financiar- fiscale din subordinea Ministerului Finantelor , reprezentand diferente de impozite si taxe , majorari cursul anului 1995, ca urmare a activitatiii de control desfasurata de organele financiar- fiscale din subordinea Ministerului Finantelor , reprezentand diferente de impozite si taxe , majorari de intarziere , amenzi si confiscarii , se ridica la 13mii mld. lei . Raportata la nivelul PIB pe anul 1999, evaziunea fiscala identificata , lei , are o pondere de 0.99%, iar in 2000 de 1.65%. In continuare , raportul Ministerului Finantelor precizeaza :" Avand in vedere , pe de o parte , ponderea mare a nivelului evaziunii fiscale descoperita la contribuabilii persoane juridice si numarul persoanelor juridice necuprinse in actiunile de verificare de 291.126. iar pe de alta parte evaziunea medie descoperita la un contribuabil persoana juridica , se poate face o estimare a evaziunii fiscale nedescoperite la circa 1.173,9 miliarde lei. Ca urmare , se poate estima o evaziune fiscal actiunile de verificare de 291.126. iar pe de alta parte evaziunea medie descoperita la un contribuabil persoana juridica , se poate face o estimare a evaziunii fiscale nedescoperite la circa 1.173,9 miliarde lei. Ca urmare , se poate estima o evaziune fiscala "reala" la nivelul anului 1995, de ccirca 2.050 miliarde lei ceea ce reprezinta aproximativ 2,8% din PIB.

Modalitatile cele mai utilizate pentru realizarea evaziunii fiscale sunt prezentate distinct pe feluri de impozite . Astfel , in cazul impozitului pe profit aceste modalitati se refera la :

Reducerea bazei de impozitare;

Neinregistrarea integrala a veniturilor realizate ;

Transferul veniturilor impozabil;e la soccietati nou create in cadrul aceluiasi grup;

Incadrarea eronata in periodele de scutire prevazute la articolul 5 din Legea nr. 12/1991 si art. 14 din Legea nr. 35/1991.

Evaziunea fiscala la TVA s-a produs prin :

a)           Aplicarea eronata a regimului deducerilor ;

b)          Necuprinderea unor operatiuni ce intra in sfera TVA in baza dde calcul a taxei ;

c)           Neevidentierea si nevirarea taxei pe valoare adaugata aferenta avansurilor incasate de la clienti ;

d)          Neinregistrarea ca platitor la atingerea plafonului de 10 milioane lei , respectiv 50 milioane lei anual , venit total ;

e)           Aplicarea eronata a cotei zero ;

f)           Sustragerea de la plataTVA prin declararea unor importuri ca fiind temporare .

La accize , modalitatile de evaziune au cuprins :

a)           Micsorarea bazei impozabile ;

b)          Utilizarea unor cote inferioare celor legale ;

Nedeclararea corecta a operatiunii reale in cazul unor produse ale caror pretari erau purtatoare de accize(mai ales alcool) .

Modul curent de exprimare a evaziunii fiscale este cel sub forma relativa, ca raport intre totalitatea veniturilor cuvenite statului estimate a fi sustrase de la aceasta destinatie si produsul intern brut (PIB) sau prin raportarea numaratorului definit mai sus la totalitatea veniturilor fiscale cuprinse in bugetul de stat anual. Totusi, evazuinea fiscala se exprima si in cifre absolute, sau, mai frecvent, atat sub forma relativa cat si absoluta.