SECTORUL MIC SI MIJLOCIU - POSIBIL FACTOR DE
STABILITATE
1. Un posibil mod de a sustine dezvoltarea
Lumea contemporana cunoaste interese economice individuale ale grupurilor sociale si celor locale, nationale, international - regionale, in care piata particulara realizeaza obiectivul eficientei, obtinand rezultate cu costuri foarte mici, deoarece veniturile sunt rezultatul actiunii individuale bazate pe informatia individuala. Intreprinzatorul permanent preocupat de ceva nou pe calea distrugerii creatoare a starii vechi rascoleste in permanenta piata si astfel imbunatateste nivelul de trai al tuturor. In contextul dezvoltarii durabile, dezvoltarea si aplicarea politicilor sectoriale, pentru intreprinderile mici si mijlocii (IMM), tine seama de urmatoarele principii:
principiul precautiei - misiunea dezvoltarii durabile este sa gaseasca caile de crestere a bunastarii, concomitent cu folosirea, in mod prudent, a resurselor naturale comune astfel incat resurselor regenerabile sa poata fi mentinute, iar cele neregenerabile sa fie folosite intr-un mod rational, evitandu-se epuizarea lor;
principiul "poluatorul plateste" adoptat de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) in anul 1972;
tehnici adecvate de analize.
Sectorul mic si mijlociu se poate constitui intr-o adevarata forta, care reactioneaza rapid la schimbari, produce dupa metode inovative, proiecteaza produse inovatoare, intensifica strategiile de marketing, cu un aparat administrativ suplu, angajeaza oameni, contribuind la evitarea prabusirii conjuncturale sau de structura.
Experienta tarilor dezvoltate demonstreaza ca industria mica si mijlocie a creat noi locuri de munca si a facut investitii, chiar si in perioade marcate de recesiune, in care se manifestau disparitati intre ramuri prospere si mai putin prospere, regiuni dinamice si regiuni ramase in urma, intreprinderi rentabile si nerentabile, angajati si someri.
2. Reechilibrarea dimensiunii intreprinderii
Cu privire la echilibrul dimensional, perioada anilor este marcata in tarile industriale de o consolidare a puterii marii intreprinderi, determinata, pe de o parte, prin disparitia unor intreprinderi mici si mijlocii sub efectul concurentei internationale, din lipsa unei suficiente capacitati competitive, iar pe de alta parte, de o concentrare, efectuata prin doua forme:
- intreprinderile mari si mijlocii cu rezultate performante fac noi investitii marindu-si capacitatile;
- aceleasi intreprinderi tind sa se grupeze prin rascumparari, fuzionari, angajandu-se intr-o dinamica de dezvoltare externa, care conduce la constituirea de grupuri industriale.
Incepand cu anul 1975, marile grupuri industriale au cunoscut o criza, fiind obligate a se restructura, de a reduce dimensiunea activitatilor, de a incepe noi activitati.
Tendintele caracteristice, la sfarsitul acestui mileniu, care influenteaza elementele esentiale ale vietii umane sunt:
avantul economiei globale in anii
renasterea artelor;
aparitia si dezvoltarea pietei libere;
uniformizarea stilurilor de viata la nivel global;
renasterea religioasa;
La acestea se adauga cele trei directii spre care se indreapta tarile Europei de Est:
pluralismul politic;
economia de piata libera;
integrarea in Uniunea Europeana.
Acestea justifica cresterea rolului intreprinderilor mici si mijlocii in stimularea cresterii economice, in realizarea stabilitatii economico-sociale a unei tari.
Situatia economica a tarilor europene la inceputul mileniului trei va depinde de politicile economice aplicate si adaptate de actorii din domeniul economic.
Acest tablou va fi definit de:
diversitatea pietelor de desfacere;
disponibilitatea fortei de munca de a accepta schimbarea continutului meseriilor si de a se califica in functie de cerintele modificarilor intervenite in tehnologie;
cresterea competitivitatii;
modificari la nivelul retelei infrastructurii ce insotesc noile dimensiuni ale structurilor economice si institutiile sectorului mic si mijlociu.
Astfel, pe plan mondial, se remarca o tendinta de dezvoltare a intreprinderilor mici (sub 50 de angajati) si chiar foarte mici (sub 20 de angajati).
Sectorul mic si mijlociu intr-o tara vest-europeana cu o populatie de 52 milioane, se prezinta astfel:
- numarul de persoane care au propria afacere 3 milioane
- numarul total de afaceri 2,7 milioane
- in fiecare an se creeaza 400.000 de noi intreprinderi
- in fiecare an se inchid ~ 400.000 de intreprinderi
- 20 % din intreprinderi se inchid in mai putin de 18 luni de la demarare
- 40 % din intreprinderi se inchid in mai putin de 3 ani de la infiintare
- la fiecare 20 de persoane din totalul populatiei exista o intreprindere milioane de intreprinderi.
3. Indicatori de performanta ai sectorului mic si mijlociu
Principalii indicatori de performanta sunt:
Numarul total de intreprinderi;
Numarul de intreprinderi la 1000 de locuitori;
Numarul de persoane angajate in cadrul intreprinderii;
Numar mediu de angajati pe intreprindere;
Cifra de afacere medie pe intreprindere
Cifra de afacere pe angajat
Ritmul mediu anual de crestere al:
- cifrei de afaceri la bunurile de consum;
- cifrei de afaceri la produse pentru investitii de dezvoltare;
- cifrei de afaceri la produse interimare;
- exportului;
- personalului utilizat.
Microintreprinderile (0 - 9 angajati) isi desfasoara activitatea in domeniile serviciilor, constructiilor si comertului.
Intreprinderile mici (10 - 99 angajati) asigura locuri de munca in domeniul serviciilor si industriilor prelucratoare.
Intreprinderile mijlocii (100 - 499 angajati), in general, asigura locuri de munca in domeniile prelucratoare, industrii, servicii financiare si alte servicii.
4. Politici de sustinere in tarile Uniunii Europene
Politicile microeconomice sunt modalitatile directe sau indirecte de influenta si control al evolutiei unei economii.
Prin impunerea de impozite si taxe, prin influentarea ofertei de bani sau a pietei financiare, prin cumpararile de bunuri si servicii destinate unor scopuri publice, dar si prin introducerea unor masuri de reglementare a activitatii economice private, guvernul poate exercita un efect direct, deosebit de puternic si eficient asupra evolutiei economice.
Dimensiunea manageriala a politicilor macroeconomice este dependenta de deciziile de politica macroeconomica, ce trebuie sa indeplineasca urmatoarele proprietati:
credibilitate;
consistenta;
certitudine.
Politicile economice din sectorul mic si mijlociu al tarilor Uniunii Europene, sunt realizate prin:
1) Politici fiscale
Majoritatea masurilor fiscale din aceste tari vizeaza crearea sectorului mic si mijlociu. Spre exemplu, in Germania, noile afaceri sunt scutite de impozitul pe profit in primii doi ani de functionare.
Alt exemplu: Olanda, Belgia si Portugalia prevad scutiri sau bonificatii de impozite in cadrul investitiilor in functie de marimea firmelor. In Belgia, Irlanda si Germania se prevede posibilitatea de amortizare accelerata a activelor imobiliare ca masura de sprijin.
2) Politici regionale
In Italia de sud intreprinzatorii beneficiaza de diferite facilitati fiscale, financiare si de servicii de consultanta.
In Franta, Belgia si Germania sunt prevazute facilitati de natura fiscala pentru firmele care se stabilesc pe pietele de desfacere din anumite zone ale tarii.
In Germania, Danemarca, Grecia, Franta si Marea Britanie se acorda sprijin financiar sub forma de credite, subventii si garantii, numai pentru anumite zone, regiuni ale tarii.
3) Domeniul educatiei
Acest sprijin acordat micilor intreprinderi consta in:
organizarea de cursuri pentru perfectionare la locul de munca, in special tinerilor;
programe de instruire speciala pentru patronii de firme, pentru angajatii acestora, adaptate la specificul fiecarei firme.
sprijin din partea guvernului prin subventionarea programelor de instruire destinate femeilor, minoritatilor nationale.
4) Autorizarea intreprinderii
Cerintele legate de autorizarea noilor afaceri difera de la tara la tara, pornind de la nivelul de inexistenta a reglementarilor in acest sens pana la nivelul de reglementare stricta.
Inceperea unei afaceri in tarile vest europene este conditionata. Spre exemplu, in Germania pentru o afacere in domeniul mestesugurilor, intreprinzatorii trebuie sa aiba titlul de "Meister" si sa fie inregistrati la Camera de Comert. Daca nu au acest titlu este necesar sa faca un curs in domeniu, apoi pot incepe afacerea.
Conditii asemanatoare sunt impuse si in celelalte state ale Uniunii Europene.
Conform directivelor Uniunii Europene, ce se aplica in toate tarile membre, dupa un anumit numar de ani de experienta ca liber-profesionisti sau ca manageri ai unor companii, un antreprenor poate cere un certificat U.E. care ii permite sa inceapa o afacere intr-o alta tara comunitara.
5) Finantarea
Tarile Uniunii Europene, cu exceptia Danemarcei, au programe de sustinere a IMM sub aspect financiar, ori pentru simplificarea accesului acestora la resurse financiare, de exemplu:
garantarea creditelor micilor firme;
acordarea de credite si imprumuturi prin organizatii special create in acest scop sau banci, in cadrul unor programe speciale;
capital de risc.
In scopul incurajarii investitiilor in IMM, in Germania si Olanda s-au creat organizatii speciale prin care statul garanteaza investitia pentru o anumita perioada.
6) Informare si consultanta
In toate tarile membre, informatii de afaceri se pot obtine de la Camerele de Comert din aceste tari.
In acest sens, se creeaza institutii speciale, care au ca obiectiv principal furnizarea de informatii si servicii de consultanta pentru IMM, cu activitate in domeniul mestesugurilor si al produselor manufacturiere.
7) Tehnologie si cercetare-dezvoltare
Domeniului cercetare-dezvoltare i se acorda o atentie deosebita, de catre toate tarile si in acelasi timp nu se fac diferente in functie de marimea firmelor.
Pentru aceasta activitate exista Centre de Inovare, care asigura consultanta in domeniul tehnologiilor si al cercetarii-dezvoltarii.
In Germania s-au creat peste 200 de astfel de centre, chiar si la nivel de landuri, iar pentru a promova tehnologiile avansate, guvernul subventioneaza acele firme care angajeaza experti externi pentru rezolvarea problemelor lor de natura tehnica-tehnologica.
In acelasi timp, majoritatea tarilor Uniunii Europene (cu exceptia Portugaliei, Irlandei si Belgiei) ofera firmelor suport financiar total sau partial sub forma de credite pentru activitatea de cercetare-dezvoltare.
8) Furnizori si contracte
In diferite state ale Uniunii Europene exista programe care dezvolta relatiile intre furnizori si clientii lor, sau chiar s-au format centre de subordonare in acest scop.
9) Export
Politicile privind exportul vizeaza toate domeniile intregului sector privat.
Masurile luate de tarile comunitare in scopul promovarii exportului, in general sunt:
crearea de organizatii guvernamentale, responsabile pentru activitatea de export, care asigura informatii si recomandari, studii de piata si care avantajeaza participarea la targuri si expozitii internationale;
firme din Spania, Portugalia, Belgia, Grecia, Olanda, Luxemburg si Germania primesc sprijin in participarea lor la targuri si expozitii internationale;
se asigura asistenta in planificarea activitatii de export, in cercetarea pietelor externe si chiar in derularea activitatii de export, prin consultanti specializati in acest domeniu;
in cadrul programului de dezvoltare a exporturilor firmelor mici, acestea pot participa la seminarii de lucru si calatorii de studii de specialitate;
finantarea activitatii de export sub forma de credite, sub forma de credite cu dobanda subventionata;
garantarea unei parti a creditelor acordate pentru export sau garantia platilor in cadrul tranzactiilor externe.
10) Resurse umane
In unele tari comunitare exista programe care vizeaza direct cresterea numarului de locuri de munca in sectorul IMM, prin urmatoarele masuri:
subventii temporare daca creeaza locuri de munca pentru angajari pe termen lung, angajari de tineri care se afla in somaj;
reducerea contributiilor la asigurarile sociale platite de firme;
pentru firmele cu mai putin de 50 de angajati pot obtine subventii pentru fiecare loc de munca creat.
5. Importanta si locul ocupat de IMM in economiile nationale
ale tarilor Uniunii Europene
Aspectele semnificative in acest sens sunt:
a) relansarea economica in Europa se realizeaza in primul rand prin extinderea si intensificarea exporturilor, domeniu in care intreprinderile mari au avantaje mari fata de firmele mici.
Depasirea granitelor ridica urmatoarele probleme intreprinderilor mici si mijlocii:
necunoasterea pietelor;
praguri financiare;
dificultati legate de comunicare (limba) si de diferente culturale;
b) IMM reprezinta o forta in economia europeana, avand un rol vital in relansarea economica, prin crearea de noi locuri de munca;
c) analiza asupra politicilor de IMM in cadrul tarilor membre ale U.E. releva o tendinta de apropiere intre acestea;
d) din analiza taxelor datorate de agentii economici, raportate la numarul angajatilor acestora, releva ca aceste taxe sunt mai mari decat in cazul intreprinderilor mari;
e) analiza asupra ciclului de viata al IMM in tarile comunitare releva urmatorul aspect: se constata un ritm de crestere numerica lenta, creata de sporirea numarului de falimente;
f) privind piata muncii, se constata o atitudine flexibila din partea IMM, fiind acel sector in care se concentreaza lucrul temporar si in timp partial. Acest aspect se explica in primul rand prin faptul ca IMM, in general, se confrunta cu lipsa de personal calificat, respectiv cu faptul ca strategia de dezvoltare a firmelor mici se bazeaza pe atingerea unei rate inalte a productivitatii fata de un numar restrans de locuri de munca;
g) IMM din Uniunea Europeana sunt confruntate cu numeroase probleme in materie de standardizare, certificare, calitate si securitate a produselor.
Privind problemele intampinate de sectorul mestesugaresc si IMM in domeniul standardelor de mediu, se mentioneaza ca intreprinderile cu 8-9 angajati nu au nici o structura, nici know-how tehnic, nici personal care sa aplice reglementarile legate de mediul inconjurator.
Fata de aceasta stare de fapt se prezinta doua aspecte importante, si anume:
pe de o parte, faptul ca aplicarea procedurilor ecologice s-a dovedit a fi profitabila pe termen lung prin economiile de energie si prin folosirea rationala a materiilor prime;
pe de alta parte, faptul ca o mare parte a IMM lucreaza in sistem de subantreprenori ai intreprinderilor mari interesate sa obtina certificarea in managementul mediului si care astfel sunt fortate sa se asigure ca toti subcontractantii lor respecta legea mediului la nivel national si european.
Acest aspect impune ca institutiile europene sa asigure ajutor si asistenta in domeniu, sa se organizeze campanii de informare, regionale sau nationale, cu aceasta tematica.
Dificultatile de colaborare a IMM cu firmele mari sunt determinate de abuzuri ale intreprinderilor mari in procesul de subcontractare cu IMM, de exemplu:
plati intarziate;
penalizari economice pentru intarzieri de livrare;
imposibilitatea renegocierii preturilor fixe, IMM fiind considerate de firmele mari "tampoane de urgenta" impotriva fluctuatiilor pietei.
6. Dimensionarea intreprinderilor din Romania
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |