Standardele de evaluare a intreprinderilor si a unor parti in economia de piata

Standardele de evaluare a intreprinderilor si a unor parti

componente ale acestora si importanta

lor in economia de piata

In ultimii ani pe plan international s-a constatat o preocupare crescuta referitoare la existenta si eficienta standardelor de evaluare a intreprinderilor si proprietatilor imobiliare. Un aspect important il reprezinta recunoasterea standardelor de catre institutiile judiciare si fiscale ale statului.

Standardele reprezinta punctul de vedere al specialistilor in domeniu, iar daca ne referim la standardele de evaluare trebuie aratat faptul ca obiectul principal il reprezinta imbunatatirea si mentinerea calitatii lucrarilor de evaluare, in beneficiul profesiei de evaluator si al utilizatorilor rezultatelor evaluarii.

In mod practic, destinatia standardelor este de a asigura un ghid pentru evaluatori in efectuarea lucrarilor de evaluare a intreprinderii, ceea ce presupune ca, inainte de a alege metoda de evaluare pentru fiecare categorie de active, evaluatorul sa stabileasca standardul de evaluare cel mai potrivit.

Importanta standardelor in activitatea de evaluare rezulta din aplicabilitatea si scopul lor:

ajuta evaluatorii, prin recomandari clare, in elaborarea rapoartelor de evaluare;

promoveaza compatibilitatea prin utilizarea unor definitii standard ale valorii de piata si a metodelor de evaluare;

asigura o calitate standard cu privire la validarea, calificarea recunoscuta si cea mai buna practica, ca un etalon pentru beneficiarii evaluarilor;

asigura o baza precisa pentru analiza economica a utilizarii eficiente a resurselor intreprinderii;

promoveaza in randul evaluatorilor metodele adecvate clientului sau problemei;

sporesc preocuparea privind rolul evaluatorului;

instituie proceduri care sa conduca la o certificare a valorii, precisa, fara ambiguitati, compatibila cu legislatia nationala si internationala, cu standardele de evaluare si de contabilitate si cu recomandarile pentru cea mai buna practica.

Pentru desfasurarea activitatii de evaluare si aplicarea tehnicilor specifice, , asociatiile profesionale au elaborat standarde care dupa sfera de aplicabilitate se regasesc in standarde nationale.

Standardele nationale desi se refera la problemele specifice ale unei tari, urmaresc corelarea cu standardele europene si internationale.

In tara noastra standardele sunt elaborate de Asociatia Nationala a Evaluatorilor din Romania (ANEVAR).

Unul din scopurile sale principale este de a elabora standarde de evaluare a intreprinderilor, proceduri profesionale si norme de comportament etic si profesional, care sa reprezinte punctul de vedere al specialistilor romani din acest domeniu.

Incepand cu anul 2004 ANEVAR a decis ca standardele internationale de evaluare sa devina si standarde nationale in acest domeniu.

Standardele europene de evaluare se refera la situatiile legate de inregistrarile si interesul public, precum si la adoptarea si aplicarea anumitor metode si proceduri de evaluare, care sunt utilizate si recunoscute pe scara larga.

Evaluatorii trebuie sa asigure clientul ca indeplinesc cerintele privitoare la cunostinte, competenta si independenta.

Legaturile stranse si cooperarea cu auditorii, inainte si in timpul evaluarilor efectuate in scopul inregistrarii in documentele financiare, sunt esentiale pentru a asigura coerenta si adecvarea bazei de evaluare adoptate.

Pentru aplicarea coerenta a metodelor de evaluare si elaborarea procedurilor profesionale, in anul 1997 Grupul European al Evaluatorilor de Active s-a unit cu Asociatia Evaluatorilor Europeni si a format TEGoVA care este grupul european al evaluatorilor si care are ca membrii asociatiile profesionale din Europa.

Unul din principalele obiective ale grupului TEGoVA este de a stabili standardele comune de evaluare care sa exprime opinia asociatiilor profesionale in cadrul Uniunii Europene.

Standardele europene de evaluare, care cuprind si tehnicile de evaluare se numesc EVS-uri.

In ultimul timp, ca urmare a cresterii rolului Uniunii Europene, o mare parte a Directivelor acestei organizatii si alte instrumente legale, care formeaza cadrul general al unui corp tot mai larg de legislatie supra-nationala, au impact asupra principiilor si practicii de evaluare din domenii variate.

TEGoVA urmareste sa monitorizeze aceasta situatie si sa furnizeze informatii si recomandari asociatiilor membre prin intermediul publicatiilor specializate si a dezbaterilor din cadrul intalnirilor de lucru.

TEGoVA face lobby pentru ca adoptarea standardelor sale(EVS-urile) sa fie cea mai buna practica globala (s-a luat in considerare ca standardele si pietele nu sunt "batute in cuie" ci trebuie sa se schimbe pentru a reflecta dinamica in continua schimbare a pietei).

EVS-urile pot diferi de standardele internationale numai in mod exceptional, caz in care diferentele vor fi subliniate in text. Cu toate acestea, diferentele se regasesc in privinta accentului si a atentiei acordate unor aspecte (EVS-urile fiind mai explicite decat standardele internationale), fara a diferi insa ca intentie. In prezent asistam la o incercare tot mai intensa a IVSC de a impune si la nivelul intregii Uniuni Europene Standardele Internationale de Evaluare in locul celor europene de acelasi tip.

Standardele internationale de evaluare sunt efectul internationalizarii activitatilor economice si a comertului, fiind elaborate in conformitate cu Tratatul de la Roma din anul 1957 si cu tratatele ulterioare. Aceste standarde sunt elaborate de IVSC.

Abaterile de la IVS-uri si EVS-uri impuse de legislatia sau practica locala ar trebui prezentate explicit de catre evaluator in raportul sau, inclusiv motivul care a generat abaterea.

Evaluatorii, fiind interesati in a se asigura ca exercita cea mai buna practica, sunt constienti ca nerespectarea standardelor se reflecta negativ asupra profesiei si genereaza pentru ei riscul unor acuzatii de neglijenta profesionala.

Standardele furnizeaza un nivel minim sau un instrument de control al calitatii, fata de care evaluatorii ar trebui sa-si masoare rezultatele. De asemenea, beneficiarii lucrarilor de evaluare au o baza de comparatie privind calitatea raportului, standardele etice si de competenta.

In opinia unor specialisti abaterea de la standardele de evaluare poate genera riscuri de natura legala si financiara atat pentru evaluatori cat si pentru beneficiari, generate de faptul ca:

evaluatorul nu are suficienta experienta sau competenta in domeniul respectiv;

sunt prezentate informatii inadecvate sau gresite, cu continut confuz;

nu se asigura evaluari si consultanta corespunzatoare cu cerintele clientului;

investigatie neadecvata si metodologie indoielnica;

nu sunt eliminate activitatile care conduc la actiuni legale ale clientului pentru plata unor despagubiri;

evaluatorul nu are o asigurare profesionala adecvata ;

etica profesionala nu este respectata;

publicarea opiniei de evaluare este confuza sau gresit exprimata, fara a face trimitere la rezultatele evaluatorului;

evaluatorul nu este la curent cu noutatile din domeniul evaluarii, cu legislatia curenta, cu situatia pietelor si cu metodologia de evaluare.

Rolul evaluarilor si a standardelor de evaluare creste semnificativ, deoarece granitele geografice nu mai au nici un impact asupra miscarii capitalului.

Urmarind corelarea problematicii la nivel global, principalele standarde de evaluare vizeaza:

valoarea de piata;

categorii de valori in afara valorii de piata;

evaluarea pentru garantarea creditelor, ipoteci si gajuri.

Consiliul Director si Conferinta Nationala a ANEVAR au adoptat, incepand cu 1 ianuarie 2004, Standardele Internationale de Evaluare, editia a sasea, 2003, publicate de Comitetul pentru Standarde Internationale de Evaluare, ca standarde de evaluare obligatorii pentru membrii ANEVAR. Acest lucru este valabil in prezent pentru editia a saptea a acelorasi standarde.

De asemenea, a mai hotarat ca sintagma "Standardele ANEVAR", utilizata in legi si in alte acte normative din Romania, inseamna Standardele Internationale de Evaluare, completate cu Recomandarile ANEVAR pentru practica in evaluare.

Structura Standardelor Internationale de Evaluare, editia a saptea, 2005, elaborate de IVSC, este urmatoarea:

Introducere;

Concepte si principii generale de evaluare;

Cod deontologic;

Tipuri de proprietate;

Standarde Internationale de Evaluare (IVS);

i Introducere la Standardele Internationale de Evaluare;

i IVS 1 Valoarea de piata - baza de evaluare;

i IVS 2 Baze de evaluare diferite de valoarea de piata;

i IVS 3 Raportarea evaluarii;

Standardele Internationale de Aplicatie in Evaluare (IVA);

i IVA 1 Evaluarea pentru raportarea financiara;

i Anexa A - clasificarea operatiunilor de leasing;

i IVA 2 Evaluarea pentru garantarea imprumutului;

Standardele Internationale de Practica in Evaluare (GN);

i GN 1 Evaluarea proprietatilor imobiliare;

i GN 2 Evaluarea pentru inchiriere/leasing;

i GN 3 Evaluarea instalatiilor, masinilor si echipamentelor;

i GN 4 Evaluarea activelor necorporale;

i GN 5 Evaluarea bunurilor mobile;

i GN 6 Evaluarea intreprinderii;

i GN 7 Consideratii privind substantele periculoase si toxice in evaluare;

i GN 8 Abordarea prin cost pentru raportarea financiara (CIN);

i GN 9 Analiza fluxului de numerar actualizat pentru evaluari bazate pe informatii de piata si din afara pietei;

i GN 10 Evaluarea proprietatilor agricole;

i GN 11 Verificarea evaluarii;

i GN 12 Evaluarea proprietatii specializate generatoare de afaceri;

i GN 13 Evaluarea globala pentru impozitarea proprietatii;

i GN 14 Evaluarea proprietatilor din industria extractiva;

Cartea Alba a Evaluarii (studiu) ;

Evaluarea in pietele in dezvoltare;

Glosar de termeni;

Index

Importanta Standardelor Internationale de Evaluare consta in urmatoarele aspecte esentiale:

de a facilita tranzactiile si viabilitatea pietelor celor patru tipuri de proprietati:

proprietati imobiliare;

bunuri mobile;

intreprinderi;

active financiare;

de a servi ca far calauzitor pentru evaluatorii din toata lumea in efectuarea de evaluari credibile, care sa corespunda nevoilor clientilor, inclusiv cerintelor de elaborare a situatiilor financiare;

de a ajuta economiile in dezvoltare pentru efectuarea de evaluari compatibile cu cele din tarile dezvoltate.

Aceste standarde prezinta urmatoarele avantaje majore:

reflecta cea mai buna practica internationala;

unifica termenii economici utilizati de evaluatori;

asigura coerenta cu Standardele Internationale de Contabilitate si de Raportare Financiara si cu cele din Sectorul Public.

Standardele internationale de Evaluare sunt singurele standarde coerente si recunoscute de Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS), care au fost adoptate oficial in Uniunea Europeana si in Romania.

Standardele Internationale de Evaluare in vigoare au fost puse de acord cu Standardele Internationale de Contabilitate actuale, care cuprind IAS/IFRS si interpretarile (SIC/IFRIC) corespunzatoare. Aceste din urma standarde cuprind:

IAS 1 "Prezentarea situatiilor financiare" (Revizuit);

IAS 2 "Stocurile" (Revizuit);

IAS 7 "Situatia fluxurilor de numerar";

IAS 8 "Politici contabile, modificari in estimarile contabile si erori" (Revizuit);

IAS 10 "Evenimente ulterioare datei bilantului" (Revizuit);

IAS 11 "Contractele de constructie";

IAS 12 "Contabilitatea impozitului pe profit";

IAS 14 "Raportarea informatiilor financiare pe segmente";

IAS 15 "Informatii care reflecta efectele variatiei preturilor";

IAS 16 "Imobilizari corporale" (Revizuit);

IAS 17 "Contracte de leasing";

IAS 18 "Venit din activitati curente";

IAS 19 "Beneficiile angajatilor";

IAS 20 "Contabilitatea subventiilor guvernamentale si prezentarea informatiilor legate de asistenta guvernamentala";

IAS 21 "Efectele variatilor cursurilor de schimb valutar" (Revizuit);

IAS 23 "Costul indatorarii";

IAS 24 "Prezentarea informatiilor referitoare la tranzactiile cu partile afiliate" (Revizuit);

IAS 26 "Contabilizarea si raportarea planurilor de pensii";

IAS 27 "Situatii financiare consolidate si separate" (Revizuit);

IAS 28 "Contabilitatea investitiilor in entitati asociate";

IAS 29 "Raportarea financiara in economiile hiperinflationiste";

IAS  30 "Informatii prezentate in situatiile financiare ale bancilor si ale institutiilor financiare similare";

IAS  31 "Raportarea financiara a intereselor in asocierile in participatie" (Revizuit);

IAS 32 "Instrumente financiare: prezentare si descriere" (Revizuit);

IAS 33 "Rezultatul pe actiune";

IAS 34 "Raportarea financiara interimara";

IAS 36 "Deprecierea activelor";

IAS 37 "Provizioane, datorii si active contingente";

IAS 38 "Imobilizari necorporale";

IAS 39 "Instrumente financiare: recunoastere si evaluare" (Revizuit);

IAS 40 "Investitii imobiliare" (Revizuit);

IAS 41 "Agricultura";

IFRS 1 "Adaptarea pentru prima data a IFRS" (Revizuit);

IFRS 2 "Plata pe baza de actiuni" (Revizuit);

IFRS 3 "Combinari de intreprinderi" (Revizuit);

IFRS 4 "Contracte de asigurari" (Revizuit);

IFRS 5 "Active imobilizate detinute in vederea vanzarii si activitati in curs de intrerupere" (Revizuit);

SIC 7 "Introducerea monedei EURO" (IAS 21);

SIC 10  "Asistenta guvernamentala - Absenta relatiilor specifice cu activitati de exploatare" (IAS 20);

SIC 12 "Consolidare - Entitati cu scop special" (IAS 27);

SIC 13  "Entitati controlate in comun - Contributii nemonetare ale asociatiilor" (IAS 31);

SIC 15 "Leasing operational - Stimulente" (IAS 17);

SIC 21  "Impozit pe profit - Recuperarea activelor neamortizabile reevaluate" (IAS 12);

SIC 25  "Impozit pe profit - Modificari ale statutului fiscal al unei intreprinderi sau al actionarilor sai" (IAS 12);

SIC 27  "Evaluarea fondului economic al tranzactiilor care implica forma legala a unui contract de leasing" (IAS 1, IAS 17 si IAS 18);

SIC 29  "Prezentarea informatiilor - acorduri de concesionare a serviciilor" (IAS 1);

SIC 31  "Venit din activitati curente - Tranzactii barter care presupun servicii de publicitate" (IAS 18);

SIC 32  "Imobilizari necorporale - Costuri asociate Website-urilor" (IAS 38);

IFRIC 1 "Modificari in lichidarea, restaurarea si datoriile similare existente" (IAS 16).

Totodata IFAC a elaborat Standardele Internationale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS), editie 2005, care incorporeaza urmatoarele standarde:

IPSAS 1 "Prezentarea situatiilor financiare";

IPSAS 2 "Situatia fluxurilor de trezorerie";

IPSAS 3 "Surplusul sau deficitul net al perioadei, erori fundamentale si modificari ale politicilor contabile";

IPSAS 4 "Efectele variatiei cursurilor de schimb valutar";

IPSAS 5 "Costurile indatorarii";

IPSAS 6 "Situatii financiare consolidate si contabilitatea entitatilor controlate";

IPSAS 7 "Contabilitatea investitiilor in entitati asociate";

IPSAS 8 "Raportarea financiara a intereselor in asociatiile in participatie";

IPSAS 9 "Venituri din tranzactii de schimb";

IPSAS 10 "Raportarea financiara in economiile hiperinflationiste";

IPSAS 11 "Contracte de constructii";

IPSAS 12 "Stocuri";

IPSAS 13 "Contracte de leasing";

IPSAS 14 "Evenimente ulterioare datei de raportare";

IPSAS 15 "Instrumente financiare: informatii de furnizat si prezentare";

IPSAS 16 "Investitii imobiliare";

IPSAS 17 "Imobilizari corporale";

IPSAS 18 "Raportarea pe segmente";

IPSAS 19 "Provizioane, datorii contingente si active contingente";

IPSAS 20 "Informatii de furnizat privind partile legate";

IPSAS 21 "Deprecierea activelor generatoare de alte fluxuri decat cele de trezorerie"

Standardele Internationale de Evaluare din editia in vigoare au fost puse de acord si cu standardele de contabilitate din sectorul public mentionate anterior.