Pornind de la realitatea ca atat auditul intern cat si auditul extern sunt pe acelasi "front", duc aceeasi "batalie", chiar daca utilizeaza metodologii diferite de auditare, se impune sustinerea reciproca ca o conditie a eficientei activitatii de audit.
In acelasi timp, trebuie sa recunoastem ca dezvoltarea relatiilor dintre cele doua importante activitati are la baza traditia si cultura nationala, iar lipsa de colaborare dintre cele doua sisteme este considerata istorica. Totusi, auditul intern si auditul extern trebuie sa inceapa o colaborare efectiva, sa aduca acel plus de valoare asteptat, din ambele zone si sa scape de teama existentialista care le afecteaza in prezent.
Scopul colaborarii intre auditul intern si auditul extern ar trebui sa aiba ca temelie cel putin urmatoarele argumente:
constientizarea managementului privind necesitatea implementarii functiei de audit intern in cadrul propriilor entitati;
asigurarea suplimentara ca auditul intern este independent;
asumarea implementarii auditului intern;
constientizarea mai completa a riscurilor, atat de catre management cat si de catre auditori;
reducerea la minimum a suprapunerilor;
schimburi profesionale de probleme;
pregatiri profesionale comune;
mobilitatea personalului intre cele doua structuri;
coroborarea planurilor si a programelor de audit;
impartasirea informatiilor utile si asigurarea unei comunicari eficiente;
intelegerea de catre fiecare parte a rolului celeilalte;
clarificarea mai atenta a celor doua activitati;
eliminarea rivalitatilor institutionale sau chiar a competitiei dintre cele doua activitati;
punerea unei presiuni mai mici asupra entitatilor auditate;
crearea unei culturi comune a auditului in sectorul public;
realizarea unor compatibilitati reale cu structurile similare europene.
Curtea de Conturi a Romaniei - CCR - printre alte activitati evalueaza existenta si functionalitatea sistemului de control managerial reorganizat, in conformitate cu legislatia in vigoare[1], ceea ce inseamna ca va evalua activitatea de audit intern si va asigura astfel feed-backul acestei functii a entitatii.
Colaborarea intre structurile care efectueaza auditul intern si cele care efectueaza auditul extern implica o serie intreaga de avantaje atat pentru cele doua parti, cat si pentru entitatile auditate, astfel:
auditul intern are o mai buna intelegere a riscurilor din cadrul entitatilor unde functioneaza si pot furniza informatii utile in acele zone auditului extern;
auditul intern este mai implicat in cunoasterea entitatii, avand acces la informatii la care auditul extern nu poate ajunge si din aceste considerente colaborarea este imperios necesara;
auditul intern prin colaborarea cu auditul extern poate sa-si imbunatateasca metodologiile de interventie pe teren, sa-si dezvolte programele de testare si sa se foloseasca de asigurarea pe care o da auditul extern entitatii auditate.
In plus, comunicarea reciproca si colaborarea interactiva intre auditul intern si auditul extern aduce beneficii nu numai acestora, entitatii auditate, dar si celor doua profesii de auditori.
Comitetele de audit, acolo unde exista, ar trebui sa incurajeze aceasta interrelationare, pe principiul complementaritatii profesiilor, avand in vedere ca este necesara colaborarea si cooperarea celor doua profesii pentru atingerea obiectivelor ce le revin. De asemenea, acestea ar trebui sa aiba in vedere nu numai impartasirea cunostintelor privind misiunile de audit realizate, dar si o posibila aliniere a standardelor lor la buna practica internationala.
Realizarea unor misiuni de audit cu un inalt grad de profesionalism, presupune existenta unei comunicari adecvate din ambele parti si aceasta va contribui la intarirea relatiilor de colaborare profesionala si, in timp, la obtinerea increderii reciproce.
Deviza ambelor structuri de audit ar trebui sa fie aceea de a juca un rol activ in schimbarea si implementarea sistemelor de management si control intern in cadrul entitatilor care se poate realiza numai daca exista o stare de spirit potrivita, care sa conduca la atingerea acestor principii, astfel:
comunicarea permanenta care poate reprezenta cheia succesului;
profesionalism si respect pentru entitatile auditate prin eliminare in totalitate a suprapunerilor;
existenta unei dorinte de impartasire a constatarilor;
colaborarea eficienta, utila pentru ambele parti, dar si pentru entitatea auditata;
comunicarea si schimbul reciproc de informatii care va contribui la organizarea mai bine a activitatilor si la oferirea unei calitati crescute a muncii;
necesitatea cresterii increderii reciproce intre cele doua structuri de audit;
deviza relatiei dintre auditori ar trebui sa fie: colaborare si coOPERARE.
In baza acestor considerente, auditul intern trebuie sa diminueze misiunile de audit de conformitate si sa se indrepte tot mai mult spre realizarea unor misiuni de audit de sistem, deoarece auditul extern este mai interesat de acest gen de misiuni, care ii poate orienta mai bine propria activitate. In acelasi timp, misiunile de audit de sistem sunt mai utile si pentru activitatea de evaluare a riscurilor de catre management si de catre auditorii interni.
Atingerea acestor obiective speciale se va materializa prin stabilirea, in mod obligatoriu, a unor intalniri de lucru sistematice in vederea cooperarii si care se va concretiza in elaborarea unui PROTOCOL DE COLABORARE intre cele doua profesii de auditori.
Consideram ca auditul extern trebuie sa fie cel care sa aiba initiativa in aceasta relatie, avand in vedere posibilitatile de evaluare anuala a entitatilor publice si logica de a porni, in examinarile pe care le efectueaza, de la constatarile si recomandarile auditului intern. In plus, auditul extern in activitatea de evaluare a eficientei sistemului de control managerial trebuie sa se aiba in vedere rapoartele auditului intern.
Desigur posibilitatile de colaborare si cooperare sunt multiple si se impune ca mereu sa fie regandite, functie de evolutia tehnicilor si instrumentelor de audit, dar si buna practica recunoscuta in domeniu.
OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzand standardele de management si control intern la entitatile publice si pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, Monitorul Oficial nr. 675/2005; OMFP nr. 1389/2006 de modificare si complicare a OMFP nr. 946/2005, pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzand standardele de management/control intern la entitatile publice si pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, Monitorul Oficial nr. 771/2006; Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, Monitorul Oficial nr. 953/2002
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |