Industria metalelor usoare

Aluminiul este unul dintre cele mai raspandite, elemente din scoarta terestra, combinatiile lui ocupa o treime din rocile Terrei, de la cele mai splendide creatii ale lumii minerale - rubinul, safirul, topazul - pana la cele mai banale roci, ca de pilda argilele. Dar aluminiul, in ciuda exceptionalei sale raspandiri in scoarta terestra (7,4%), a fost extras din bauxita pentru prima oara in anul 1827 (izolat de mai multi chimisti germani Fr. Wöhler, H. Cröerstedt si ulterior de H. Deville care ii daduse numele inainte de a-l fi descoperit).

Aluminiul este un metal extrem de util datorita calitatilor sale: ductil, maleabil, greutate specifica mica (2,7%), rezistenta la tensiune, bun conducator de caldura si electricitate.

Cel mai raspandit minereu de aluminiu este bauxita, un amestec de hidroxizi de aluminiu cu oxizi si hidroxizi de fier, cu silicati de aluminiu hidratati, silice coloidala, oxizi de titan si cu apa.

Bauxita folosita in metalurgia aluminiului, pentru a fi rentabila economic, trebuie sa contina peste 45% Al₂O₃. Cele mai raspandite minerale care contin aluminiu sunt:

. corindon (Al₂ O₃) - peste 99% Al₂O₃

. diaspor si boehmit (Al₂ O₃ x H₂O) - peste 85% Al₂ O₃

. gibbsit sau hidrargilit (Al₂ O₃ x 3H₂O) - peste 65% Al₂ O₃

. alunit KAl₃ (S0₄)₂(OH)₆ - peste 37% Al₂ O₃

Statele deficitare in bauxita, folosesc ca minereu de aluminiu sienitele nefelinice (Rusia), leucit (Italia), alunitul si unele varietati de argile (SUA, Germania). Principalele tipuri de zacaminte din care se extrage aluminiul sunt urmatoarele:

. zacamintele reziduale (autohtone) - formate prin alterarea lateritica a rocilor eruptive alcaline, se prezinta sub forma de cuiburi, insotite de argile reziduale. Asemenea zacaminte sunt in India, Brazilia, S.U.A.

. zacamintele sedimentare (allohtone) - cu raspandire deosebita si importanta economica. Formarea zacamintelor a avut loc prin transportul materialului lateritic aluminos, acumulandu-se in straturi de mari dimensiuni (Rusia-Ural, Grecia, Franta, Romania etc.).

Rezervele mondiale de bauxita sunt apreciate de specialisti la circa 30 miliarde t. (cu un continut de circa 7 mild.t. aluminiu), suficiente la consumul actual pentru circa 400 de ani.

Deoarece bauxita s-a format pe roci calcaroase si roci silicatice intr-un climat intertropical arid, repartitia acestei materii prime este cuprinsa pana la 40% L.N. si S, in timp ce regiuni importante din nordul dezvoltat, sunt deficitare fata de aceste resurse naturale.

Astfel circa 40% din rezerve se afla in Africa de Vest (Guineea, Camerun, Ghana, Mali, Sierra Leone), in America Latina (25% din rezerve, in regiunea Caraibelor - Jamaica si in America de Sud: Guyana, Surinam si Brazilia), Australia (circa 20% din rezervele mondiale), Asia de Sud si de Est (circa 10% in India, Indonezia si China). Rezervele cele mai mari in ordinea marimii este urmatoarea: Guineea, Australia, Brazilia, Jamaica si Guyana.

Productia mondiala de bauxita este de circa 126 mil. t. anual (1999).

Tabel nr. 75

Principalii producatzori de bauxita

(mil.t./1999)

Sursa: Images économiques du monde, 2000

Cel mai mare producator de bauxita este Australia (44,7 mil. t. in 1999) (circa o treime din productia mondiala), din zacamintele situate in peninsula York - la Weipa, se afla de fapt cel mai bogat zacamant de pe glob. De asemenea, importante zacaminte se afla in Australia de Vest la Darling Range.

In Africa de Vest se afla a doua mare producatoare de bauxita, Guineea (circa 19 mil. t. anual, in zacamintele Tougué, Boké si Kindia), Camerun (zacamantul Martap), Mali, Ghana si Sierra Leone.

FIGURA 32

America Latina realizeaza circa o patrime din productia mondiala, in Jamaica (12,6 mil. t. in 1999), Brazilia (11,7 mil.t. in 1995) (podisul Guyanelor), Surinam si Guyana. Alte exploatari importante de bauxita se mai realizeaza din Federatia Rusa (zacamantul Boksitogorsk de langa Sankt Petersburg si in Uralul de Nord, zacamantul Tihvinsk), China (provincia Yunan) si Malayesia. In Europa sunt cunoscute exploatarile de bauxita din peninsula Balcanica (Grecia, Croatia, Serbia), dar si din alte tari (Franta, Romania, Ungaria s.a.)

Productia mondiala anuala de aluminiu este de circa 23 mil. t., fiind dominata net de statele dezvoltate, datorita consumului energetic ridicat, tehnologiilor pretentioase si consumului ridicat de energie electrica.

Tabel nr. 76

Primii 5 producatori mondiali de aluminiu

(mil.t./1998)

Sursa: Images économiques du monde, 2000

Cele mai importante state producatoare de aluminiu sunt: S.U.A. (3,7 mii. t. in 1999, cu importante uzine la Knoxville, Glaveston, Baltimore), Rusia (3 mil. t.), China (2,4 mil. t.), Canada (2,3 mil. t.), Australia (1,6 mil. t.), Brazilia (1,1 mil. t.) si Germania (0,9 mil. t.). Localizarea industriei aluminiului este determinata fie de apropierea surselor energetice (in apropierea hidrocentralelor ca de pilda in S.U.A. pe valea Tennesse, Columbia, in Europa alpina in Franta, Italia sau Germania, in Rusia la Volgograd, Irkutsk si Bratsk etc.), fie de importul de bauxita si amplasarea uzinelor in regiuni litorale (ca de pilda Sakaide in Japonia, Vlissingen in Olanda sau Chalmette in S.U.A). Se remarca pe de o parte un comert mondial cu bauxita dinspre Australia, Guineea, Jamaica, Surinam, India s.a. spre statele dezvoltate, dar si un comert cu aluminiu in sens invers.

Magneziul este un element raspandit in scoarta terestra (circa 1,9%) in cloruri, carbonati, sulfati si silicati. In mod frecvent, magneziul se afla in zacamintele de magnezit si leucolit, cat si in sarurile dizolvate in apa oceanului planetar. Este cel mai usor dintre metale (greutatea specifica 1,74) si se utilizeaza in aliaje cu aluminiul, indeosebi in industria autoturismelor, aeronautica si in alte domenii.

Productia mondiala de magneziu este modesta (circa 300.000 t) si este dominata de S.U.A., Japonia, Rusia si Norvegia.

Importante zacaminte de magneziu se afla in Austria (Vetsch si Radentheiu in dolomite), Rusia (in muntii Urali, tot in dolomite), S.U.A. (California, in serpentine) si China (Manciuria, in dolomite). In Romania se cunosc zacamintele de dolomite si serpentine din muntii Banatului.