Cunoasterea constructiva/functionala si montarea instalatiilor ct

CUNOASTEREA CONSTRUCTIVA/FUNCTIONALA SI MONTAREA INSTALATIILOR CT

GENERALITATI

Instalatiile de centralizare electrodinamica sunt echipamente moderne pentru asigurarea circulatiei feroviare fiind concepute astfel incat cu ajutorul lor sa se poata comanda si controla miscarile de ciculatie si manevra in statiile de cale ferata .

Parcursuri

Drumul pe care se efectueaza o miscare de circulatie sau de manevra peste liniile si macazurile unei statii de cale ferata se numeste parcurs .

Din punct de vedere al miscarii trenului necesare traficului, se deosebesc parcursuri de circulatie si parcursuri de manevra . Dupa cum se pot executa parcursurile sunt: parcursuri compatibile sau parcursui incompatibile .

Parcursuri de circulatie

Parcursurile de circulatie se refera la miscarile de intrare, de iesire si de trecere fara oprire prin statie a trenurilor . Parcursurile de circulatie in statiei pot fi:  - parcursuri de intrare sau de primire;

parcursuri de iesire sau de expediere;

parcursuri de trecere fara oprire sau de pasaj .

Parcursuri de manevra

Miscarile trenurilor in vederea compuneri sau descompuneri acestora se numesc parcursuri de manevra . Parcursurile de manevra pot fi de intrare cand miscarea are directia spre axa statiei si de iesire cand miscarea are directie contrara axei statiei .

Incompatibilitatea parcursurilor

Parcursurile incompatibile sunt acele parcursuri care daca au loc simultan pot produce ciocniri sau acostari de trenuri .

Din punc de vedere al probabilitati producerii ciocnirilor sau acostarilor, parcursurile incompatibile pot fi:

parcursuri absolut incompatibile;

parcursuri incompatibile de gradul I;

parcursuri incompatibile de gradul II .

Notiuni de electrotehnica

Marimi electrice

Marimile electrice cel mai des intalnite la instalatiile CT sunt:

volt (U) - pentru tensiuni,

amper (I) - pentru intensitate,

ohm (Ω) - pentru rezistenta,

watt (W)- pentru putere .

Legi de baza in electrotehnica

Cele mai cunoscute legi din electrotehnica sunt: legea luo Ohm, teorema I a lui Kirchhoff si teorema II a lui Kirchhoff .

Legea lui Ohm - stabileste legaturile intre ntensitatea curentului electric (I) dintr-un circuit, tensiunea electrica (U) aplicata si rezistenta electrica (R) din circuit: I=U/R unde, I este intensitatea curentului, masurata in amperi (A);

U este tensiunea aplicata, masurata in volti (V);

R este rezistnta circuitului, masurata in ohmi (Ω) .

Teorema I a lui Kirchhoff: suma algebrica a curentilor ce converg (intra sau ies) intr-un nod este egala cu zero .

Teorema II a lui Kirchhoff: intr-un circuit inchis, suma algebrica a caderilor de tensiune pe rezistoarele laturilor este egala cu suma algebrica a tensiunilor .

Componente si echipamente electrice si electronice utilizate in functionarea instalatiilor CT

Pentru asigurarea efectuatii parcursurilor de circulatie si de manevra in conditii depline de siguranta este necesar un ansanblu complex de echipamente . O parte dintre aceste se afla la exterior (semnale, electromecanisme de macaz, dulapuri) iar cealalta parte in sala cu relee unde gasim: transformatoare, redresoare, invertoare, relee, etc .

Elemente de circuit

Legatura intre aparatul de comanda, echipamentele interioare si echiamentele exterioare se face prin cabluri subterane si interioare numite - repartitor de cable .

Masini electrice

Nu este cazul .

Echipamente de automatizare

Redresoare

In statia Golesti avem:

2 redresori 176V cc tip INDA DCS 63/160

2 redresori 24-10 tip INDA

cite un redresor DR12-10 in cele 12 dulapuri exeterioare .

In statia Golesti Triaj avem:

- 2 redresori D 60V/150A BWrug SBN CFR

Invertoare

In statia Golesti avem: - 3 invertori statici: INV3-60Vcc/3x400Vca - 50 Hz

Amplificatoare

Nu este cazul .

Relee

Elementul de baza al echipamentelor de telecomanda feroviara este releul electromagnetic . Aceste relee se impart in: relee fisa, relee cod-fisa si relee cu borne .

Principiul de functionare al releelor . Simboluri utilizate

In schemele electrice releele pot avea una din urmatorele stari stabile:

starea excitata, prin bobina releului trece curent electric de o anumita valoare care determina atragerea armaturii din cauza creerii fluxului magnetic ce catre infasurarea bobinei acestuia;

starea dezexcitata, care corespunde starii in care prin bobina nu mai trece un curent curent electric mai mic decat curentul necesar mentinerii atrase a armaturii acestuia .

Parametrii releelor

Releele trebuie sa asigure o functionare precisa la temperaturile de la - 40⁰C la +60⁰C si la o umiditate relativa de pana la 80% . Contactele trebuie sa se inchida si sa se deschida simultan . Partile metalice ale releelor trebuie realizate din materiale neinflamabile care sa nu intretina focul .

Clasificarea si descrierea constructiva si functionala a releelor

releu cu bobine, releul PPI-3 - inverseaza semnsul de rotatie al motorului de la electromecanismul de macaz;

releu termic, releul TL-2 - dezavoraste artificial parcursurile din instalatie;

releu termic lent, releu TL-3 - pentru obtinerea temporizarilor;

releu cod, CF1, CF2, CFL3, CFL5

Temporizarea releelor si mijloace pentru sporirea duratei de functionare a contactelor

Pentru obtinerea temporizarii necesare la cadere se folosesc inele de cupru, bobine montate pe miez si puse in scurt circuit .

Valoarea temporizarii la cadere a armaturii releului depinde in primul rand de dimensiunile mansonului de cupru si de tensiunea de alimentare la bornele releului: cu cat tensiunea este mai mare cu atat temporizarea este mai mare .

Elemente de protectie a instalatiilor CT

Sigurante fuzibile

Sigurantele fuzibile prozejeaza orice circuit electric alimentat in CC sau CA in situatii de scurt circuit si supraalimentare . Acestea sunt calibrate in functie de curentul absolvit pe circuitul unde sunt montate .

Interstitii de scanteiere, descarcatoare si eclatoare

Nu este cazul .

Baterii de acumulatoare

In statiile de centralizare electrodinamica sunt prevazute baterii stationare situate in incinta cladiri statiei .

Filtre de cale

Nu este cazul .

Amplasarea aparatajului

Aparatajul instalatiei de centralizare electrodinamica este amplasat astfel:

la interior: - aparat de comanda, sala cu relee, sala cu acumulatori;

la exterior: - electromecanisme de macaz, circuite de cale, semnale (circulatie si manevra), dulapuri exterioare si distribuitori de cable .

INSTALATII DE ASIGURARE CU INCUIETORI CU CHEI

Instalatii de asigurare cu incuietori cu chei fara bloc

Aceste instalatii se gasesc pe linii secundare cu trafic redus si cu viteze de circulatie mici .

La aceste instalatii nu exista dependente intre macazuri si semnale . Executarea corecta a unui parcurs si excluderea parcursurilor incompatibile depind de personalul de exploatare care trebuie sa lucreze conform reglementarilor instructionale . Legatura intre IDM si acari se face numai telefonic .

Pentru a controla daca un parcurs a fost corect executat se face verificarea existentei la tablou a cheilor ce trebuie aduse pentru parcursul respectiv . Dupa ce se verifica corecta executare a parcursului se manevreaza semnalul pe liber .

o  Echipamente de baza utilizate in functionarea instalatiilor CT mecanice

In statiile prevazute cu instalatii de centralizare electromecanice, semnalele, macazurile, sabotii de deraiere centralizati sunt actionate centralizat, centralizarea macazurilor si semnalelor contribuind la cresterea operativitatii .

Transmisii mecanice flexibile cu sarma

Transmisiile de sirma flexibile sunt formate din doua fire de sirma de otel, sustinute din loc in loc de scripeti, montati pe suporti metalici si au rolul sa puna in legatura pirghia cu dispozitivele de maneverare ale semnalelor .

La manevrarea pirghiei se observa ca nu toata cursa imprimata transmisiei de pirghie ajunge la semnal . Astfel apar in transmisie pierderi de cursa cauzate de:  - alungirea mecanica a sirmei;

- sporirea lungimii sirmei;

- rezistentele opuse la manevrarea trasmisiei .

Datorita acestor particularitati, transmisiile de sirma se numesc transmisii flexibile .

La o transmisie de sirma se deosebesc urmatoarele parti componente: sirma; cablul de otel flexibil; nodurile; ochiurile de legare; cuplele; dispozitivele de rupere; regulatoare de transmisie;stilpii de transmisie; canalele; coturile de presiune si de abatere; cutiile de distributie; amplificatoare de cursa .

Semafoare

Semafoarele pot fi: - cu un brat;

- cu doua brate .

Semaforul cu un brat este folosit pentru semnalul de iesire sau de trecere, el dind doua indicatii . Se compune din urmatoarele parti: catargul, dispozitivul de actionare si dispozitibul de semnalizare (paleta, ochelari si suportul felinarului) .

Semaforul cu doua brate este folosit pentru semnalul de intrare, de trecere sau de iesire, acest semafor dind trei indicatii . El se compune din: catargul semnalului, dispozitivul de actionare si dispozitivul de semnalizare .

Toate semnalele de intrare trebuie sa aiba in biroul de miscare indicatoare pentru controlul pozitiei lor de catre IDM (busola de control) .

Incuietori pentru controlul pozitiei macazurilor

Incuietorile cu chei servesc pentru incuierea macazului in una din cele doua pozitii finale (plus sau minus) .

Rolul incuietorilor pentru macazuri este:

sa permita controlul executarii corecte a parcursului;

dupa executarea unui parcurs sa se asigure ca macazul respectiv nu va putea fi manevrat din greseala sau din neglijenta;

sa asigure zavorirea reciproca intre macazuri si semnale .

Se folosesc incuietori de macaz cu una si doua chei .

Incuietoarea de macaz cu o cheie se ompune din urmatoarele parti componente: corpul incuietorii, dispozitivele de fixare la sina, dispozitivul de fixare a acului de contraac, dispozitivul de incuiere si cutia de protectie a incuietorii .

In statiile unde se folosesc incuietori conjugate, in afara de incuietori cu o cheie se utilizeaza si incuietori cu doua chei .

Spre deosebire de incuietoarea cu o cheie, incuietoarea cu doua chei are o cheie de zavorire care serveste la incuierea macazului si o cheie de control care este folosita pentru descuierea macazului .

Incuietorile cu chei pentru controlul pozitiei macazurilor trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de siguanta:

sa permita scoaterea cheii de control numai cand macazul este incuiat;

sa asigure incuierea macazului numai in pozitiile aratate de cheia scoasa din incuietoare;

sa nu admita posibilitatea incuierii macazului cand intre acul lipit si contraacul sau este un joc de 4 mm sau mai mare;

sa existe o buna fixare pe talpa sinei;

ciocul sa fie in buna stare;

stiftul opritor al ochelarilor sa fie intreg si asigurat contra desurubarii;

sa nu poata fi descuiata decat cu cheia anume destinata si sa nu se poata demonta cand sunt incuiate;

piulita de bronz sa nu se poata roti sub talpa sinei;

sa fie montate in imediata apropiere a virfului acului;

pe cheie sa fie impregnat numarul macazului si pozitia in care il incuie;

cheia incuietorii sa nu poata fi folosita decat la incuierea macazului al carui numar este inscris pe cheie .

o  Panouri de agatare a cheilor

Tablourile de chei servesc pentru pastrarea cheilor scoase de la incuietorile macazurilor in urma executarii unui parcurs .

Tablourile de chei trebuie sa indeplineasa urmatoarele conditii de siguranta:

sa aiba notate in dreptul linilor cheile cerute de parcursul comandat;

cheile sa nu se poata fixa in alte locuri decat in cele indicate de cheie;

stifturile de control sa nu fie mai scurte ca stiftul de agatare a cheii;

stifturile sa fie bine fixate pe placute;

tablourile de chei cu stifturi sa aiba usile acoperite cu geam sau plasa si sa fie prevazute cu incuietoare;

la tablourile de chei mecanice, deplasarea butonului de parcurs sa nu se poata face decat dupa blocarea in incuietori a tuturor cheilor cerute de parcursul comandat;

cheile de semnal sa nu se poata scoate decat dupa deplasarea butonului de parcurs respectiv;

readucerea butonului de parcurs in pozitie normala sa nu se poata face decat dupa blocarea cheii de semnal in incuietoarea respectiva .

o  Asigurare cu tablouri mecanice - ATM

Tabloul mecanic de chei se distinge prin: - verifica aducerea tuturor cheilor din parcurs;

cheia de semnal nu se elibereaza decit dupa ce cheile macazurilor din parcurs au fost incuiate si blocate, neliberindu-se decit cheia pentru parcursul comandat .

Pentru executarea unui parcurs se aduc cheile corespunzatoare, se introduc in broastele respective si se rasucesc; liniarele zavoarelor se deplaseaza . Dupa aceasta se deplaseaza butonul de parcurs pentru intrare sau iesire, corespunzator comenzii efectuate . Dupa deplasarea liniarului de parcurs se elibereaza cheia de semnal, se rasuceste cheia in broasca, se deplaseaza liniarul de zavor ceea ce produce blocarea liniarului si a butonului de parcurs .

La anulare, succesiunea operatiilor este inversa .

Tabloul mecanic

Se compune dintr-o cutie metalica dreptunghiulara, in interiorul careia se afla linealele de parcurs si broastele de chei, montate in partea inferioara si superioara a tabloului .

Tablou mecanic de chei realizeaza dependenta intre pozitia macazelor si semnalelor prin intermediul butoanelor de parcurs ale liniilor respective, care permit scoaterea cheilor de semnal (blocate in incuietorile respective in stare normala), numai dupa deplasarea corespunzatoare a butoanelor si blocarea cheilor de macaz in incuietorile tabloului . Cat timp cheile semnalelor sunt scoase din tablou, butonul de parcurs ramane blocat .

Pe capacul tabloului este desenata schita statiei cu liniile si macazele .

Linealele de parcurs, cate unul pentru fiecare linie, sunt deplasate spre dreapta (pentru parcursurile de intrare) sau spre stanga (pentru parcursurile de iesire) prin intermediul unui buton de parcurs in dependenta cu acestea, dupa ce in prealabil acesta a fost tras in afara pentru ca stifturile de limitare sa iasa din locasurile respective . Butonul de parcurs se poate deplasa intr-o fanta orizontala a cutiei si are 3 pozitii: normala (la mijlocul fantei) si manevrata (la stanga sau la dreapta) .

De o parte si de alta a butoanelor se afla indicatorii de parcurs, in stare normala avand indicatia rosu (corespunzatoare pozitiei normale pentru butonul de parcurs) sau alb in stare manevrata, insotita de inscriptia 'I' sau 'E' si de numarul liniei .

Starea normala a ATM

In stare normala, cheile sunt fixate in tabloul de chei cu stifturi .

Toate semnalele sunt in stare normala, blocate pe oprire .

In pauzele de circulatie este interzis a se pastra un parcurs asigurat sau parghiile de semnal inclinate .

Manipularea ATM

Manipularea ATM in conditii normale

Pentru executarea unei comenzi, manevrarea diferitelor elemente din tablourile de chei trebuie realizata intr-o anumita ordine, astfel incat sa se inzavorasca elementele manevrate anterior si sa se dezavorasca elementele ce vor fi blocate ulterior . Inzavorarile (blocarile) si dezavorarile (deblocarile) se realizeaza pe cale mecanica .

Este interzisa inceperea efectuarii unei operatii inainte de terminarea celei precedente .

In statia Curtea de Arges (statie cu instalatie tip ATM) manipularea instalatiilor se executa de catre IDM si revizor de ace dupa cum urmeaza:

pentru intrari se procedeaza astfel:

- pentru iesiri se procedeaza astfel:

Manipularea ATM in conditii deosebite de deranjament

In cazul unei defectiuni la incuietorile de macaz sau la tablourile de chei, statia (Curtea de Arges) se va considera neasigurata, iar I . D . M . de serviciu si revizorul de ace trebuie sa efectueze personal revizia macazurilor atacate de tren pe la varf  in parcursul comandat .

o  Conditii tehnice impuse acestor instalatii

Instalatii de asigurare cu incuietori cu chei cu bloc - SBW

Instalatiile SCB din statia Pitesti Nord sunt de tip SBW cu incuietori si bloc, rolul acestora fiind asigurarea unor dependente reciproce intre macazuri si semnalele mecanice, astfel incat un semnal sa nu poata fi pus pe liber daca macazurile din parcursul pe care il acopera nu sunt manevrate si fixate in pozitia corecta si daca acele nu sunt lipite corespunzator de contraacele respective .

Aparatele prin care se realizeaza aceste dependente sunt amplasate in biroul de miscare si in cele 2 cabine ale statiei, fiind denumite bloc central (aparat de comanda), respectiv aparate de manevra .

Semafoarele mecanice din statie sunt blocate pe oprire si nu pot fi manipulate decat in urma comenzii date de I . D . M . cabinelor de acari, numai dupa o prealabila incuiere a macazelor din parcursul comandat si blocarea cheilor de parcurs in incuietorile aparatelor de manevra din cabinele acarilor .

Macazurile statiei sunt prevazute cu incuietori pentru controlul pozitiei acestora .

Semnalele mecanice sunt manevrate de la bocurile exterioare (amplasate in imediata apropiere a cabinelor cu acari) prin intermediul parghiilor de semnal, cu ajutorul transmisiilor de sarma si sunt in dependenta cu pozitia macazurilor prin aparatul de manevra .

Comanda parcurselor se transmite electric de la aparatul de comanda din biroul de miscare la aparatele de manevra de la cabine .

Blocul central (aparatul de comanda) precum si aparatele de manevra permit efectuarea sau anularea comenzilor numai cu respectarea succesiunii operatiilor stabilite . Fiecare operatie, in ordinea indicata, produce zavorarea operatiei precedente si dezavorarea celei urmatoare .

Starea normala a instalatiei SBW

Instalatiile de asigurare cu incuietori si bloc tip SBW din statia Pitesti Nord se afla in stare normala dupa cum urmeaza:

- campurile electrice sunt blocate, la ferestre fiind afisata culoarea rosie;

- manetele de parcurs si de consimtamant sunt asezate in pozitie verticala;

- toate semnalele de acoperire a statiei sunt blocate pe oprire si se manevreaza pe liber numai in urma dispozitiei I . D . M . de serviciu;

- in pauzele de circulatie este interzis a se pastra un parcurs asigurat sau parghiile de semnal inclinate .

Manipularea instalatiei SBW

Manipularea instalatiei SBW in conditii normale

Pentru executarea unei comenzi, manevrarea diferitelor elemente din aparatele SBW trebuie realizata intr-o anumita ordine, astfel incat sa se inzavorasca elementele manevrate anterior si sa se dezavorasca elementele ce vor fi blocate ulterior . Inzavorarile (blocarile) si dezavorarile (deblocarile) se realizeaza pe cale mecanica si electrica (aparatele de manevra sau comanda SBW) .

Este interzisa inceperea efectuarii unei operatii inainte de terminarea celei precedente .

Pentru manevrarea corecta a aparatului de comanda SBW (Birou miscare), raspunde I . D . M . , iar pentru manevrarea corecta a aparatelor de manevra SBW, a macazelor si sabotilor de la Cabine raspunde acarul de la cabina respectiva .

Pentru parcursurile de intrare-iesire, I . D . M . verifica personal pe teren, cat si din raportul acarilor de la Cabine, ca liniile de garare sau zonele de macazuri sunt libere .

I . D . M . da comanda pentru primirea sau expedierea unui tren din statie prin inclinarea manetei de parcurs corespunzatoare parcursului dorit si prin apasarea butonului soneriei, concomitent cu invartirea manivelei inductorului de bloc . Ca urmare a efectuarii acestei operatii, la aparatul de manevra, suna soneria, directia la care urmeaza a se efectua comanda, fiind transmisa in prealabil acarului de catre I . D . M . de serviciu prin telefon .

Acarul, auziind sunetul soneriei aparatului de manevra, dupa ce se convinge personal ca zonele de macaz sunt libere, manevreaza si incuie macazele corepunzator parcursului comandat . Cheile de macaz obtinute sunt introduse si rasucite in incuietorile corespunzatoare de la aparatul de manevra . In continuare, se manevreaza maneta de directie, dupa care se va apasa parghia campului electric de asigurare, concomitent cu invartirea la manivela inductorului de bloc de 10-12 ori, blocand campul electric de asigurare pentru directia de mers a trenului si deblocand campul electric de despiedicare de la aparatul de comanda .

Manevrarea semnalului mecanic de intrare sau a semnalului mecanic de iesire se poate face numai dupa introducerea cheii de semnal, scoasa de la aparatul SBW de la cabina, in incuietoarea respectiva de la boc si rasucirea ei in incuietoare, urmare a acestei operatii deblocandu-se parghia semnalului . Acarul manevreaza parghia semnalului, punandu-l pe liber . Punerea pe liber a semnalului se poate efectua numai in urma ordinului dat de I . D . M .

Readucerea la normal a instalatiei se efectueaza prin incuierea parghiei de semnal in pozitie normala, scoaterea cheii acesteia, care este ulterior, introdusa si rasucita in incuietoarea corespunzatoare din aparatul de manevra .

Manipularea instalatiei SBW in conditii deosebite de deranjament

Orice deficienta constatata in functionarea instalatiilor SCB va fi consemnata in RRISC, avizandu-se personalul SCB, cu mentionarea numarului de ordine, a datei, orei si numelui celui avizat .

Masuri speciale in cazul primirii trenurilor cu semnalele de intrare mecanice cand instalatiile SBW sunt defecte:

- I . D . M . verifica personal pe teren, cat si din raportul acarilor de la Cabine, ca liniile de garare sunt libere .

- I . D . M . da dispozitie telefonica la Cabine pentru oprirea miscarilor de manevra, de retragere a materialului rulant dincolo de marcile de siguranta .

- acarii vor manevra macazele si sabotii in pozitie corespunzatoare parcursului comandat .

- acarii vor verifica pe teren executarea corecta a parcursului, starea de liber a liniei de primire a trenului .

- dupa primirea raportului de la Cabine, privind executarea parcursului, I . D . M . da dispozitie acarului pentru aducerea trenului in statie pe baza tablitei de recunoastere .

Masuri speciale in cazul defectarii semnalelor de intrare mecanice:

- dupa efectuarea operatiilor descrise in instructia de manipulare pentru asigurarea parcursului de intrare in bloc, I . D . M . da dispozitie acarului pentru aducerea trenului in statie pe baza ordinului de circulatie .

La parcursele de trecere fara oprire, I . D . M . executa mai intai parcursul de iesire si dupa ce s-a convins ca semaforul de iesire este manevrat pe liber din comunicarea telefonica a acarului de la Cabina de iesire, trece la efectuarea parcursului de intrare .

Acarul de la Cabina de intrare va manevra semaforul de intrare pe liber, numai dupa ce s-a convins prin indicatorul luminos de pe planseta cutiei electrice (este aprins), ca semaforul de iesire din capatul opus este pe liber .

Obs . Este necesar a se respecta executarea mai intii a parcursului de iesire cu punerea semaforului de iesire pe liber pentru a se creea conditia de punere pe liber a paletei prevestitoare a semaforului de iesire montata pe semaforul de intrare, la manevrarea pe liber a semaforului de intrare .

Conditii tehnice impuse acestor instalatii

INSTALATIILE DE CENTRALIZARE ELECTROMECANICA - CEM

Aparatul de comanda CEM

Amplasat in biroul de miscare, serveste pentru darea comenzilor la aparatele de manevra, deblocarea campurilor de intrare-iesire si consimtamant la aparatele de manevaa si despiedicarea parcurselor dupa consumarea acestora .

Aparatul de comanda se compune din:

un dulap din lemn, care serveste ca postament pentru aparatul de comanda;

cutia mecanica, care cuprinde manetele de parcurs, cate una pentru fiecare linie si pentru fiecare directie de mers;

o cutie electrica pentru campuri electrice de bloc de curent alternativ (campuri de despiedicare);

un panou din lemn pe care se gasesc soneriile si butoanele de sonerie .

Apartul de manevra CEM

Amplasate la cabinele statiei, sunt folosite pentru executarea comenzilor date de I . D . M . , cu asigurarea executarii corecte a tuturor operatiilor pana la punerea pe liber a semafoarelor mecanice si readucerea instalatiei la normal dupa consumarea parcursurilor . Aparatele de manevra se compun din cutia electrica si cutia mecanica .

Cutia mecanica este montata pe niste console, in spatele aparatajului si acoperita cu geam . Elementele componente ale acestora sunt urmatoarele: liniale de parcurs de semnal, placi de program si axe de program . Pe postamentul aparatajului se gasesc parghiile de macaz si de semnal .

In cutia electrica se gaseste si inductorul de bloc .

Dispozitivul de sina izolata, eventual CDC

Dispozitibul de sina izolata este de a impiedica deblocarea aparatelor pentru executarea unei alte comenzi, inainte de gararea sau iesirea completa a trenului in urmatoarele situatii:

parcursuri de iesiri - toate osiile nu au parasit panoul de sina izolata;

parcursuri de intrari - trenul nu a garat complet pe linie, dincolo de marca de siguranta;

La extremitatea statiei - Cabina 1, intre primul macaz si semaforul de intrare, este amplasat panoul de sina izolata pentru iesiri .

Fiecare linie, la Cabina 1, este prevazuta cu panouri de sina izolata pentru intrari .

Circuitul de cale (2-6SI) este de curent alternativ in 50 Hz (frecventa retelei) si cuprinde intr‑o singura sectiune izolata, zona de macazurilor 2, 4, 6 . Are 3 ramificatii controlate prin relee de cale pana in zona semnalelor de iesire de la liniile 1, 2 si 3 de la Cabina 2 .

Pentru modificarea schemei de sina izolata cu relee s-a montat in Cabina 2 un dulap cu aparataj si relee cu usile plumbuite . Pe partea laterala a acestuia s-a un montat un buton cu fixatie, anulare sectiuni izolate inscriptionat Bav, in stare normala plumbuit si un indicator luminos inscriptionat cmy: aprins - sectiune izolata libera; stins - sectiune izolata ocupata cu material rulant sau defecta .

Macazul CEM

In statiile CEM manevrarea si inzavorarea macazurilor se executa cu ajutorul fixatoarelor de varf, actionate prin transmisii mecanice de la parghiile montate la aparatele de manevra .

In transmisie este introdus un compensator pentru a mentine o anumita tensiune in cazul ruperii transmisiei, prin firul ramas intreg sa aduca macazul in una dintre pozitiile sale extreme .

Pe timpul actionarii macazului se deosebesc trei etape: deszavorarea, manevrearea acelor, inzavorarea .

Fixatoarele de varf sunt dispozitive care servesc la manevrarea si inzavorarea acelor macazurilor . Acestea se monteaza in primul spatiu liber dintre traversele de la varful macazului .

Mecanismul de macaz se mai numeste si cutie paralela . Cutia paralela de macaz se compune dintr-o cutie de tabla in care se afla: lonjeronul principal, scripetele de abatere, scripetele de presiune si cuzinetul cu ax vertical in jurul caruia se roteste o pirghie cu doua brate .

Starea normala a instalatiei CEM

In pauzele de circulatie este interzis a se pastra un parcurs asigurat, manetele de comanda sau parghiile de parcurs inclinate .

Manipularea instalatiei CEM

Manipularea instalatiei CEM in conditii normale

I . D . M . da comanda pentru primirea sau expedierea unui tren din statie prin inclinarea manetei de comanda corespunzatoare parcursului dorit si prin apasarea butonului soneriei, concomitent cu invartirea manivelei inductorului de bloc de 10-12 ori . Ca urmare a efectuarii acestei operatii, la aparatul de manevra suna soneria si cade indicatorul liniei la sau la care urmeaza a se efectua comanda (transmisa in prealabil acarului de catre I . D . M . de serviciu si prin telefon) .

Acarul, auziind sunetul soneriei aparatului de manevra, se convinge personal ca linia comandata este libera si manevreaza parghiile macazelor corespunzator parcursului comandat .

Dupa efectuarea, de catre acarii cabinelor a unor operatii finalizate prin asigurarea electrica a parcursului de intrare, I . D . M . inclina maneta de comanda in legatura cu cabinele si actioneaza campul electric pentru intrari (deblocandu-l), fapt care permite punerea pe liber a semaforului de intrare corespunzator liniei comandate .

Manetele de comanda vor fi manevrate cu atentie pana la capat de cursa si fixate cu pana cu arc in crestatura corespunzatoare liniei comandate si pozitiei normale .

La ocuparea unei linii din statie, indicatorul de linie va afisa indicatia de rosu, situatie in care I . D . M . nu poate executa un parcurs de intrare la linia respectiva .

Manipularea instalatiei CEM in conditii deosebite de deranjament

In cazul defectarii barierei de la trecerea la nivel - Cabina 3 in pozitia pe deschis se iau masuri de catre org . M de a se realiza paza pasajului, iar bariera se scoate din bloc, rupandu-se plumbul de control de la boltul de articulatie dintre dependinta aparatului de manevra si dispozitivul de manevrare a barierei care se afla in partea din spate a acestuia, putandu-se astfel actiona parghia de parcurs intrare, iesire, cu respectarea urmatoarelor conditii:

- inainte de executarea unui parcurs de circulatie sau manevra prin dispozitie scrisa, acarul de la cabina ce acopera pasajul la nivel respectiv, manevreaza cumpenele de rezerva sau amplaseaza o bariera mobila pe partea carosabila, perpendicular pe axa drumului rutier, care se semnalizeaza pe timp de noapte,

- dupa ce acarul de la pasajul la nivel cu bariera defecta a asigurat in mod corespunzator trecerea de nivel, I . D . M . da dispozitie scrisa de rupere a plumbului de control, de la boltul de dependinta mecanica dintre aparatul de manevra CEM si dispozitivul de manevrare a barierei centralizate si scoate boltul (se va consemna in R . R . I . S . C . ruperea plumbului de control, avizandu-se imediat org . S . C . B . ) .

INSTALATII DE CENTRALIZARE ELECTRODINAMICA - CED

Echipamente de baza utilizate in functionarea instalatiilor CT electrice

Instalatiile SCB (semnalizare, centralizare, blocare) se clasifica astfel: instalatii de asigurare, instalatii de centralizare electrodinamica, bloc de linie automat, instalatii de centralizare dispecer, instalatii pentru mecanizarea si automatizarea triajelor, echipamente pentru controlul vitezei locomotivelor, instalatii de semnalizare automata a trecerilor la nivel si echipamente auxiliare pentru avertizare .

Sectiuni izolate

In afara de CDC care se utilizeaza pentru controlul liniilor de primiri si expedieri in statii se utilizeaza si circuite de cale in zonele de macazuri numite sectiuni izolate de macaz .

Joante izolante . Montarea joantelor izolante

Joanta izolata trebuie sa asigure pe de o parte izolare electrica suficient de mare intre capetele sinelor iar pe de alta parte trebuie sa asigure si rigiditatea mecanica necesara .

Joanta izolata face separatia intre sinele de cale ferata a unui circuit de cale atat la capatul de alimentare cat si la cel de releu .

Montarea lor consta in:

- eclise izolate din linofoliu pe de o parte si de alta a sinei iar intre capetelor sinelor se introduce un profil identic tipului de sina izolat stragandu-se pe sina cu ajutorul unor buloane metalice .

Conditii tehnice impuse sectiunilor izolate

Orice circuit de cale, verificat in conditiile cele mai defavorabile (timp de inghet sau pe timp uscat), nu trebuie sa aiba o sensibilitate la suntare mai mica de 0,2Ω .

o  Circuite de cale - CDC

Prin circuit de cale se intelege o portiune de linie ferata, izolata electric de restul liniei, avand la o extremitate o sursa de alimentare, iar la cealalta extremitate un releu .

Generalitati . Tipuri de CDC utilizate la CFR . Clasificare

In reteaua feroviara exista o mare varietate de circuite de cale mai mult sau mai putin complicate din punct de vedere al schemelor electrice, fiind clasificate dupa modul de alimentare si tipul curentului utilizat .

circuite de cale pe sectii cu tractiune abur sau Diesel;

circuite de cale monofilare (bifilare) pentru linii electrificate .

Raspunsurile in functionare a CDC

CDC pot da trei feluri de raspunsuri:

corect, atunci cand linia este libera, continuitatea electrica a sinelor este asigurata iar releul de cale da informatia de linie libera;

eronat, atunci cand linia este libera si integritatea sinelor asigurata iar releul de cale da informatia de linie ocupata;

fals, atunci cand linia este ocupata, integritatea liniilor este afectata iar releul de cale da informatie de liber .

Regimurile de baza ale CDC

CDC trebuie sa functioneze in regim normal, regim suntat si regim de avarie .

Regimul normal este regimul de lucru al unui circuit de cale neocupat cu material rulant in buna stare de functionare la care releul de cale este in permanenta atras .

Regimul suntat este regimul de lucru al unui circuit de cale care este ocupat de material rulant iar releul de cale este in permanenta cazut .

Regimul de avarie este regimul in care datorita unor defectiuni continuitatea electrica a sinelor nu este realizata, iar releul de cale trebuie sa fie in permanenta dezescitat .

CDC pe sectii cu tractiune abur sau DIESEL

Pe sectiile neelectrificate se utilizeaza circuite de cale alimentate in curent alternativ in 75Hz . La capatul de alimentare se afla un transformator de tip AC coborator de tensiune, iar la capatul de releu un transformator RC ridicator de tensiune avand un raport de transformare de la 1 la 20 .

Acesta trimite tensiunea ridicata din sina prin cablu la sala cu relee unde este redresata de un redresor sau PRD care alimenteaza releul de cale de tip fisa NF2-200R care este excitat cand circuitul de cale este liber si dezexcitat cand circuitul de cale este ocupat de material rulant .

CDC pe sectii cu tractiune electrica

Nu este cazul .

Planul bifilar de izolare al statiei

Conditii tehnice impuse CDC

rezistenta de balast in exploatare sa nu scada in nici o situatie sub valoarea de 1Ω/km pentru traverse de beton si 1,5Ω/km pentru traversele din lemn;

traversele sa asigure izolarea electrica intre talpa sinei si balast;

traversele de beton nu trebuie sa faca posibila atingerea direct sau prin intermediul trifoanelor intre talpa sinei si armatura metalica a traversei .

Electromecanisme de macaz - EMM

Generalitati . Schibatoare de cale

Pentru a da posibilitatea trenurilor de trecere de pe o linie pe alta este necesara existenta unei instalatii speciale numite schimbatoare de cale .

Un schimbator de cale simplu se compune din macaz, inima de incrucisare, sine intermediare si dispozitive de manevrare .

Macazul este format din ace, contraace si alunecatoare .

Sinele intermediare fac legatura intre acele macazului si inima de incrucisare .

Inima de incrucisare este o piesa metalica speciala care se monteaza in punctul de intretaiere a firelor interioare ale caii . Ea este formata dintr-un bloc central in forma triunghiulara avand de o parte si de alta doua sine curbate .

De dispozitivul de manevrare sunt legate una sau doua bare de manevrare care asigura deplasarea de pe o pozitie pe alta a limbilor .

Actionarea si inzavorarea macazurilor

In pozitie finala, macazul trebuie sa fie zavorat si trebuie exclusa posibilitatea manevrarii sale de la fata locului . In timpul actionarii macazului se deosebesc trei etape: deszavorarea, manevrarea si inzavorarea .

Dispozitive de manevrare si inzavorare a macazurilor

Miscarea de rotatie transmisa de la motor la ambreajul de talonare, la liniarele de manevrare prin intermediul a doua roti dintate inzavoratoare Z7 si Z8 . Cu ajutorul acestor roti dintate se obtine pe de o parte transformarea miscarii de rotatie in miscare de translatie necesara pentru manevrarea acelor macazului iar pe de alta parte se obtine inzavorarea macazului astfel incat sa asigure trecerea materialului rulant in deplina siguranta .

EMM de tip EM₁ sau EM₂

EMM de tip EM1 si EM2 se compun din:

motor electric

ambreaj de frictiune

dispozitiv de talonare

roti dintate care transmit miscarea de rotatie intre motor, ambreaj si dispozitivul de talonare

contactori fixi si contactori mobili

liniare pentru controlul pozitiei macazelor

liniare pentru manevrarea barelor .

EMM de tip EM₅, EM₅R, EM₅A

EMM de tipul EM5 are cursa de manevrare de 220mm si este destinat sa actioneze limbile macazurilor prevazute cu fixatoare de varf exterioare cu cleme .

Din punct de vedere constructiv acest tip de electromecanism deriva din electromecanismul de macaz de tip EM2 deosebindu-se prin mentinerea numai a unei singure cremaliere de care se fixeaza cu ajutorul unui bolt, o bara de manevrare care actioneaza simultan ambele limbi .

In acest fel s-a renuntat la sistemul de inzavorare interioara .

Modificarea liniarelor de control prin deplasarea crestaturilor pentru a se permite obtinerea unui control al lipiri acului de contraac tinand seama de cursa de actionare marita .

Posibilitatea utilizarii unor electromotoare cu puteri mari, de exemplu: motor cu reductor .

EMM de tip EM₃, EM₄

Nu este cazul .

EMM de tip L 700 H - Alcatel

Nu este cazul .

EMM de tip S 700 K - Siemens

Nu este cazul .

Montarea in cale a a EMM

Pentru centralizarea unui macaz se verifica anterior daca el este un tip standardizat si sa nu permita urmatoarele defectiuni:

acele nu calca pe toate alunecatoarele;

acele nu se lipesc de contraace pe toata lungimea partii rabotate;

acele prezinta deformari, scobituri sau fisuri;

acele au jocuri in pivoti,

distanta dintre ac si contraac in dreptul pivotului este mai mica de 5mm;

distanta dintre corpul acului si inima contraacului este mai mica de 10 mm

montarea electromecanismului se face in paralel cu contraacul la macazurile simple si paralel cu bisectoarea unghiului principal la macazurile cu dubla jonctiune;

montarea electromecanismului pentru actionarea sabotilor de deraiere se face numai pe partea opusa sabotului, iar directia de deraiere pe care o imprima partea sabotului trebuie sa fie in asa fel aleasa incat rotile vehiculului sa nu loveasca electromecanismul .

Schemele electrice de functionare a EMM

Indiferent de tipul EMM, schema electrica a acestora este realizata cu conductoare care sunt folosite atat pentru comanda actionarii macazului cat si pentru controlul pozitiei .

Schema electrica asigura:

posibilitatea inversarii sensului de rotatie a motorului electric din orice pozitie exterioara sau intermediara;

deconectarea automata a motorului electric la sfarsitul cursei de manevrare;

imposibilitatea manevrarii macazului cand sectiunea izolata de macaz este ocupata de material rulant sau este defecta (manevrarea fiind posibila numai prin apasarea unui buton de avarie plumbuit);

imposibilitatea manevrarii macazului daca acesta este inclus si inzavorat in parcurs;

imposibilitatea conectarii necomandate a motorului la ruperea unui conductor, la atingerea in cablu a conductoarelor de linii;

semnalizarea pe aparat de comanda a pierderii controlului cand exista o deschidere intre ac si contraac de 4mm sau mai mare;

semnalizarea talonarii macazului .

Schema de conectare a macazului cuprinde 3 circuite electrice fiind cuplate intre ele prin contacte de relee:

circuitul de comanda alimentat de la bateria de acumulatori de 24V;

circuitul de manevrare alimentat de la bateria de 160V a instalatiei folosind pentru actionarea motorului numai doua conductoare;

circuitul de control alimentat de la o retea proprie in curent alternativ in 127V cu frecventa de 50Hz .

Semnale luminoase

Pentru transmiterea indicatiilor necesare personalului de locomotiva pentru ca acesta sa poata conduce trenul in conditii depline de siguranta se utilizeaza semnale electrice luminoase .

Din punct de vedere constructiv, semnalele luminoase folosite in instalatiile de centralizare electrodinamica pot fi impatite in trei grupe:

semnale luminoase cu catarg;

semnale luminoase pitice;

semnale luminoase pe console .

Constructia semnalelor luminoase cu catarg

Se clasifica astfel:

dupa panourile cu unitati luminoase;

dupa indicatoarele cu care sunt inzestrate fiecare tip de semnal .

Panourile se deosebesc dupa numarul de unitati luminoase respectiv:

panou de tip A - cu o singura unitate luminoasa;

panou de tip B - cu doua unitati luminoase;

panou de tip C - cu trei unitati luminoase .

Constructia semnalelor luminoase pitice

Sunt folosite ca semnale de manevra pentru efectuarea parcursurilor de manevra centralizata .

Dau indicatiile alb-lunar pentru manevra libera si albastru pentru manevra oprita .

Semnalul luminos pitic este compus din urmatoarele parti:

cutia cu unitati luminoase;

unitatea luminoasa;

viziera;

fundatia;

cutia de jonctiune pentru cale .

Constructia semnalelor luminoase montate pe console sau pasarele

Nu este cazul .

Sistemul optic al semnalelor luminoase

Are rolul de a concentra razele de lumina ale becului de semnal intr-un fascicul cat mai intens si de a le dirija spre mecanic in paralel cu calea ferata, pentru a fi perceput de la o distanta cat mai mare .

Este realizat in doua variante:

pentru semnale cu catarg cu sau fara lentile dispensoare;

pentru semnale pitice .

Indicatoare electrice de semnal

Indicatoarele electrice de semnal sunt folosite pentru afisarea directiei in care circula trenul sau a liniei de la care se permite expedierea trenului folosindu-se indicatoare de semnal, cu litere sau cu cifre . Aceste indicatii se realizeaza cu ajutorul unei cutii cu becuri, denumita indicator de parcurs, montata pe catarg sub ultima unitate luminoasa . In aceasta cutie sunt montate, pe sapte randuri, cate 6 becuri normale, de 220V/25W .

Amplasarea si montarea semnalelor luminoase

Pentru amplasarea semnalelor luminoase din incinta statiei trebuie retinuta dimensiunea laterala a conturului si anume distanta de 2200mm .

Aceasta inseamna ca nici o parte a semnalelor luminoase cu catarg nu trebuie sa depaseasca aceasta distanta spre axa caii . Distanta minima intre axele a doua linii vecine in punctul unde urmeaza sa se aplaseze un semnal luminos cu catarg trebuie sa fie de 4680mm .

Schemele electrice ale focurilor de semnal

Semnalele luminoase se alimenteaza in curent alternativ, cu o tensiune de 220V si 180V in functie de regimul de zi sau noapte, fiecare bec de semnal cu exceptia becului rosu si alb al semnalului de intrare se conecteaza printr-un trasformator coboritor de tensiune de tip T4S care asigura o tensiune la bec de 11 pana la 12V ziua si de la 9 pana la 10V noaptea .

Pentru controlul arderii becurilor la postul de centralizare se prevad relee de supreaveghere denumite relee de foc care se conecteaza in serie cu infasurarea primara a transformatorului de semnal .

Dezexcitarea releului de foc se datoreaza faptului ca secundarul transformatorului de semnal functioneaza in gol .

Relee de foc utilizate: NF1-200; NF1LA-200R .

Schemele electrice de semnal nu depind de tipul instalatiilor si sunt dependente de tipul aparatului de comanda vertical sau domino .

Conditii tehnice impuse semnalelor luminoase

Indicatia semnalului este un ordin care trebuie sa fie indeplinit neconditionat .

Personalul de cale ferata trebuie sa indeplineasca imediat prin toate mijloacele posibile ordinul dat de semnal .

Indicatiile semnalelor de intrare, de ramificatie si ele de parcurs de linii directe trebuie sa fie distincte in mod precis atat ziua cat si noaptea pe linii cu viteze de circulatie de pana la 120km/h de la o distanta de cel putin 400m .

Indicatile semnalelor de iesire de parcurs de la liniii directe neprecedate de semnale prevestitoare trebuie sa fie distinse de la cel putin 800m daca semnalul de intrare face functia de prevestitor al semnalului de iesire sau de parcurs de la liniile directe .

Semnalele de iesire trebuie sa fie instalate pentru fiecare linie de expediere inaintea marcii de siguranta, ele pot fi retrase fata de marca reala de riguranta pe care o acopera in sensul de mers cu o distanta de cel putin 100m pentru linia directa, respectiv 50m pentru linia abatuta denumita - drum de alunecare .

Semnalele luminoase de trecere BLA se instaleaza la limitele sectoarelor de bloc adica la cel putin 1200m .

Semnalele luminoase de avarie la trecere de nivel din linie curenta se amplaseaza la 50m de extremitatea pasajului .

Instalatii CED de tip CR2

Nu este cazul .

Aparate de comanda CED de tip CR2

Nu este cazul .

Aparatul de comanda vertical

Nu este cazul .

Elementele componente

Nu este cazul .

Semnalizari de buna functionare si avarie afisate

Nu este cazul .

Aparatul de comanda combinate tip DOMINO

Nu este cazul .

Elementele componente

Nu este cazul .

Semnalizari de buna functionare si avarie afisate

Nu este cazul .

Schemele electrice de functionare a instalatiei CED de tip CR2

Nu este cazul .

Starea normala a instalatiei CED de tip CR2

Nu este cazul .

Manipularea instalatiei CED de tip CR2 in conditii normale

Nu este cazul .

Manipularea instalatiei CED de tip CR2 in conditii deosebite de deranjament

Nu este cazul .

Conditii tehnice minime impuse

Nu este cazul .

Instalatii CED de tip CR3 sau cu comanda similara

La acest tip de instalatii actionarea macazurilor si a semnalelor se executa de la aparatul de comanda prin apasarea succesiva a doua butoane care delimiteaza inceputul si sfarsitul parcursului comandat .

Specific acestei instalatii este faptul ca dupa apasarea butoanelor de inceput si de sfarsit de parcurs, macazurile din parcursul comandat se manevreaza simultan si automat iar daca toate conditiile de siguranta sunt indeplinite semnalul respectiv se pune automat pe liber fara sa mai fie necesara o operatie suplimentara pe aparatul de comanda .

Aparate de comanda CED de tip CR3

Aparatul de comanda vertical

Nu este cazul .

Elementele componente

Nu este cazul .

Semnalizari de buna functionare si avarie afisate

Nu este cazul .

Aparatul de comanda combinate tip DOMINO

Nu este cazul .

Elementele componente

Nu este cazul .

Semnalizari de buna functionare si avarie afisate

Nu este cazul .

Apartul de comanda cu manipulator si luminoschema separata

Principala caracteristica constructiva a acestui aparat de comanda consta in separarea elementelor cu care se comanda macazurile si semnalele de elementele prin care se obtine controlul efectuarii corecte a parcursului .

Aparatul de comanda se compune din: manipulator, pupitru ajutator, panoul de telecomunicatii si luminoschema .

Manipulatorul este construit dintr-un ansamblu de butoane, cu ajutorul carora se ationeaza normal intreaga instalatie de centralizare .

Comanda parcursurilor de la manipulator se efectueaza actionand in ordine numai butonul de inceput si de sfarsit de parcurs pentru varianta principala . Pentru o varianta secundara de circulatie sau manevra se actioneaza suplimentar toate butoanele de varianta care sunt cuprinse in parcursul comandat .

Pupitrul ajutor este un ansamblu tipizat care contine atit elemente de comanda cit si elemente de control .

La statia Golesti pupitrul ajutator este amplasat in partea dreapta, langa manipulatorul de comanda cu butoane, fiind compus din elemente  tip Domino cu butoane de comanda cu 2 pozitii (cu sau fara fixatie) si celule luminoase de control .

Luminoschema are rolul de a semnaliza in permanenta situatia instalatiilor CED de pe teren privind pozitia macazelor, starea de liber sau de ocupat a sectiunilor izolate, starea semnalelor luminoase, masa de manevra, cabina Triaj, alimentarea cu energie electrica, functionarea redresorilor si invertorilor, drumurile de alunecare, joantele izolante, dispozitivul S . C . T . (Sezizor de control al temperaturii din sala de relee) .

Luminoschema reprezinta geografic planul de situatie al statiei Golesti formata din benzi iluminate, cu liniile, macazele si semnalele dispuse geografic . Trasele ce reprezinta liniile statiei sunt constuite din benzi de culoare neagra, in interiorul acestor benzi fiind decupate "ferestre" (celule dreptunghiulare) care reprezinta indicatorii de control ai starii de liber sau de ocupat a sectiunilor izolate de linie si de macaz . Sectiunile izolate sunt delimitate prin intreruperea benzii negre corespunzator amplasarii joantelor izolante de separatie de pe teren .

Elementele componente

Elementul DOMINO caracteristic instalatiilor CR3 are nuarul de catalog 124 . El are trei butoane si trei becuri fiind utilizat pentru comanda si controlul macazurilor . Zonele de macazuri ale aparateor de comanda sau luminoschemelor separate sunt realizate cu elemente numerotate de la 73 la 110 .

Semnalizari de buna functionare si avarie afisate

Schemele electrice de functionare a instalatiei CED de tip CR3

schema releelor de buton,

schema releelor de directie,

schema releelor ICC si ICM,

schema releelor ATC si ATM,

schema releelor SCM, CMP, CMM,

schema releelor de control macaze KM,

schema relelor IP,

schema releelor TC si TM,

schema releelor CC si CM,

schema releelor control sectiuni circulare la iesiri (KSX, KSY, KSC, KSCX)

schema releelor Z (zavor),

releu AZ,

schema relelor de comanda a semnalelor SD, SA, SE,

schema releelor de parcurs P .

Starea normala a instalatiei CED de tip CR3

In stare normala: - nu este comandat nici un parcurs de circulatie sau manevra, situatia indicatorilor si butoanelor este dupa cum urmeaza:

o Pe luminoschema

Indicatorul "redresori": aprins alb-continuu .

Indicatorul invertori: aprins alb-continuu .

Indicatoarele semnalelor de intrare: aprins rosu-continuu .

Indicatorii liniilor ocupate cu material rulant aprinsi .

o Pe pupitrul ajutator

butoanele de manevrare si blocare ale macazurilor din parcurs si de acoperire sunt in pozitie normala (trase), iar indicatorii luminosi de langa acestea sunt stinsi (are control electric) .

Toate celelalte butoane in pozitie normala si sigilate .

Orice schimbare de stare a obiectelor comandate si controlate prin instalatia C . E . D . , precum si orice modificare in functionarea instalatiei C . E . D . fata de situatia initiala descrisa mai sus este semnalizata optic si acustic pe luminoschema .

Manipularea instalatiei CED de tip CR3 in conditii normale

Inainte de efectuarea unui parcurs de circulatie (intrare, iesire, trecere) sau manevra, I . D . M . trebuie sa verifice si sa se convinga daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

Sectiunile izolate din parcurs sunt libere (indicatorii optici corespunzatori sectiunilor izolate din parcurs nu sunt iluminati in rosu, respectiv indicatorul sectiunii 1ad este stins - in cazul parcurselor de iesire) .

Indicatorul bp este stins - in cazul parcurselor de iesire .

Nu sunt executate parcursuri incompatibile cu parcursul ce urmeaza sa se execute .

Nu sunt executate despiedicari artificiale (toate butoanele de despiedicare artificiala sunt ridicate si sigilate cu plumburi de control, iar indicatorul "despiedicare artificiala" este stins) .

Toate macazurile din parcurs sau de acoperire au control pe luminoschema (indicatorii control pozitie macazuri stinsi si soneria de talonare nu suna) .

Indicatorii pentru "inceperea comenzii" sunt stinsi .

Buzerul (soneria) de avertizare acustica pentru "inceperea comenzii" nu suna .

Butoanele manevrare regim individual ale macazurilor sa fie in pozitie normala (trase) .

Manipularea instalatiei CED de tip CR3 in conditii deosebite de deranjament

atacarea falsa a unui macaz,

macaz fara control,

manevrarea macazurilor cu sectiunile de macaz ocupate (aceasta operatie se face pe propria raspundere a impiegatului de miscare deoarece o serie de conditii de siguranta circulatiei sunt eliminate si inlocuite prin obligatiile mentionate),

manevrarea macazurilor cu manivela,

defectarea semnalului luminos de iesire,

defectarea semnalului luminos de manevra,

intreruperea sursei de alimentare cu tensiune alternativa cu 50Hz,

intreruperea totala a alimentarii instalatiilor cu tensiune alternativa 220V-75Hz si 220V-50Hz .

Conditii tehnice minime impuse

- sa nu permita punerea pe liber a semnalelor pentru un parcurs stabilit la o linie ocupata;

- sa nu permita manevrarea macazurilor ocupate cu material rulant sau zavorate intr-un parcurs;

- sa asigure la apratul de comanda controlul ocuparii liniilor si macazurilor;

- sa asigure posibilitatea efectuarii miscarilor de manevra in concordanta cu semnalele luminoase de manevra;

macazurile sa asigure in pozitii extreme o fixare si o lipire a acului de contraac, iar acul lipit sa nu preseze pe contraac;

semnalele, in cazul ocuparii accidentale a unei sectiuni izolate din parcurs, precum si fara gabarit sau lipsa controlului unui macaz care intra in acel parcurs sa treaca automat pe oprire .

Instalatii CED cu post de comanda informatizat

Nu este cazul .

Mese de manevre sau coloane de manevra

Masa de manevra

Descriere constructiva si functionala

Pupitrul de comanda cu luminoschema al masei de manevra MM2, se compune din:

fata aparatului de comanda, inclinata la 15⁰ fata de planul orizontal pe care este reprezentata schita capatului de statie cu liniile, macazele si semnalele dispuse geografic, care se manevreaza de la masa de manevra . Trasele ce reprezinta liniile de manevra, tragere si diagonalele sunt constituite din benzi de culoare neagra, in interiorul acestor benzi fiind decupate "ferestre" (celule dreptunghiulare) care reprezinta indicatorii de control ai starii de liber sau de ocupat a sectiunilor izolate de macaz . Sectiunile izolate sunt delimitate prin intreruperea benzii negre corespunzator amplasarii joantelor izolante de separatie de pe teren .

dulapul metalic postament care contine regletele verticale si capetele de cablu S . C . B . prin care se realizeaza legatura cu sala de relee .

Conditii tehnice minime impuse

Coloana de manevra

Nu este cazul .

Descriere constructiva si functionala

Nu este cazul .

Conditii tehnice minime impuse

Nu este cazul .

Cablajul echipamentelor CT

Cablajul exterior

Legaturile electrice intre ansamblul de aparataj din cladirea cabinei de centralizare si elementele exterioare (circuite de cale, electromecanisme, semnale) intre semnale de bloc si bariera, intre semnale si inductoarele de cale, intre posturile locale si cele centrale, toate se realizeaza cu ajutorul cablurilor subterane . Pentru a avea o evidenta clra a cablurilor fiecare cblu este notat cu indicaiv numeric format din trei sau patru cifere . Cablurile principale au trei cifre, prima cifra 1 sau 2 care indica capatul statiei X sau Y, a doua cifra arata destinatia functionala a cablului astfel:

1-cablu pentru electromecanisme de macaz;

2-cablu pentru circuitele de releu ale circuitelor de cale;

3-cablu pentru alimentarea sectiunilor izolate;

4-cablu pentru alimentarea semnalelor de iesire si de manevra;

5-cablu pentru semnalul de intrare si al blocului de linie automat .

Cablajul interior

Tot echipamentul care se instaleaza in incaperile interioare ca aparat de comanda, rame cu relee, dulapuri pentru relee cod, panouri de butoane ajutatoare, tablouri de introducere si distributie constitue cablajul interior .

Conditii tehnice minime impuse

Reteaua d cabluri trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

traseul cablurilor sa fie marcat astfel incat sa poata fi identificat usor,

datele care acopera canalele prefabricate sa fie complete in buna stare si la locul lor,

cablurile sa fie numerotate si etichetate atat in sant cat si la capetele de cablu,

rezistenta de izolatie atat intre fire, cat si intre fire si pamant sa nu fie sub 10MΩ indiferent de conditiile atmosferice si lungimea cablului repectiv,

cablurile pozate pe pereti sa fie protejate cu usi metalice,

cablurile care deservesc instalatiile si echipamentele caii ferate electrificate sa fie protejate conform proiectului si normativului de protectie .

INSTALATII DE CENTRALIZARE ELECTRONICA - CE

Instalatii CE de tip ESTW L90 RO - ALCATEL

Descriere constructiva si functionala

Nu este cazul .

Instalatii CE de tip SISMIS-W - SIEMENS

Nu este cazul .

Descriere constructiva si functionala

Nu este cazul .

Conditii tehnice minime impuse instalatiilor CE

Nu este cazul .

INSTALATII DE MECANIZARE SI AUTOMATIZARE A COCOASELOR DE TRIERE - MACT

Instalatii MACT de tip sovietic - MAMT-GAT

Descriere constructiva si functionala

Nu este cazul .

Instalatii MACT de tip GSIIA 68 - WSSB

Descriere constructiva si functionala

Aparatul de comanda este alcatuit din casete patrate de tip domino, cu ajutorul carora este reprezentata geografic configuratia liniilor si macazurilor din grupa B . Sectiunile izolate de macaz sunt reprezentate pe luminoschema prin doua celule dispuse dupa configuratia macazului si iluminate functie de pozitia acestuia pe teren .

Fiecare unitate de macaz are cate un buton si trei indicatori luminosi situati pe aparatul de comanda in dreptul macazului respectiv .

Moderarea vitezei vagoanelor lansate pe cocoasa se efectueaza cu ajutorul franelor de cale ale instalatiei SAXBY de la un pupitru de comanda a franarilor, montat in aceeasi incapere cu aparatul de comanda automata a macazurilor de tip WSSB .

Cu ajutorul instalatiei de automatizare a procesului de triere se realizeaza automat sub supravegherea operatorului de miscare toate parcursurile de la varful cocoasei la linia de destinatie pentru fiecare vagon sau grup de vagoane din garnitura impinsa la triere .

Pentru realizarea procesului tehnologic de triere, operatorul de miscare, poate sa utilizeze, functie de conditiile specifice momentului din urmatoarele moduri de lucru, permise de instalatia de automatizare a trierii:

a) automat cu banda perforata .

b) automat cu introducerea manuala a comenzilor de destinatie (prin comanda de destinatie intelegandu-se numarul liniei la care trebuie sa ajunga vagonul) in memoria cu cinci registre .

c) cu parcurs comandat, prin apasarea butoanelor din capatul liniilor de destinatie, functie de vagoanele lansate .

d) manual, prin efectuarea parcursului de triere al fiecarui vagon sau grup de vagoane (manevrarea macazurilor din parcurs se face individual de catre operatorul de miscare in parte) .

Instalatii MACT de tip CS

Nu este cazul .

Descriere constructiva si functionala

Nu este cazul .

Conditii tehnice minime impuse instalatiilor MACT

a) sa permita functionarea in toate regimurile de triere prevazute in proiect si trecerea rapida de la regimul automat la comanda manuala .

b) intre instalatiile CED si MACT trebuie sa fie o dependenta reciproca astfel incat:

- sa nu se poata executa trieri fara consimtamantul IDM de la instalatia CED care comanda iesirea trenurilor din grupa de primire si apropierea lor de cocoasa;

- sa nu permita expedieri de trenuri prin zona de triere fara consimtamantul agentului M de la postul de comanda MACT;

- sa permita miscari de manevra in zona de triere pentru corectarea trierilor false fara consimtamantul IDM de la instalatia CED .

c) toate macazurile din zona de triere sa fie echipate cu electromecanisme de mare viteza, de tipul prevazut in documentatia aprobata;

d) sa asigure in permanenta pe aparatul de comanda controlul pozitiei macazurilor, starea sectiunilor izolate si indicatiile semnalelor;

e) sa nu permita manevrarea macazurilor ocupate cu material rulant si macazurilor care acopera variantele de lucru;

f) macazurile din zona de triere vor fi inzestrate de regula, cu mijloace pentru indepartarea zapezii (electrice sau prin suflare) .

INSTALATII IN DEPENDENTA CU INSTALATIILE CT

Instalatii pentru controlul de liber sau ocupat al liniei curente dintre statii

Blocul de linie automat - BLA

Dependentele dintre instalatiile de bloc de linii automat si cele de centralizare electrodinamica constau in materializarea prin circuite electronice a conditiilor de siguranta referitoare la:

permiterea expedierilor din statie numai daca cel putin primul sector de bloc este liber;

permiterea expedierilor din statie numai daca statia vecina nu a comandat anterior un parcurs de iesire pe aceeasi linie;

statia care a fost primitoare sa poata devani expeditoare .

Dependentele dintre statii si bloc se realizeaza in doua variante, in functie de varianta tehnica de realizare a BLA:

- cu semnale de bloc in mod normal pe liber, in ambele sensuri de circulatie la care afisajul se orienteaza la fiecare comanda de expediere prin transmiterea valului de rosu;

- cu semnale de bloc orientate in permanenta in functie de ultima comanda efectuata la care structura focurilor de semnal este unificata .

Echipamente utilizate in functionarea BLA

Aceste echipamente sunt:

linia curenta formata din circuite de cale;

semnalele luminoase;

dulapuri exterioare cu aparataj;

instalatii pentru controlul vitezei trenurilor .

Functionarea BLA

Functionarea BLA prezinta trei indicatii:

semnal pe verde: doua sau mai multe sectoare de bloc libere;

semnal pe galben: un sector de bloc liber;

semnal pe rosu: sectorul de bloc ocupat .

Manipularea BLA in conditii normale

Manipularea instalatiei BLA in conditii normale se poate face numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

circuitele de cale sa fie libere;

toate semnalele care compun BLA cu val de rosu sunt pe pozitie permisiva in ambele sensuri .

Daca sunt indeplinite cele doua conditii mentionate statia expeditoare executa parcurs de iesire iar statia primitoare parcurs de intrare .

Manipularea BLA in conditii deosebite de deranjament

In cazul ocuparii sectiuni 1AD a statiei expeditoare, parcursurile de iesire se efectueaza cu ordin de circulatie, semnal de iesire pe oprire, schimbandu-se sistemul de circulatie - se trece la cale libera (intelegere telefonica) .

In cazul ocuparii sectiuni izolate 2AD a statiei expeditoare, comenzile de iesire se ezecuta normal, semnalul indicand viteza restrictiva, iar statia primitoare executa parcurs de intrare normal .

In cazul becurilor care nu dau indicatie permisiva arse, mecanicul trenuluii opreste in dreptul semnalului respectiv, apoi isi continua mersul cu 20km/h pana la primul semnal cu indicatie permisiva .

Conditii tehnice minime impuse

Toate semnalele luminoase ale BLA trebuie sa treaca in mod automat pe oprire la intrarea trenului pe sectoarele de bloc pe care le acopera precum si in cazul intreruperii functionarii circuitelor de cale ale acestor sectoare .

La arderea unui bec de la o indicatie permisiva, semnalul trebuie sa treaca imediat pe indicatie restrictiva .

Blocul de linie simplificat - BLAS

Nu este cazul .

Echipamente utilizate in functionarea BLAS

Nu este cazul .

Functionarea BLAS

Nu este cazul .

Manipularea BLAS in conditii normale

Nu este cazul .

Manipularea BLAS in conditii deosebite de deranjament

Nu este cazul .

Conditii tehnice minime impuse

Nu este cazul .

Blocul de linie semiautomat cu relee - BLSAR

Nu este cazul .

Echipamente utilizate in functionarea BLSAR

Nu este cazul .

Functionarea BLSAR

Nu este cazul .

Manipularea BLSAR in conditii normale

Nu este cazul .

Manipularea BLSAR in conditii deosebite de deranjament

Nu este cazul .

Conditii tehnice minime impuse

Nu este cazul .

Numarator de osii - ZP30C

Nu este cazul .

Echipamente utilizate in functionarea ZP30C

Nu este cazul .

Functionarea ZP30C

Nu este cazul .

Conditii tehnice minime impuse

Nu este cazul .

Instalatii de semnalizare automata a trecerilor la nivel

SAT

Descriere constructiva si functionala

Nu este cazul .

Manipularea SAT in conditii normale

Nu este cazul .

Manipularea SAT in conditii deosebite de deranjament

Nu este cazul .

BAT, de tip U-75

Descriere constructiva si functionala

Nu este cazul .

Manipularea BAT, de tip U-75 in conditii normale

Nu este cazul .

Manipularea BAT, de tip U-75 in conditii deosebite de deranjament

Nu este cazul .

BAT, de tip M-77

Descriere constructiva si functionala

Nu este cazul .

Manipularea BAT, de tip M-77 in conditii normale

Nu este cazul .

Manipularea BAT, de tip M-77 in conditii deosebite de deranjament

Nu este cazul .

Amplasarea instalatiilor SAT/BAT

Nu este cazul .

Conditii tehnice minime impuse instalatiilor SAT/BAT

Nu este cazul .

Instalatii pentru controlul automat al vitezei trenurilor si autostop din cale

Instalati de tip INDUSI

Principiul de functionare

Pe locomotiva se afla montat un genrator de audiofrecventa, un oscilator care alimenteaza un circuit rezonat serie LC avand circuitul magnetic deschis . Inductorul locomotivei se monteaza pe partea dreapta fata de sensul de mers cat mai izolat .

Pe teren, langa fiecare semnal, in partea dreapta in sensul de mers se monteaza inductoare .

Inductorul de pe teren cuprinde o bobina identica tot cu circuit magnetic deschis, avand insa un condensator montat in paralele, formand un circuit rezonator derivatie pe aceeasi frecventa .

Descrierea constructiva si functionala a echipamentului din cale

Instalatia de autostop de tip INDUSI este compusa din instalatii mobile si fixe .

Instalatiile mobile sunt montate pe locomotiva si sunt intretinerea ramurei T, aceste instalatii au un generator care debiteaza trei frecvente: 500, 1000 si 2000Hz care sunt trimise la trei circuite oscilante, in serie acordate fiecare pe cate o frecventa .

Instalatiile fixe se compun din inductoate de cale care contin un circuit oscilant in derivatie care sunt acordate pe una din frecventele 500, 1000 sau 2000Hz . Instalatia fixa de autostop se monteaza la semnalele de circulatie de pe linia de primiri expedieri din statii, in linie curenta la semnalele de trecere si la semnalele de parcurs .

Amplasarea inductorilor de cale si dependenta acestora cu indicatiile semnalelor aferente

Inductori de cale se amplaseaza in dreptul tuturor semnalelor mecanice sau luminoase, la cele care comanda si oprirea se monteaza la o distanta de 250m inductori de cale cu frecventa de 500Hz .

Inductoarele de cale cu freventa de 1000/2000Hz se monteaza la 6m inaintea semnalului .

In dreptul semnalelor prevestitoare se instaleaza inductori de cale cu frecventa de 100Hz, iar in dreptul celor ce pot afisa indicatia de oprire se amplaseaza inductori de cale cu frecventa de 2000Hz .

Montarea inductorilor de cale

Inductorul de 500Hz se monteaza la 250m fata de semnal . Pe liniile abatute se pot mentine inductoare de 2000/70Hz montate in special pe sectii fara BLA .

La semnalele de grup inductorul de cale se monteaza la varful ultimului macaz care da acces la linia de acoperire de semnalul respectiv astfel incat sa fie parcurs de toate trenurile care ies de la grupul respectiv de linii .

Tratarea inductorilor de cale in cazul deranjamentelor

Pentru tratarea cazurilor de franare de urgenta a trenurilor datorita actionarii inductorilor de tip INDUSI de control se stabilesc urmatoarele:

mecanicul va aviza IDM printr-o nota de franare;

IDM va aviza apoi prin telegrama operatorul RCM;

Operatorul RCM va aviza sectia sau sectorul CT care intretine instalatia din cale care a produs franarea .

Rezultatul verificarii va fi consemnat in nota de verificare tehnica a instalatiilor din cale intocmita in doua exemplare de catre personalul care a efectuat verificarea .

Conditii tehnice minime impuse

In exploatare inductoarele de cale trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii minime:

sa nu fie lovite sau deteriorate;

sa fie paralel cu firul caii;

sa fie bine fixate de suporti, iar acestia la randul lor de talpa sinei,

sa se incadreze in tolerantele de gabarit;

sa se incadreze in parametrii tehnici conform proiectului si documentatiei aprobate;

sa prezinte starea de activ sau pasiv corespunzatoare pozitiei semnalului cu care este in dependenta;

suruburile de preindere a capacului de la cutia cu borne sa fie plumbuite cu plumb de control .

Instalatia de tip ETCS cu EUROBALIZE

Principiul de functionare

Nu este cazul .

Descrierea constructiva si functionala a echipamentului din cale

Nu este cazul .

Amplasarea EUROBALIZELOR si dependenta acestora cu indicatiile semnalelor aferente

Nu este cazul .

Montarea EUROBALIZELOR

Nu este cazul .

Tratarea EUROBALIZELOR in cazul deranjamentelor

Nu este cazul .

Conditii tehnice minime impuse

Nu este cazul .

Instalatii pentru controlul electric al liniilor din statii - CELS

o Rol si utilizare

Scopul acestor dispozitive este de a impiedica deblocarea aparatelor pentru executarea unei alte comenzi, inainte de gararea sau iesirea completa a trenului in urmatoarele situatii:

parcursuri de iesiri - toate osiile nu au parasit panoul de sina izolata;

parcursuri de intrari - trenul nu a garat complet pe linie, dincolo de marca de siguranta;

La extremitatile statiei, intre primul macaz si semnalele de intrare, sunt amplasate panouri de sina izolata pentru iesiri .

Fiecare linie, in ambele capete este prevazuta cu panouri de sina izolata pentru intrari .

o Echipamentul din cale

Circuitul de cale este de curent alternativ in 50 Hz (frecventa retelei) si cuprinde intr‑o singura sectiune izolata, zona de macazurilor 2, 4, 6 . Are 3 ramificatii controlate prin relee de cale pana in zona semnalelor de iesire de la liniile 1, 2 si 3 de la Cabina 2 .

o Echipamentul interior

o Functionarea CELS

o Conditii tehnice minime impuse

In cazul in care campul electric de sina izolata nu se debloca normal la trecerea trenului, se va rupe sigiliul de control si se va apasa butonul de despiedicare a campului electric de sina izolata, dupa care se va aplica plumbul statiei . Daca nefunctionarea dispozitivului de sina izolata persista si la trenul urmator, butonul campului electric de sina izolata nu se va plumbui, in aceasta situatie, despiedicarea parcursurilor realizandu-se numai dupa ce I . D . M . s-a convins personal si prin acari de iesirea sau gararea completa a trenului .