Sistemul preturilor in cadrul economiei de piata

1.1. Mecanismul autonom al preturilor

Existenta preturilor este legata de procesul schimburilor. Piata este conditia sine-qua-non a formarii preturilor.

Piata presupune existenta urmatoarelor elemente:

a)     existenta unor unitati economice autonome;

b)     legaturi directe de vanzare - cumparare intre aceste unitati;

c)     existenta pretului liber indispensabil in procesul schimbului in care se confrunta cererea cu oferta;

d)     manifestarea libera a concurentei loiale.

Continutul pretului se explica prin abordarea notiunii de valoare ca marime abstracta. Valoarea se explica prin doua teorii:

1.teoria obiectiva dupa care:

a.      valoarea este data de munca incorporata in marfa si de utilitatea marfii Utilitatea este conditie necesara a valorii dar nu constituie masura ei.

b.     in procesul schimbului de marfuri intervine valoarea de schimb a bunurilor utile care este data de:

cantitatea de munca necesara pentru obtinerea lor;

performantele tehnice - calitative, importanta si raritatea bunurilor.

c.      aceasta valoare de schimb constituie pretul real (natural) al bunului iar cantitatea de bani care o masoara defineste pretul nominal al marfi;

d.     exprima pozitia ofertantilor, a acelora care doresc sa-si acopere prin pret cheltuielile si sa-si asigure si un profit .

2.teoria subiectiva dupa care:

a. valoarea este data de relatia dintre producatorii si consumatorii bunului;

b. se apeleaza la valoarea estimativa exprimata prin pretul pietei.

Exprima valoarea diferitelor bunuri in functie de aptitudinea acestora de a satisface nevoile de consum , calitatea si raritatea lor , dificultatile de procurare de catre consummator,etc.

c. expima pozitia cumparatorilor, a acelora care apreciaza valoarea de schimb prin utiliatea si varietatea produsului, dar si prin solvabilitatea lor.

Valoarea de schimb a marfurilor se apreciaza in raportul liber exprimat dintre oferta si cerere. Factorii de productie ce participa la activitatea economica a intreprinderii sunt: factorul munca; factorul pamant; factorul capital.

Mecanismul preturilor cuprinde:

1.sistemul de preturi , care se interconditioneaza cu alte sisteme ale economii nationale;

2.legitatile de formare a preturilor care actioneaza continuu asupra pretului.

Abordarea sistematica a preturilor permite identificareaconexiunilor dintre sistemul de preturi si celelalte componente ale economiei nationale.

Functionarea mecanismului autonom al preturilor - aspecte:

- reflectarea reala prin preturi a cheltuielile de producere si desfacere a produselor, recunoscute prin formarea preturilor la piata;

-estimarea valorii marfurilor difera in fiecare moment;

- nivelul si structura preturilor bunurilor se fundamenteaza pe proportiile cererii si ofertei de pe piata.

Formarea libera a preturilor este determinata de raportul cerere - oferta, raport ce se autoregleaza continuu.

1.2. Pretul liber - pret de echilibru al pietei

La baza intelegerii mecanismelor specifice economieie de piata sta problema fixarii pretului, care reprezinta puterea marfii de a se schimba pe piata .

Formarea preturilor depinde de :

- oferta exprimata de vanzator;

- cererea exprimata de cumparator.

Pretul se formeaza prin negociere si consens tinzand catre un pret de echilibru intre oferta si cerere:

- producatorul (vanzatorul) prin pret trebuie sa asigure o eficienta si un echilibru microeconomic; pentru aceasta el aplica o strategie a pretului de vanzare;

- cumparatorul ( beneficiarul bunurilor) trebuie sa realizeze o transparenta a pietei (oferta, cerere, concurenta, pret, un echilibru microeconomic si sa-si stabileasca o strategie a pretului de cumparare;

- statul intervine prin politica sa privind: concurenta si preturile, fiscalitatea , subventii, bunastarea populatiei.

- producatorul realizeaza un joc strategic alegand cantitatile si produsele in functie de cost si de marja profitului in raport cu pretul liber format de piata.

Jocul liber al pretului (j) este rezultatul a doi factori :

- cand cererea > oferta rezulta ca pretul urca spre j₁ si se produce concurenta intre cumparatori;

- cand cererea < oferta rezulta ca pretul scade ( j₂ ) si se produce concurenta intre producatori.

Cererea: nu este o cantitate fixa, ea variaza invers proportional cu pretul si reprezinta relatia dintre preturile posibile ale produsului si cantitatile care ar putea fi cumparate de fiecare pret:

Cerere =

Oferta: exprima relatia dintre diferitele preturi posibile ale produsului si cantitatile care ar fi vandute pentru fiecare produs.

Oferta =

Pretul de echilibru presupune egalitate intre si oferta: C = 0

1.3.Concurenta normala, premiza a echilibrului pietei prin pret

Concurenta

- economia de piata se bazeaza pe principiul libertatii de concurenta intre cei care executa aceeasi activitat;

- este privita ca o conditie si o garantie a progresului;

- libertatea concurentei isi are limitele in practicile comerciale existente , partenerii avand datoria sa respecte minimul de moralitate;

- respectarea si apararea concurentei reale face obiectul unor reglementari legale si a unor proceduri de urmarire , sanctionare si reprimare a abuzurilor.

Mecanismul economieie de piata functioneaza pe baza legii cererii si a ofertei avand ca ax central pretul, prin care se asigura autoreglarea echilibrului pietei.

Pentru ca pretul sa fie regulator al pietei, formarea lui trebuie sa aiba loc in conditiile mediului concurential normal.

Coordonatele mediului concurential normal:

existenta mai multor producatori si respectiv cumparatori;

existenta diversificarii sortimentale a unui bun omogen, conditie ce da posibilitatea multiplicarii optiunilor;

intreprinderile se vor comporta ca entitati nationale, preocupate de alegerea celor mai bune variante in combinarea factorilor de productie;

decizia pretului sa apartina in excusivitate intreprinderii, fara emixtiuni din afara;

rationamentele de fundamentare a deciziei sa fie definite de cerintele dezvoltarii durabile a intreprinderii (sub aspect tehnic, tehnologic, economic, de calitate, etc);

6. rolul statului sa se manifeste in special pentru reglarea comportamentelor, in sensul legiferarii disciplinei de piata si a eliminarii manifestarii anticoncurentiale;

7. interventia statului in economie sa se faca, de regula, prin alte instrumente decat pretul;

8.organizarea pietelor de desfacere sa aiba drept obiectiv imbunatatirea calitatii prestatiilor catre consummator, fiind totodata bazata pe criterii de eficienta si comportamente loiale fata de concurenti;

9.manifestarea tendintei de stabilitate a preturilor, fenomen care demonstreaza ca exista si se manifesta cele doua laturi ale pietei:

oferta si cererea;

conditiile de concurenta.

10.bunastarea consumatorilor finali, asigurata de existenta cantitativa, calitativa si de structura a bunurilor de pe piata.

In economia de piata vorbim de un pret de concurenta care este pretul de vanzare minim al pietei:

- acest pret trebuie sa fie pret acoperitor al costului;

- concurenta actioneaza asupra acestui pret in sensul reducerii lui, contribuind la largirea pietei prin cresterea cantitatilor cerute.

Efectele concurentei asupra nivelului pretului, castigurilor si al consumului sunt:

a)     un singur producator (monopol):

- preturi de vanzare foarte mari;

- castiguri foarte mari;

consum limitat.

b)     mai multi producatori:

- preturi de vanzare mici;

- castiguri limitate, decente;

- consum mare.

c)     un singur consumator (monopol):

- preturi de cumparare mici;

- cheltuieli mici;

consum ridicat.

d)     mai multi consumatori:

- preturi de cumparare mari;

- cheltuieli mari;

- consum redus.

Formarea pretului de echilibru

Pretul de echilibru:

este pretul care permite egalitatea cantiatii cerute de consumator si cantitatea oferita de peoducatori;

- nu este fix, el se modifica in timp;

este componenta esentiala a jocului de formare si de continua schimbare a preturilor.

q_E = P_E

q_E = 300 lei / bucata

P_{E =} 600 lei / bucata

- cand pretul scade: P₁= 400 lei , atunci:

a q_EP₁ = 180.000 400 = 450buc.

450 - 300 = 150 buc. Rezulta penurie de oferta

- cand pretul creste: P = 800 lei , atunci:

a = 225buc.

300 - 225 = 75buc. Rezulta excedent de oferta

1.4. Oferta si cererea sub incidenta comportamentului agentilor pietei 

1.4.1. Oferta: Functie, forma generala a curbei si elasticitatea

Oferta reprezinta cantitatea oferita de producatori la diferite nivele de pret. Producatorii realizeaza un calcul economic privind nivelul, structura si eficienta economica a ofertei de marfuri. Oferta reprezinta o relatie intre cantitatea dintr-un bun material sau dintr-un serviciu, dintr-o grupa de bunuri pe care un vanzator este dispus sa o cedeze, sa o ofere, contra plata, intr-o perioada determinata de timp, la nivelul pretului existent.

In legatura cu calculul economic al ofertei trebuie cunoscute aspectele:

1. Determinarea nivelului productiei pentru care se poate obtine profitul maxim.

profitul este maxim pentru acel volum al productiei pentru care costul marginal al produsului este egal cu pretul de vanzare ca pret al pietei.

p = pq - (CF + CV)

cand : C_m = p ; p = 0 p = profit maxim

p = pret mediu pe produs

q = volumul productiei

CF = cheltuieli fixe

CV = cheltuieli variabile

Costul marginal (C_m):

reprezinta sporul de cost necesar pentru obtinerea unei unitati suplimentare de produs.

masoara variatia costului total (CT) pentru o variatie a cantitatii de produse (Q)

C_m =

Exemplu: CT pentru 60 de produse = 180.000 lei

CT pentru 72 de produse = 259.000 lei

C_m = = 6.600

Maximizarea profitului presupune:

ca realizarea fiecarei unitati suplimentare de productie sa necesite un spor de cost cat mai mic;

veniturile suplimentare ce se obtin prin vanzarea sporului de productie respectiv trebuie sa fie mai mare decat costul suplimentar.

Cantitatea oferita de producator depinde de :

costul mediu al producatorului care reflecta conditiile sale de productie;

costul marginal;

pretul de vanzare.

2. Functia ofertei si forma de prezentare a curbei acesteia

Pentru analiza ofertei trebuie facuta distinctie intre curba ofertei si cantitatea oferita:

-curba ofertei separa combinatiile pret - cantitate care sunt compatibile cu conditiile ofertei de cele care nu sunt compatibile;

-curba ofertei reprezinta pretul minim la care se va oferi o cantitate data;

-curba ofertei este o functie crescatoare de pret.

O = Astfel:

la o crestere a pretului, oferta creste pentru a aduce venituri mai mari producatorului;

la o reducere a pretului oferta scade pentru a diminua pierderile producatorilor pe seama reducerii preturilor.

3. Pragul de rentabilitate al produsului

- reprezinta punctul marcat pe curba costului mediu in care un anumit nivel al productiei (CA) pretul este egal cu costul mediu si deci profitul este nul (zero).

Pe total incasarile sunt egale cu cheltuielile. In conditiile concurentei producatorii trebuie sa fie preocupati de delimitarea pragului de rentabilitate.

Profit = V - C

V = C de unde rezulta ca profit = 0

4. Elasticitatea ofertei in raport cu pretul:

- reprezinta amploarea reactiei ofertei la variatiile eventuale ale pretului de vanzare.

- masoara variatia relativa a cantittilor ofertei la o varittie relativa data a pretului.

- se calculeaza dupa relatia:

E_of = * unde P = pret;

Q = cantitate;

Q si = oferta si modificarea acesteia;

P si P = pretul si modificarea acestuia.

- (e_o) este intotdeauna pozitiva;

acest indicator de elasticitate este folosit in studii de piata pentru alegerea celei mai bune piete. Producatorii trebuie sa se orienteze spre piata pe care oferta are cea mai mare elasticitate, deoarece pe baza preturilor mai mari profitul este maxim. Factorii ce determina elasticitatea ofertei sunt: costul productiei; posibilitatile de stocare a bunurilor; costul stocarii; perioada de timp de la modificarea pretului.

Cererea: functia, forma generala a curbei si elasticitatea acesteia

Cererea reprezinta cantitatea de marfuri de care au nevoie consumatorii, exprimata valoric poate fi:

cerere global, in raport cu obiectivitatea si oportunitatea consumului

cerere solvabila, in functie de puterea financiara a cumparatorului de platit pretul bunurior si serviciile achizitionate.

- curba cererii consumatorului pentru un anumit bun exprima cantitatea cumparata a bunului, ca fiind functie descrescatoare a pretului acestui bun. Pentru un anumit nivel de resurse cantitatea ceruta de bunuri este functie descrescatoare a pretului bunului respectiv (pret mic - productie mare).

Factorii de actiune asupra dinamicii cererii sunt marimea veniturilor banesti ale consumatorilor; modificarea pretului altor bunuri; numarul de cumparatori; preferintele consumatorilor; anticiparile privind evolutia pretului si a venitului

Asupra cererii actioneaza:

efectul pretului si al venitului;

efectul substituirii bunurilor;

pretul bunului;

veniturile.

Efectul substituirii asupra cererii exprima rata la care consumatorul substituie un anumit bun cu alte produse daca pretul bunului respectiv se modifica.

Elasticitatea cererii:

masoara variatia cererii rezultata la variatia venitului sau la variatia pretului unui bun considerat, sau la variatia pretului unui alt bun.

Se calculeaza prin urmatorii indicatori distincti:

a) elasticitatea cererii unui bun in raport cu venitul (eV)

e_v = reprezinta raportul dintre variatia relativa a cantitatii consumate al bunului "i" si varittia relativa a venitului cheltuit pentru procurarea de bunuri si servicii.

e_V =

Ea se mai poate calcula si ca raport intre tendinta marginala de a consuma bunul "i" pe seama cresterii veniturilor si ponderea pe care o detine consumatorul bunului "i" in totalul veniturilor ( e_v = : = *

Principalele determinante ale elasticitatii cererii in functie de venit sunt:

tipuri de nevoi la care produsul considerat face fata;

nivelul mediu al veniturilor din tara respectiva;

perioada de analiza considerata.

b) elasticitatea cererii unui bun in raport cu pretul (e_p)

masoara variatia cererii unui bun determinata de variatia pretului bunului considerat sau de cea a pretului altui bun . Din acest punct de vedere elasticitatea in functie de pret poate fi:

1. Elasticitate directa:

fata de pretul aceluiasi bun;

exprima variatia relativa a consumului bunului "i" fata de variatia relativa a pretului aceluiasi produs e_p = :

Elasticitatea directa masoara reactia cererii fata de o modificare a pretului produsului:

o variatie a pretului antreneaza o variatie a consumului aceluiasi produs in sens opus , adica:

- cresterea pretului duce la o reducere a consumului;

- o reducere a pretului duce la o crestere a consumului.

bunurile se comporta diferit fata de modificarea preturilor prin amplitudinea variabila a reactiei cererii pe categoria de bunuri:

bunuri cu cerere inelastica , reactia cererii este mai mica sau lipseste in raport cu variatia relatia relativa a pretului

Ci ≤ 0 rezulta -1 ≤ e_p < 0 ) (_I ≥ 0 , < 0, e_p < -1)

● bunuri cu cerere elastica, in care cresterea pretului conduce la micsorarea cererii si deci implicit la reducerea consumului (p_i > 0 , C_i < 0 rezulta ca e_p < -1)

bunurile la care variatia relativa a pretului si variatia relativa a cererii sunt proportionale si de sens contrar: = rezulta ca e_p = -1

2. Elasticitatea incrucisata:

se calculeaza pentru bunurile substituibile (complementare)

masoara variatia relativa a consumului bunului "i" considerat, la variatia relativa a pretului bunului " j " (substituibil)

e_ij = :