DTML

AC

DTS

Fig. 1 Modul de calcul a fondului de rulment

b) pe baza partii de jos a bilantului. Se calculeaza ca diferenta intre activele circulante (AC) si datoriile totale pe termen scurt (DTS)

FRF = AC - DTS

In aceasta acceptiune fondul de rulment evidentiaza surplusul de active circulante in raport cu datoriile temporare, sau altfel spus partea activelor circulante nefinantate de resursele temporare.

Determinarea fondului de rulment prin cele doua modalitati evidentiaza doua aspecte complementare ale aceluiasi indicator:

stabilirea marimii fondului de rulment pe baza partii de sus a bilantului reflecta modul cum structura financiara a intreprinderii influenteaza procesul de formare a surselor de finantare aferente procesului de exploatare

stabilirea marimii fondului de rulment pe baza partii de jos a bilantului reflecta in termeni concreti problema solvabilitatii viitoare a intreprinderii, indicatorul capatand semnificatia unui excedent de lichiditati potentiale sau marja de siguranta care poate atenua riscurile activitatii de exploatare.

Daca luam in considerare structura capitalului permanent (CP) format din capital propriu (C_pr) si capital imprumutat (DTML), fondul de rulment poate fi propriu si imprumutat.

Fondul de rulment propriu se calculeaza ca diferenta intre capitalul propriu si activul imobilizat net,

F.R.P. = C_pr - AIN

sau ca diferenta intre fondul de rulment financiar total si datoriile pe termen mediu si lung.

F.R.P. = FRF - DTML

Acest fond de rulment propriu exprima pe langa excedentul de capitaluri proprii in raport cu imobilizarile nete dar si gradul de autonomie al intreprinderii.

Fondul de rulment imprumutat este atat de nivelul datoriilor pe termen mediu si lung pe care intreprinderea le-a facut pentru finantarea activelor sale.

F.R.I. = DTML

Fondul de rulment imprumutat se mai calculeaza ca diferenta intre fondul de rulment total si cel propriu

F.R.I. = FRF - FRP

Fondul de rulment imprumutat (strain) reflecta masura indatoririi pe termen lung pentru finantarea nevoilor pe termen scurt.

Mult mai frecvent in lucrarile de specialitate fondul de rulment se intalneste in acceptiunea de fond de rulment net global (FRNG).

Fondul de rulment net global se calculeaza pe baza bilantului functional fiind definit ca acea parte a resurselor aciclice (stabile) care este alocata pentru finantarea activelor ciclice (temporare).

Avand in vedere faptul ca bilantul functional nu este structurat in 2 mari parti ci este structurat in functie de ciclurile de operatiuni, modalitatile de calcul a fondului de rulment net global sunt:

a) pornind de la pasiv

Se calculeaza ca diferenta intre resursele stabile si activele stabile.

FRNG = Resurse stabile - Active stabile

b) pornind de la activ

Se calculeaza ca diferenta intre activele ciclice si datoriile de functionare.

FRNG = Active ciclice - Datorii de functionare

(inclusiv trezoreria

de activ)

Active stabile 

Resurse stabile

FRNG

Active ciclice de Active

exploatare ciclice

Active ciclice in Resurse ciclice de exploatare Pasive

afara exploatarii ciclice

Resurse ciclice in afara exploatarii

Trezorerie de activ

Trezorerie de pasiv

Fig.2 Modul de calcul al FRNG

Avand in vedere faptul ca resursele stabile sunt formate din resurse stabile proprii si imprumutate si fondul de rulment net global poate fi propriu sau imprumutat.

Fondul de rulment net global propriu (FRNGP) se calculeaza ca diferenta intre resursele stabile proprii si activele stabile.

FRNGP = Resurse stabile proprii - Active stabile

FRNGP = FRNG - Resurse stabile imprumutate

Fondul de rulment net global imprumutat (FRNGI) este reprezentat de nivelul surselor stabile imprumutate si reprezinta partea din fondul de rulment net global care nu este propriu.

FRNGI = FRNG - FRNGP

1. Interpretarea fondului de rulment

Interpretarea fondului de rulment trebuie sa aiba in vedere cateva considerente de baza:

activele circulante reprezinta lichiditati potentiale cu durata de utilizare mai mica de 1 an

datoriile pe termen scurt reprezinta exigibilitati potentiale pe o perioada mai mica de 1 an

duratele medii de lichiditate si exigibilitate de cele mai multe ori sunt diferite

Pentru interpretarea fondului de rulment trebuie avute in vedere doua ipoteze:

duratele de lichiditate si exigibilitate sunt comparabile

duratele de lichiditate si exigibilitate sunt diferite

A. Duratele de lichiditate si exigibilitate sunt comparabile

Aceasta inseamna ca durata medie de incasare a creantelor este comparabila (apropiata sau egala) cu durata medie de plata a datoriilor

In acest caz fondul de rulment poate fi:

a)     FR = 0; AC = DTS; Active ciclice = Datorii de functionare

Este situatia care marcheaza respectarea regulilor de principiu ale finantarii; activele pe termen scurt pot fi finantate integral pe seama datoriilor pe termen scurt, iar activele stabile sunt finantate din capitalurile permanente.

Neexistand fond de rulment intreprinderea se afla intr-o situatie riscanta generata de:

obligatiile de plata sunt cu termene bine precizate iar respectarea lor este imperativa

transformarea activelor circulante in lichiditati poate fi intarziata datorita disfunctionalitatilor aparute in activitatea intreprinderii.

Aceasta situatie desi reflecta un echilibru financiar este foarte precara din cauza asimetriei fata de risc a duratei de incasare, respectiv a celei de plata (riscul incasarii este mult mai mare decat riscul de plata).

b) FR > 0; AC > DTS; Active ciclice > Resurse ciclice.

Se inregistreaza un surplus de resurse permanente care poate fi alocat ciclului de exploatare

Existenta unui fond de rulment pozitiv diminueaza riscul de insolvabilitate, intreprinderea dispunand de o marja de securitate, care o poate proteja partial sau integral de efectele perturbarii ciclului de incasare sau de plati.

c) FR < 0; AC < DTS; Active ciclice < Resurse ciclice

Fondul de rulment negativ reflecta ca o parte din datoriile pe termen scurt au fost folosite la finantarea activelor stabile (cu durata mai mare de 1an)

In acest caz lichiditatile partiale nu acopera exigibilitatile potentiale.

Sunt previzibile dificultati din punct de vedere al asigurarii echilibrului financiar, respectiv solvabilitatea, impunandu-se interventii corectoare (apelarea la imprumuturi pe termen scurt, accelerarea incasarilor, incetinirea platilor)

B. Duratele de lichiditate si exigibilitate sunt diferite

In realitate intre durata medie de lichiditate a activelor circulante si durata medie de plata a datoriilor pe termen scurt sunt diferentieri pronuntate care-si pun amprenta asupra realizarii echilibrului financiar.

In aceasta situatie aprecierea fondului de rulment se bazeaza pe trei elemente:

- nivelul absolut al fondului de rulment

- durata medie a lichiditatilor

- durata medie a exigibilitatilor

Fondul de rulment se determina pentru o perioada (durata cea mai mare dintre durata incasarilor si durata platilor)

Pentru o analiza pertinenta se impune recalcularea activelor ciclice si a pasivelor ciclice.Activele ciclice (activele circulante) recalculate vor fi:

Pasivele ciclice (DTS pentru bilantul financiar) recalculate vor fi:

Se pot distinge 2 situatii:

a) Activele ciclice (activele circulante) se rotesc mai repede decat pasivele circulante.

Activele lichide se realizeaza mai repede decat datoriile pe termen scurt

Intreprinderea isi poate asigura solvabilitatea si in conditiile unui fond de rulment negativ, nul sau insuficient (cu un nivel scazut)

Avantajele intreprinderii decurg din asigurarea unei solvabilitati pe termen scurt, realizarea unui raport favorabil intre creditul clienti si creditul furnizori, si reducerea costului capitalului

b) Activele ciclice (AC) se rotesc mai incet decat pasivele ciclice (DTS)

Activele lichide necesita o perioada mai mare de timp pentru realizare comparativ cu datoriile pe termen scurt

Asigurarea solvabilitatii este conditionata de existenta unui fond de rulment pozitiv de un nivel absolut care sa poata acoperi obligatiile intreprinderii pe termen scurt si sa elimine decalajul dintre durata de plata si cea de incasare

Intreprinderea este dezavantajata de necesitatea blocarii unei parti din sursele stabile in fondul de rulment (franeaza investitiile), de apelarea frecventa la imprumuturi, de un cost ridicat al capitalului si este amenintata permanent de un risc al echilibrului financiar

1.3. Factorii de influenta.

Factorii de influenta ai fondului de rulment se determina pornind de la modul de calcul al acestuia:

FR = CP - AIN

Daca se urmareste cresterea fondului de rulment, acest lucru impune maximizarea relatiei anterioare adica maximizarea FR care se poate realiza prin cresterea capitalurilor permanente si diminuarea activelor imobilizate. Analog, daca se are in vedere diminuarea fondului de rulment aceasta situatie se materializeaza prin scaderea capitalurilor permanente si cresterea activelor imobilizate.

Factorii care influenteaza nivelul si tendinta fondului de rulment sunt:

Tabelul 1

Factorii de influenta

1.4. Efectele modificarii factorilor de influenta

Influenta factorilor va determina modificari ale nivelului fondului de rulment. Comparand nivelul anterior al fondului de rulment cu cel rezultat in urma influentei factorilor se pot sintetiza urmatoarele situatii:

a) FR₁ > FR₀ (fondul de rulment creste). Aceasta situatie este considerata a fi pozitiva deoarece parte tot mai mare a activelor circulante este finantata din capitalul permanent. Daca aceasta crestere s-a datorat insa cresterii gradului de indatorare pe termen lung prin apelarea la credite pe termen mediu si lung atunci vor creste si cheltuielile financiare (dobanzile) care vor avea ca efect diminuarea rezultatului exploatarii. Situatia financiara se imbunatateste daca cresterea fondului de rulment s-a facut pe seama cresterii capitalurilor proprii. Un fond de rulment care acopera in totalitate stocurile nu este insa dovada unei bune gestionari a resurselor deoarece in locul resurselor permanente mult mai costisitoare, ar putea fi folosite resurse temporare.

b) FR₁ < FR₀ (fondul de rulment scade). Aceasta situatie este considerata de multe ori negativa, deoarece activele circulante sunt acoperite intr-o mai mica masura din resurse permanente. Daca aceasta diminuare a fondului de rulment se datoreaza cresterii activelor imobilizate atunci situatia financiara se imbunatateste datorita rezultatelor exploatarii degajate de investitii (doar in cazul investitiilor productive). De asemenea, scaderea fondului de rulment poate fi compensata si printr-o gestionare mai eficienta a activelor circulante. Reducerea fondului de rulment se manifesta negativ atunci cand se micsoreaza pe seama reducerii capitalului social.

c) FR₁ = FR₀ (fondul de rulment ramane neschimbat). Aceasta situatie este teoretic posibila dar practic se poate intalni rar deoarece presupune armonizarea totala a resurselor cu necesitatile de alocare a acestora. Se intalneste pe perioade scurte, operatiunile financiar-contabile determinand modificarea permanenta a fondului de rulment in sensul cresterii sau diminuarii lui.

1.5.Nivelul optim al fondului de rulment

Fondul de rulment reprezinta partea din capitalul permanent destinata si utilizata pentru finantarea activitatii curente de exploatare.De aici rezulta ca se poate vorbi de un fond de rulment antecalculat sau normativ si fondul de rulment existent sau efectiv utilizat.In analiza fondului de rulment este necesar sa stabilim un nivel "normal" optim al acestuia care trebuie sa tina seama de doua conditii contradictorii:solvabilitatea si eficienta .

Dupa prima conditie intreprinderea trebuie sa-si asigure un asemenea nivel al fon-dului de rulment astfel incat sa poata onora oricand obligatiile scadente.Inseamna ca in-treprinderea se afla intr-o situatie confortabila cand fondul de rulment este maxim.

Dupa a doua conditie intreprinderea utilizeaza resurse cu un caracter limitat pe care trebuie sa le foloseasca cat mai eficient.In acest fel utilizand resurse permanente cu un anumit cost este de dorit ca o parte cat mai mare a acestora sa fie folosita pentru marirea capacitatii de productie,in vederea cresterii vanzarilor si implicit a profitului.In acest caz intreprinderea are la dispozitie un fond de rulment minim.

Nivelul fondului de rulment poate fi apreciat in 3 modalitati:

a)in corelatie cu specificul sectorului de activitate cand:

-marimea minima a fondului de rulment este data de nivelul mediu al fluctuatiilor ne-

voii de fond de rulment;

-marimea optima este cea care mentine echilibrul f inianciar al intreprinderii la cel mai

mic cost al procurarii resurselor.

Nivelul fondului de rulment este ridicat in cazul intreprinderilor din industria grea, putand cobora pentru intreprinderile fara probleme de stocuri pana la 10% din cifra de afaceri sau 20% din activele circulante.In general daca se compara fondul de rulment cu cifra de afaceri atunci marimea optima ar trebui sa reprezinte 1/3 din cifra de afaceri.

b)prin raportare cand se pot construi anumite rate:

rata marjei de siguranta

Rms=

unde:

Rms-rata marjei de siguranta

F.R.-fondul de rulment existent

C.A.-cifra de afaceri

Aceasta rata este optima cand ia valori intre 30-90 zile aratand cat timp intreprinde-rea isi asigura resursele temporare din fondul de rulment.

rata de finantare a necesarului de fond de rulment

RfNFR=

unde:

F.R.-fond de rulment existent

N.F.R.-necesarul de fond de rulment(sau fondul de rulment normativ)

R.fNFR-rata de finantare a necesarului de fond de rulmemt

Rata masoara proportia in care necesarul de fond de rulment este acoperit pe seama resurselor permanente (fond de rulment ).

Aceasta rata poate lua valori:

RfNFR>100

. integral NFR este asigurat prin capitalul permanent.

. se creaza trezorerie pozitiva deci este o situatie buna pentru intreprindere.

RfNFR=100

. NFR este finantat integral pe baza FR.

. trezoreria este nula.

. corespunde principiilor de echilibru.

RfNFR<100

. NFR este finantat partial pe seama FR si partial pe seama datoriilor pe termen scurt.

. trezoreria fiind negativa reflecta o stare de dezechilibru.

c) prin combinarea analizei orizontale a bilantului cu cea vertiala si urmarirea influentei structurii financiare.In general se considera ca datoriile agentului economic trebuie sa re-prezinte 50% din capitalul permanent pentru a nu fi afectata rentabilitatea economica.

Cea mai apropiata metoda pare insa a fi cea in corelatie cu specificul sectorlui de activitate intru-cat,aceasta reflecta cel mai bine particularitatile de exploatare ale fiecarei intreprinderi.Conform acesteia nivelul minim al fondului de rulment este dat de nivelul mediu al fluctuatiilor nevoii de fond de rulment. Dar se stie ca nivelul nevoii de fond de rulment este dependent de volmul activitatilor ce se desfasoara in intreprindere, de cifra de afaceri a acesteia.

Nivelul minim si optim al fondului de rulment trebuie privit dinamic asemeni nevoii de fond de rulment.

Graficul reprezinta situatia unei intreprinderi a carei cifra de afaceri creste in mod regulat. Nevoia de fond de rulment este reprezentata de curba sinusoidala Y3;ea creste in acelasi ritm cu cifra de afaceri

Fond  Y5

de

rulment Cifra de afaceri

Y4

Y3

Y2

A Y1

Timp

Fig.3 Corelatia FR,NFR,CA

Fondul de rulment normativ reprezentat de drepta Y2 nu este alteceva decat trendul statistic al curbei Y3.El creste in acelasi ritm ca si cifra de afaceri ceea ce explica paraleli-smul dintre Y5 si YFondul de rulment net in momentul 0 este reprezentat de punctul A iar acesta are o crestere mai mare decat cifra de afaceri fiind reprezentat de dreapta Y4. Daca consideram dreapta Y1 ca fiind fondul de rulment calculat la inceputul exercitiului financiar ca pondere din cifra de afaceri sau activul circulant,in cazul unei analize intermediare inmomentele t1 si t2 ,intreprinderea apare ca fiind in dezechilibru financiar ca urmare a situarii dreptei fondului de rulment net sub cea a fondului de rulment normativ. In realitate insa intreprinderea este in stere de echilibru deoarece dreapta reala a fondului de rulment net este Y4,dreapta care ia in considerare conditiile de exploatare si rezultatele activitatii de exploatare prin incorporarea marjei brute de autofinantare degajate din cresterea cifrei de afaceri.

Asadar nivelul optim al fondului de rulment ar fi reprezentat de o dreapta care sa se afle in permanenta deasupra dreptei fondului de rulment normativ,si care sa-I asigure solvabilitatea si implicit echilibrul financiar la cel mai mic cost al promovarii resurselor.

NECESARUL DE FOND DE RULMENT

Activitatea industriala si comerciala a intreprinderi reclama detinerea de stocuri, acordarea de credite clientilor conform cu uzantele reglementate insa corelativ cu resursele,gratie creditului primit de la furnizori.Rezulta deci o nevoie de finantare numita necesarul de fond de rulment.

Necesarul de fond de rulment reprezinta partea din activele ciclice ce trebuie finantate din surse stabile,respectiv activele circulante (cu termen de liciditate sub un an) care urmeaza sa fie finantate din surse stabile (cu exigibilitate mai mare de un an)

In cadrul activitatilor curente ale unei intreprinderi ciclul de exploatoare presupune efectuarea unor operatiuni repetitive sintetizate in trei faze principale: aprovizionarea, productie si desfacere.

Pentru desfasurarea fiecareia dintre aceste faze sunt necesare resurse financiare care trebuie asigurate de intreprindere.Aceste resurse corespund alocarilor de fonduri pe care intreprinderea este constransa sa le efectueze pentru constituirea stocurilor sale si pentru a acorda termene de plata clientilor carora le-a livrat produsele.De asemenea activitatea intreprinderii beneficiaza de mijloace de finantare legate de ciclul de exploatare,de fiecare data cind obtine termenele de plata de la furnizorii sai sau cind amina datoriile fata de stat, actionari sau salariati.Nevoile si resursele de exploatare sau in afara exploatarii fluctueaza de la o perioada la alta si sunt diferite ca marime.Decalajul dintre ele precum si cel dintre incasari si platile efective generate de acesta trebuie aciperit din alte surse.Sumele pe care trebuie sa le cheltuiasa intreprinderea pentru procesul de productie in afara sumelor necesare imobilizarilor reprezinta necesarul de fond de rulment.

1.Formele si modul de calcul a NFR

Asemeni fondului de rulment si necesarul de fond de rulment se poate calcula pe baza celor doua tipuri de bilanturi:financiar si functional.Dar daca fondul de rulment are denumiri specifice fiecarui tip de bilant (FR net sau financiar pentru bilantul financiar si

FR net global pentru cel functional),notiunea de necesar de fond de rulment este accepta-ta in ambele tipuri de bilanturi.

Relatia de calcul a necesarului de fond de rulment este:

NFR=Active ciclice-Pasive ciclice

pentru bilantul functional si respectiv:

Credite de

Disponibilitati Datorii pe trezorerie

NFR= Active circulante- + - termen - +

Plasamente scurt sold creditor

al contului

curent

pentru bilantul financiar.

Asa dupa cum spuneam, bilantul functional este mult mai utilizat in analiza fianciara decat bilantul fianciar,iar faptul ca acest tip de bilant permite reflectarea separata a activului ti pasivului de exploatare pe de o parte si a activului si pasivului in afara exploatarii pe de alta parte a condus la evidentierea necesarului de fond de rulment sub doua aspecte:

. necesar de fond de rulment din exploatare (NFRE)

. necesar de fond de rulment din afara exploatarii (NFRAE)

A. Necesarul de fond de rulment din exploatare se determina ca diferanta intre necesi-tatile ciclice si resursele ciclice de exploatare.

Necesitatili ciclice de exploatare sunt direct legate de ciclul de exploatare, neinno-indu-se in acelasi timp in care se deruleaza ciclul de exploatare si cuprind:

. stocuri de materii prime si materiale

. productie in curs de executie si produse

. marfuri

. avansuri acordate furnizorilor

. clienti si conturi asimilate

. cheltuieli efectuate in avans privind activitatea de exploatare

Resursele ciclice de exploatare cuprind datoriile de exploatare si anume:

. furnizori si conturi asimilate

. avansuri clienti

. datorii fiscale si sociale cu bugetul statului:

- asigurari sociale

- ajutorul de somaj

- TVA de plata

- impozitul pe salarii

-alte datorii si creante de exploatare cu bugetul statului

. venituri inregistrate in avans ce privest activitatea de exploatare

B. Necesarul de fond de rulment din afara exploatarii este reprezentat de acea parte a necesarului de fond de rulment care nu este in legatura cu activitatea de exploatare.Se determina ca diferenta intre necesitatile ciclice in afara exploatarii si resursele ciclice din afara exploatarii.

Necesitatile ciclice din afara exploatarii sunt reprezentate de:

. alte creante

. decontari cu asociatii privind capitalul

Resursele ciclice din afara exploatarii cuprind:

. datorii fiscale:impozitul pe profit

. datorii asupra imobilizarilor:

-impozitul pe cladiri

-taxa de concesionare a terenurilor proprietate de stat

Asadar necesarul de fond de rulment este reprezentat de suma celor doua compo-nente ale sale:

NFR=NFRE+NFRAE

Daca am reprezenta bilantier modul de determinare a necesarului de fond de rulment prin insumarea elementelor de mai sus atunci datele necesare sunt cele de mai jos:

Tabelul 2

Modul de determinare a necesarului de fond de rulment

NFR=Utilizari-Resurse

Interpretarea NFR

In urma compararii activelor ciclice cu resursele ciclice in activitatae unei intreprinderi pot apare urmatoarele situatii in ceea ce priveste necesarul de fond de rulment:

a) NFR>0;Active ciclice>Pasive ciclice.

Aceasta situatie semnifica un surplus de nevoi temporare in raport cu resursele temporare.Este o situatie normala daca este determinata de politica de investitii a firmei privind activele imobilizate,daca este datorata cresterii vanzarilor sau maririi ciclului de fabricatie datorita cresteri complexitatii produselor.Este o situatie nefavorabila daca este determinata de existenta unui decalaj nefavorabil intre lichiditatea activelor circulante si exigibilitatea datoriilor din exploatare (s-a incetinit incasarea si s-a reglat plata obligatii-lor) sau de existenta unor stocuri fara miscare sau cu miscare lenta.

b) NFR<0;Active ciclice<Pasive ciclice.

Necesarul de fond de rulment fiind negativ semnifica un surplus de resurse tempo-rare in raport cu nevoile temporare.Este considerata o situatie pozitiva,normala daca se datoreaza accelerarii vitezei de rotatie a stocurilor si creantelor sau a angajarii unor dato-rii de exploatae cu termene de plata mai relaxate.Daca aceasta situatie se datoreaza insa unor intreprinderi in reinnoirea stocurilor se considera ca fiind o situatie anormala.

c)Cazul NFR=0 apare foarte rar deoarece foarte rar se intampla ca nevoile temporare ale firmei sa fie egale cu resursele temporare avand in vedere caracterul pemanent dina-mic al activitatilor desfasurate de agentii economici.

3.Factori de influenta ai NFR

Daca avem in vedere modul de calcul al NFR se evidentiaza faptul ca nivelul acestuia este influentat de nivelul nevoilor temporare si al resurselor temporare,altfel spus de nivelul activitatii de exploatare realizate de intreprindere,nivel care determina in mare masura cifra de afaceri a intreprinderii si reliefeaza conditiile de exploatare privind gestiunea stocurilor,a clientilor si furnizorilor si costurile realizate.

Pornind de la aceasta precizare identificam ca factori de influenta:

1. Cifra de afaceri.

Intre necesarul de fond de rulment si cifra de afaceri exista o relatie directa:

NFR=

NFR- necesarul de fond de rulment

CA - cifra de afaceri

nr - numarul de rotatii a NFR prin CA

Modificarea cifrei de afaceri determina modificarea necesarului de fond in acelasi sens.Limita inferioara a eficientei cresteri necesarului de fond de rulment este ca ritmul modificarii necesarului de fond de rulment sa fie inferior cel mult egal cu ritmul modifi-carii cifrei de afaceri.

Modificarea vitezei de rotatie a necesarului de fond de rulment determina modificarea in sens invers a necesarului de fond de rulment.Accelerarea vitezei de rotatie a necesarului de fond de rulment conduce la diminuarea absoluta sau/si relativa a necesarului de fond de rulment.

Obiectul de activitate al agentilor economici care face ca in cazul celor cu activitate de productie necesarul de fond de rulment sa fie pozitiv,pe cand in cazul celor cu activitate de comert sau servicii,necesarul de fond de rulment sa fie mai redus sau negativ

3.Durata ciclului de exploatare.

Modificarea ciclului de exploatare influenteaza in acelasi sens a NFR prin:

-schimbarea tehnologiilor de fabricatie

-modificarea structurii productiei in favoarea unor produse cu durata a ciclului de

fabricatie mai mare sau mai mica decat durata medie

-masuri de natura organizatorica care conduc la eliminarea pierderilor de timp si

la diminuarea timpilor de prelucrae.

4.Modul de gestiune al stocurilor estimat prin viteza de rotatie a stocurilor care are o in-fluenta inversa asupra NFR.Reducerea NFR se poate realiza prin cresterea vitezei de rotatie a stocurilor,prin dimensionarea optima a acestora si prin reducerea cheltuielilor de aprovizionare ti desfacere.

5.Costurile de productie.

Acestea determina reducerea NFR ca urmae a diminuarii consumurilor specifice a resurselor,sau crestera NFR ca urmare a neincadrarii in consumurile specifice de resurse sau a cresteri preturilor si tarifelor.

6.Indicele inflatiei.

Acesta determina modificarea in acelasi sens a NFR prin nivelul preturilor si tarifelor

7.Nivelul datoriilor ciclice generat de obligatiile intreprinderii fata de furnizori,bugetul statului si salariati.

8.Contextul economic care are o influenta asupra necesarului de fond de rulment prin factori externi care pot influenta marimea acestuia cum sunt:creditul acordat clientilor si creditul primit din partea furnizorilor.

Se considera ca influenta cea mai mare asupra necesarului de fond de rulment o au modul de gestionare a stocurilor,viteza de rotatie a furnizorilor si viteza de rotatie a clientilor.

4.Efectele modificarii factorilor de influenta asupra NFR

Sensul si intensitatea actiunii acestor factori provoaca modificarea necesarului de fond de rulment in perioada curenta fata de perioada de baza,facand ca NFR1 sa fie mai mare,egal,sau mai mic ca NFR0,respectiv INFR,sa fie mai mare,egal sau mai mic ca 1.

INFR=

a) NFR1<NFR0 (necesarul de fond de rulment scade)

Este o situatie care arata ca o parte tot mai mica din nevoile temporare trebuie fi-antate din resursele permanente (cand NFR este pozitiv) sau ca o parte tot mai mare de resurse temporare sunt detinute de sntreprindere in raport cu nevoile temporare (cand NFR este negativ) .Aceasta stare este considerata favorabila cand se datoreaza unei acce-lerari a vitezei de rotatie a stocurilor,creantelor in raport cu viteza de rotatie a datoriilor$I este nefavorabila cand se datoreaza datoriilor unei intreprinderi in procesul de reinnoire a stocurilor.Totusi nu se poate urmari un NFR minim ca obiectiv deoarece resursele temporaremmari de care va dispune intreprinderea vor conduce in final la o imposibilitate de plata a creditorilor intreprinderii si uneori chiar la falimente in lant.

b) NFR1>NFR0 (necesarul de fond de rulment creste).Este o stare care arata ca o parte tot mai mare de nevoi temporare trebuie finantate din resurse permanente (cand NFR este pozitiv) sau ca oparte tot mai mica de resurse temporare se afla la dispozitia intre-prinderii in raport cu nevoile temporare.Aceastasituatie este favorabila cand se datoreaza unei investitii productive realizate de intreprindere (cand NFR este pozitiv) dar un necesar de fond de rulment prea mare se poate insa sa nu fie acoperit de marja bruta de autofinantare degajata din punerea in exploatare a investitiei,conducand la un dezechilibru financiar pe termen scurt.

c) NFR1=NFR0 (necesarul de fond de rulment ramane neschimbat).Teoretic aceasta situatie este posibila dar practic se intalneste foarte rar deoarece operatiunile financiar contabile determina modificari permanente in sensul cresterii sau diminuarii necesarului de fond de rulment.

5.Nivelul optim al NFR

Se considera ca marimea optima a necesarului de fond de rulment stabilita in prac-tica,pe baza raportului cintre necesarul de fond de rulment si cifra de afaceri nu trebuie sa depaseasca o rata de 10-15%.

Este adevarat insa ca si un necesar de fond de rulment negativ si de o valoare ridicata nu este recomandat deoarece si necesarul de fond de rulment ca si fondul de rulment se supune unui criteriu de eficienta.Astfel un necesar de fond de rulment negativ de o valoare ridicata implica existenta unor resurse temporare mari la dispozitia intreprinderii

care nu se va afla in corelatie cu gradul de utilizare al activelor,astfel incat la un moment dat intreprinderea va intra in incapacitate de plata.

Asadar nu se poate preciza o valoare pentru necesarul de fond de rulment stiut fiind faptul ca intreprinderile,cu activitati de productie reclama un NFR pozitiv pe cand cele cu activitate de comert sau servicii ,reclama un NFR negativ.

3.TREZORERIA

Trezoreria la nivelul unei intreprinderi este imaginea disponibilitatilor monetare si a plasamentelor,pe termen scurt aparute din evolutia curena a incasarilor si platilor,respectiv din plasarea excedentului monetar.

Analiza trezoreriei nu este altceva decat analiza echilibrului financiar pe termen scurt cand se compara o marime relativ constanta (fondul de rulment) cu o marime fluctu-nta (necesarul de fond de rulment).

Incasarile si platile efectuate reflecta operatiunile pe care le realizeaza intreprinderea si anume operatiuni de intrare de trezorerie si operatiuni de iesire de trezo-rerie.

Trezoreria este expresia desfasurarii unei activitati eficente sau ineficente a intre-prinderii legate de obtinerea unei trezorerii pozitive sau negative.

3.1.Modul de calcul al trezoreriei

Dupa cum spuneam trezoreria reflecta compararea nivelului unei marimi constante cu nivelul unei marimi fluctuante.

Astfel trezoreria se poate determina astfel:

a)    ca diferenta intre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment.

T=FR-NFR

Aceasta modalitate de calcul arata ca nivelul trezoreriei depinde de :

. fondul de rulment si anume de factorii de influenta ai acestuia:

-capitalurile permanente

-activele imobilizate

. necesarul de fond de rulment care este influentat in principal de factorii ce actioneaza asupra activitii de axploatare:

-activele de exploatare

-pasivele de exploatare

Existenta celor doutipuri de bilant,pe baza carora se poate face analiza echilibrului financiar implica calculul trezoreriei atat pe baza bilantului financiar cat si a bilantului functional.

Trezoreria insa se mai poate calcula pe baza bilantului functional si astfel:

b)    ca diferenta intre trezoreria de activ si trezoreria de pasiv.

T=TA-TP

unde:

T=trezoreria

TA=trezoreria de activ

TP=trezoreria de pasiv

Trezoreria de activ cuprinde disponibilitatile banesti in conturi si casa iar trezore ria de pasiv cuprinde creditele curente si soldul creditor la banci

3.Intrerpretarea trezoreriei

Trezoreria este expresia desfasurarii unei activitati eficente sau ineficente a intre-prinderi legate de posibilitatea obtinerii unei trezorerii pozitive sau negative.Trezoreria se poate afla in una din urmatoarele situatii:

a) T>0 (trezorerie pozitiva).Este rezultatul echilibrului financiar curent al inreprinderii si reflecta nivelul superior al fondului de rulment fata de necesarul de fond de rulment

Trezoreria pozitiva se concretizeaza in disponibilitati banesti in conturi si in casa,adica in existenta de lichiditati care-i permit rambursarea datoriilor pe termen scurt si efectuarea de plasamente eficiente,sau altfel spus ii creste autonomia financiara pe termen scurt.

Nu intotdeauna insa o trezorerie pozitiva semnifica o situatie favorabila.Daca pe termen scurt trezoreria pozitiva semnifica asigurarea echilibrdlui financiar,pe termen lung abundenta resurselor stabile folosite pentru acoperirea nevoilor temporare ar putea semni-fica ineficienta utilizarii lor cu efecte in remunerarea capitalului respectiv rambursarea imprumuturilor.

b) T=0 (trezoreria nula).Stricta egalitate dintre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment nu poate fi decat fortuita si pasagera.Cu o trezorerie zero intreprinderea se fereste la fel de bine contra riscului unei sterilitati de excedente durabile cat si contra ris-cului de dependenta vis-a-vis de bancheri,practica insa demonstreaza ca in fapt este altfel,acesta trezorerie nula putand oricand sa devina negativa.

c) T<0 (trezoreria negativa).Aceasta situatie evidentiaza un dezechilibru financiar cand nevoia de fond de rulment nu poate fi finantata in intregime din resurse permanente,apelandu-se la credite care nu conduc la diminuare autonomiei financiare,res-pectiv al crestera gradului de indatorare.Reflecta o situatie nefavorabila pentru intreprind-dere concretizata intr-un nivel mai scazut al lichiditatii din contul la banca si din casa fata de nivelul creditelor curente si al soldului creditor la banci.Se impune o monitorizare atenta a influentelor factorilor care au condus la aceasta stare si diminuare sau eliminarea acestor influente

3.3.Factori de influenta ai trezoreriei

Trezoreria calculandu-se ca diferenta intre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment face ca factorii de influenta ai fondului de rulment si ai necesarului de fond de rulment sa fie si factori de influenta ai trezoreriei.

Astfel factorii de influenta ai cresterii trezoreriei se pot identifica in factori de cres-tere ai fondului de rulment si in factori de scadere ai necesarului de fond de rulment,iar factorii de influenta ai trezoreriei sunt reprezentati de factorii de diminuare a fondului derulment si factorii de crestere ai necesarului de fond de rulment.

3.4.Efectele modificarii factorilor de influenta ai trezoreriei

Modificarea factorilor de influenta va determina o variatie a nivelului trezoreriei de la o perioada la alta.

.

ΔT=T -T

unde

ΔT-variatia trezoreriei de la o perioada la alta

T1-nivelul trezoreriei in perioada curenta.

T0-nivelul trezoreriei in perioada de baza.

Aceasta variatie a trezoreriei se poate analiza (ca de altfel si necesarul de fond de rulment si fondul de rulment) si in marimi relative,cu ajutorul indicilor,raportand nivelul trezoreriei din perioada curenta la nivelul trezoreriei din perioada de baza.Pot aparea urmatoarele situatii:

a) ΔT>0; T1>T0; IT>1.Aceasta situatie reflecta un cash-flow pozitiv;trezoreria este in crestere reflectand o sporire a disponibilitatilor pe care le detine intreprinderea.In general este o situatie apreciata ca pozitiva exprimand faptul ca activitatea desfasurata de intre-prindere se concretizeaza intr-un flux crescator de lichiditati.Nu trebuie insa ca aceasta situatie sa reflecte buna desfasurare a activitatilur intreprinderii.In cazul in care nivelul trezoreriei in perioada de baza inregistra valori pozitive, ridicate si se inregistreaza un cash-flow pozitiv semnifica o ineficienta a folosirii resurselor,acest excedent de lichiditati putand fi folosit in plasamente pe piata monetara sau de capitaluri.

b) ΔT; T1=T0; IT=1.Variatia trezoreriei este nula,nivelul trezoreriei din perioada curenta fiind egal cu nivelul trezoreriei din perioada de baza.Este o situatie intalnita mai rar in activitatea agentilor economici.Este o situatie cand nivelul trezoreriei dintre cele doua momente inregistreaza valori pozitive.

c) ΔT<0; T1<T0; IT<1.In principiu este o situatie nefavorabila pentru intreprindere reflectand un nivel mai scazut al disponibilitatilor intreprinderii in perioada curenta fata de perioada de baza.Reprezinta o situatie favorabila cand in anul de baza nivelul trezoreriei este pozitiv si extrem de ridicat,iar in perioada curenta trezoreria scade (fiind insa pozitiva) evidentiidn insa o eficienta sporita a resurselor intreprinderii. Dimpotriva,atunci cand in perioada de baza se inregistreaza un nivel negativ al trezoreriei iar cash-flowul este negativ,intreprinderea isi amplifica criza de trezorerie,apeland la cre-dite bancare pe termen scurt de o valoare tot mai ridicata.

3.5.Nivelul optim al trezoreriei

Un anumit nivel al trezoreriei nu trebuie sa constituie un obiectiv al intreprinderii.Starea trezoreriei trebuie sa reflecte intotdeauna starea intreprinderii.Totusi se considera ca starea intreprinderii are un caracter pozitiv atunci cand se degaja un flux de lichiditati concretizat intr-o trezorerie pozitiva.Insa si trezoreria trebuie supusa unui criteriu de eficenta care face sa nu se urmareasca un nivel maxim al trezoreriei.Asadar trebuie obtinut un nivel al trezoreriei care sa asigure solvabilitatea intreprinderii si in acelasi timp sa reflecte o utilizare eficienta a resurselor acesteia.