Dezvoltarea din punct de vedere economic si turistic a Republicii Azerbaidjan

Economia Azerbaidjanului este intr-un proces de reintinerire ,din anul 1993 cand tara si-a capatat independenta trecand la o economie de piata.

1 Demografia

Datorita politicii de discriminare din Armenia instituita in perioada 1988-1992 , 250.000 de persoane au fost deportate in Azerbaidjan.Populatia refugiata includea si 50.000 "mesheti" turci din Asia Centrala, care au cerut refugiu in Republica Azerbaidjan.

Ca rezultat al agresiunii armate a Armeniei asupra Azerbaidjanului in 1988 ,20% din tara,incluzand teritoriul Nagorni Karabakh si alte 7 regiuni ale acestuia au fost ocupate de taberele militare ;astfel 60.000 de azeri din Nagoni Karabakh si mai mult de 600.000 de persoane din celelalte teritorii ocupate au fost nevoite sa se mute .Actual ei traiesc in circa 1.600 de locuinte temporare in 62 de orase si districte din Republica.

In urma agresiunii armate ,Armenia a ocupat 17.000 de km patrati din terenul agrar care asigura 35-40 % din totalul productiei agricole,au adus in ruina circa 900 de sate si orase, 700 de unitati industriale,700 de centre educationale si 665 centre de sanatate,80 de km de sosea,160 de poduri,15.000 km de conducte de apa si 23.000 km de linii electrice.

Razboiul a cauzat de partea Azerbaidjanului pierderi economice de 22 miliarde $ americani ;20.000 de azeri si-au pierdut viata ,100.000 au fost raniti si 50.000 au ramas cu disabilitati.

In prezent sunt 8.000 de familii care si-au pierdut persoane dragi in razboi,5.000 de invalizi de razboi si 5.400 de copii ramasi orfani.Numarul refugiatilor din Azerbaidjan este in prezent de circa 1 milion ceea ce reprezinta 12 % din totalul populatiei tarii.

In ultima decada a independentei Republicii Azerbaidjan populatia rezidenta a crescut de la 7.131.900 la 8.53700 in anul 2007; populatia urbana a crescut de la 3.848.000 la 4.100.400 cu o crestere de 6,2% in timp ce populatia rurala inregistreaza o crestere cu 19,6% de la 3.300.600 la 3.929.800. Momentan 51,7% din populatie traieste in mediul urban iar 48,3% in mediul rural.

In anul 2007 statisticile aratau ca 4.617.331 sau 57,6% din populatie avea varsta legala de angajare ,in timp ce 469.000 erau sub varsta angajarii iar aproximativ 1.446.000 se aflau la varsta pensionarii.

Tabelul nr.1 Structura populatiei pe varsta si sex (mii de persoane)

Sursa:institutul national de statistici al Republicii Azerbaidjan

Figura1 Reprezentarea grafica a populatiei in functie de sex

Numarul total al populatiei se imparte astfel:90,6% azeri,2,2% daghestanezi,1,8% rusi,1,5% armeni , 3,9% alte nationalitati.Circa 2 milioane de cetateni azeri lucreaza in strainatate ,in special in Federatia Rusa.Diaspora azera numara aproximativ 30 de milioane de persoane in Iran , 3 milioane in Turcia , 1 milion in SUA , 500.000 in Ucraina , 350.000 in Franta , 300.000 in Iraq.

In ultima decada s-a inregistrat o imbatranire a populatiei ,rata natalitatii si sporul natural au inregistrat o scadere ,in timp ce rata mortalitatii a crescut.Numarul casatoriilor inregistrate a scazut in timp ce numarul copiilor nascuti in afara familiei a crescut.S-a inregistrat de asemenea o balanta negativa a migratiilor ,acest lucru datorandu-se emigrarilor ,in special a barbatilor , pentru cautarea unor locuri de munca in strainatate.

2 Economia nationala

Dupa castigarea independentei, Republica Azerbaidjan s-a confruntat cu serioase probleme politice ,militare si economico-sociale.Republica a fost expusa agresiunii militare din partea Armeniei ceea ce a avut ca rezultat pierderea a 20% din teritoriu ce a fost ocupat de fortele armate,si aproximativ un million de azeri au fost obligati sa paraseasca Armenia si teritoriul ocupat de aceasta.

Sistemul economic impus mai apoi de Uniunea Sovietica nu a permis tarii o dezvoltare economica la nivelul potentialului acesteia.In timpul acelei perioade 80-95% din produsele industriale si 30-35% din produsele agricole erau exportate in alte parti ale Uniunii Sovietice sub forma de semi-fabricate.Colapsul acestei unificari economice complexe a dus la prabusirea sistemului economic existent al fortei de munca ,la o scadere drastica a productiei si la cresterea ratei somajului.

La inceputul anilor 1990 economia Azerbaidjanului era caracterizata de o inflatie ridicata .De fapt inflatia era imposibil de controlat in acea perioada.Instabilitatea situatiei politice interna a facut de asemenea dificila lansarea unor reforme economice si a facut Azerbaidjanul inatractiv pentru investitorii straini.

In perioada 1991-1995 au fost luate unele masuri politice pentru a usura tensiunile sociale,cum ar fi dublarea sau chiar triplarea in anumite perioade a ratei veniturilor,introducerea numeroaselor beneficii si privilegii pentru investitorii straini.Produsul intern brut cumulativ real a scazut cu 60% ,s-a inregistrat o hiperinflatie si o depreciere brusca a monedei.

Imediat dupa venirea la putere a lui Heydar Aliyev in iunie 1993 ,a fost instaurat un nivel social si politic ,acest lucru facand posibil inceperea unei serii de reforme economice.Din anul 1995, 3 programe guvernamentale au dus la stabilizarea macroeconomica si la relansarea economica dintre care cel mai important este cel "The State oil Company" (SOCAR).

Astfel deficitul bugetar a fost micsorat de la 10% din PIB in 1994 la 1% in 2007 si creditul de la Banca Nationala a Azerbaidjanului nu mai este folosit pentru acoperirea beneficiului.

Produsul intern brut in anul 2007 a fost de 17,7 miliarde manati AZN -respectiv 19,9 miliarde $ SUA ,cu 34,5 % mai mare decat in perioada similara a anului 2006.Produsul intern brut pe cap de locuitor a fost de 2120,3 manati AZN (2373,3 $)

Repartitia Produsului intern brut pe sfere de activitati :

Sfera productiei - 70,5%

Sfera serviciilor -22,9%

Sfera impozitelor - 6,6%

Tabelul nr. 2 Ponderea produsului intern brut pe economie (procentaj) in perioada 2004-2007

Sursa:institutul national de statistica al Azerbaidjanului

Figura 2 Reprezentarea grafica a produsului intern brut pe sfere economice in anul 2007

In perioada analizata,respectiv 2004-2007,toate activitatile de servicii ,luate pe tipuri de activitati ,au inregistrat cresteri continue ,in ceea ce priveste contributia acestota la PIB.

Inflatia Azerbaidjanului la inceputul anilor 1990 era ridicata, ajungand ca pana in anul 2007 sa scada pana la 2 % (s-a inregistrat in anul 2001 o scadere pana la 1,5 %) fiind tinuta sub control.

Inflatia se asteapta sa ajunga pana in anul 2010 la 2,5% pe an.Aceasta crestere este produsa de nivelul ridicat al investitiilor care se vor face in sectorul petrolier.

Procesul privatizarii a fost pornit in perioada 1993-1995 ,si mai mult de 29.000 de intreprinderi mici si 100 de intreprinderi medii si mari au fost privatizate.Sectorul privat detine in acest moment mai mult de 70% din PIB .Reforma agrara este inca folosita, oferindu-se gratuit peste 1,3 milioane metrii patrati de teren agricol persoanelor din mediul rural.

Comertul

Dezvoltarea economica produsa odata cu castigarea independentei Republicii Azerbaidjan a dus si la liberalizarea comertului facand posibila cresterea exporturilor.Ca rezultat balanta platilor si schimburilor straine este in surplus.

In perioada 1.01 -31.12006 volumul schimburilor comerciale conform datelor statistice a fost de 11,6 milioane $.

Exportul realizat in perioada mentionata insumeaza 6,4 milioane $ ,inregistrand o crestere fata de aceeasi perioada a anului 2005.Exportul din Republica Azerbaidjan a constat in materie prima,in special titei si produse prelucrate din acesta in proportie de 84% ,produse agricole 3% , produse chimice 2,3% ,masini si echipamente electrice 1,5 % metale comune 1,2%.

Importurile realizate in perioada 1.01 -31.12006 au fost de 5,2 miliarde $ , inregistrand o crestere de 24,8% fata de aceeasi perioada a anului 2005.

Parteneri externi:

• Europa,Africa si Orientul Mijlociu ,Asia ,Oceania si America:schimburile comerciale au fost de 8.608.9 milioane $ respectiv 73,98%

Tarile CSI ,schimburile comerciale au fost de 3.027,7 milioane $ respectiv 26,01%

Tabelul 3 Indicatorii schimburilor comerciale ale Azerbaidjanului -2007 (mil $)

Sursa :institutul national de statistici al Azerbaidjanului

Figura 3

sursa:institutul national de statistica al Azerbaidjanului

Figura 4 Dinamica importurilor si exporturilor 1991-2006 (mii de dolari SUA)

sursa:institutul de statistici national al Azerbaidjanului

Stabilizarea monedei a dus la dezvoltarea sectorului bancar,permitand dezvoltarea activitatilor de afaceri.Momentan pe piata azera opereaza 47 de banci,2 dintre ele cu capital de stat si 14 cu capital strain.Se asteapta ca pana in anul 2017 numarul bancilor sa ajunga la 19Eforturi au fost facute si pentru a aduce legistlatia bancara,sistemul de plati personalul bancar la standarde internationale pentru a dezvolta piata financiara .

Astfel au fost atrase investitii straine in valoare de 3.229 milioane AZN (54,2%) , respectiv 3,6 miliarde de $, cu 5,5 % mai mici decat in anul 2006 , iar investitiile autohtone au fost de 734 milione AZN (445,8% ) , respectiv 3,1 miliarde $ ,cu 53,8% mai mari decat in 2005.Investitiile in sectorul petrolier au fost de 3,2 miliarde $ .Datele statistice arata ca in anul 2007 nivelul investitiilor a crescut de 6 ori fata de anul 2000.

Tabelul 4 Investitiile tarilor si organizatiilor internationale in economia

Azerbaidjana in anul 2007

Sursa:institutul national de statistica al Azerbaidjanului

Figura 5 Dinamica investitiilor totale in perioada 2000-2007 (procentaj)

Sursa:Institutul national de statistici al Azerbaidjanului

Forta de munca

In anul 2007 statisticile aratau ca 4.617.331 persoane sau 57,6% din populatie aveau varsta legala de angajare.

In anul 2005 industria detinea doar 7% din activitatile economice ale populatiei si constructiile 4,2%. Sectorul serviciilor detinea 48% din totalul angajarilor.In anul 1995 sectorul agricol detinea 31,8% din totalul activitatilor economice crescand pana in 2007. Este importanat de notat ca aceasta crestere este direct legata de reforma agrara dand portiuni de teren agricol tuturor persoanelor din mediul rural.Dar totusi agricultura ramane saraca in investitii cu toate ca o politica de dezvoltare rurala va duce la dezvoltarea agriculturii avand la baza resursele naturale de care dispune regiunea,ducand de asemenea la dezvoltarea infrastructurii,a sistemului de irigatii si de drenare.

Numarul angajatilor din sectorul public era de 618.900 in 2000 dar a scazut la 1.278.200 in anul 2007.Dar totusi angajarile in sectorul privat au luat amploare.Erau 426.300 de angajati in sectorul non-guvernamental in anul 2007,care era de 2,2 ori mai mare decat in anul 1997.In prezent ,procesul crearii societatilor colective si a societatilor cu capital propriu , este in expansiune.Acestea sunt sustinute de stat ,pentru a oferi un numar mai mare de locuri de munca.

Analizand rezultatele statistice privind repartizarea angajarilor din sectorul public si cel privat se arata ca sectorul public are rata a angajarii mai mare decat alte republici foste comuniste (34,5% ).

Conform datelor statistice din anul 2007 ,64,6 % din totalul populatiei de peste 16 ani era angajata (73% barbati,57,2% femei ).Dupa standardele internationale este o rata mare a fortei de munca participante astfel LFPR este de 71,9% .

Tabelul 5 Numarul populatiei lucratoare dupa sectorul de activitate (%)

Sursa:institutul national de statistica al Azerbaidjanului 2007

Figura 6 Reprezentarea grafica a numarului populatiei lucratoare pe sectoare de activitate in Azerbaidjan in anul 2007

O caracteristica noua intalnita pe piata muncii in Azerbaidjan o reprezinta angajarea cu carte de munca .Doar 0,7 % din totalul persoanelor angajate au carte de munca ,restul lucrand pe baza de contract.

In perioada 1.01 -31.12 2006 173.900 locuri de munca au fost create dintre care 127.900 permanente.Dintre acestea ca localizare geografica doar 17,1 % au fost in capitala Baku ,restul,datorita dezvoltarii economice,au fost in restul regiunilor.

Numarul somerilor inregistrati in Republica Azerbaidjan a fost de 56.718 persoane (dintr-o populatie de 8,5 milioane locuitori) din care ajutor de somaj s-a acordat pentru 2581 de persoane ,care primesc 44 dolari pe luna/ persoana,suma acordata numai pentru o perioada de 6 luni.

Salariul lunar mediu pe economie in perioada de referinta a fost de 139,5 AZN (157 $) fata de 117 $ in anul 2005.Cele mai mari salarii se platesc in industria extractila de petrol 350-400 $ ,constructii 250-300 ,sfera bancara si imobiliara 500-600.

Femeile predomina ca numar in randul persoanelor fara un loc de munca.Acest lucru datorandu-se in special perceptiei religioase pe care o au azeri.Cu toate acestea este intalnit si aici faptul ca,femeile predomina ca numar in anumite sectoare de activitate , dar adesea se intampla ca o femeie aflata in subordinea unui barbat sa primeasca un salariu mai mic decat ar fi primit un barbat pe acelasi post.Datele statistice arata ca in Azerbaidjan locurile de munca ocupate de femei sunt mai ales in sectorul serviciilor sociale, ca sanatate , educatie si alte servicii publice. In sectorul sanitar femeile ocupa circa 30% iar in cel educational circa 70%.

Cu toate acestea coeficientul Gini,care este folosit ca un indicator al veniturilor inegale de pe teritoriul unei tari ,in anul 2005 era de 0,44 pentru Azerbaidjan .Dar rezultatele din anul 2007 arata coeficientul Gini la 0,35 aratand o distributie mai buna decat in 2005.

Desi statistic nu a fost dovedit ,femeile azere au un risc mai mare de a avea un nivel mai scazut de trai decat barbatii ,este evident ca acestea intampina anumite piedici

pe piata muncii.

O alta caracteristica a persoanelor fara un loc de munca o reprezinta nivelul educational ridicat.De la inceputul anilor 1990 si pana in anul 2007 ,mai mult de 60% din

persoanele somere aveau diplome de liceu sau facultate ,56,9% absolvisera o facultate sau un liceu vocational ,24,5% demisionasera de la locul de munca anterior si doar 13,8% ajunsesera someri datorita reducerilor de personal.

Acest lucru sugereaza faptul ca ,majoritatea centrelor de invatamant superior produc forta de munca cu aptitudini care nu sunt cerute pe piata muncii din Azerbaidjan.

Concluziile generale privind piata muncii Republicii Azerbaidjan dupa datele statistice sunt urmatoarele:

• Forta de munca este mare,dar in toate grupele de varsta  barbatii participa mai mult decat femeile,si diferenta se manifesta mai ales la totalul anilor de munca necesari pentru pensionare (la femei sunt cu 13 ani mai putin).Acest lucru are implicatii in nivelul de trai al femeii.
• Persoanele din mediul rural au un nivel de trai mai ridicat decat cele din mediul urban datorita reformei agrare.
• Numarul persoanelor cu studii superioare dar fara un loc de munca este din ce in ce mai mare.

Se asteapta ca in urmatorii 10 ani sa fie promovate credite mai ales pentru femeile doritoare de a-si deschide propria afacere,organizarea unor cursuri de specialitate pentru acestea in domenii ca dreptul si afaceri, si crearea de conditii speciale pentru mamele singure.

3 Economia turismului

Industria turismului din Azerbaidjan trece in acest moment printr-un proces de reintinerire.Inaintea obtinerii independentei, Uniunea Sovietica a investit in sectorul turismului din Azerbaidjan-primordial in hoteluri , infrastructura, muzee si in alte atractii turistice. Fiind o destinatie cheie in Uniunea Sovietica, Azerbaidjanul beneficia de activele tangibile rezultate de pe urma investitiilor.Cu toate acestea au fost putine investitii facute in activele intangibile din turism precum creativitatea inovatia, flexibilitatea , serviciile cu clientii care trebuiau sa asigure un nivel competitiv pe piata mondiala a turismului.

Dupa castigarea independentei, conducatorii cheie din domeniul turismului azer nu au mai avut capacitatea si cunostintele necesare pentru a prezenta tara pe piata turistica mondiala ca o destinatie turistica unica.

Un numar foarte mare de comunitati expatriate, un flux de calatorii de afaceri si investitiile in infrastructura sunt rezultatele unei activitati prospere a sectorului petrolier si reprezinta factorii cheie care vor influenta industria turismului din Azerbaidjan,dandu-le resursele necesare dezvoltarii unei industrii sanatoase a turismului si serviciilor.Impactul cel mai puternic se va resimti asupra capitalei ,Baku, si regiunilor tinta din sectorul petrolier,dar si pentru celelalte regiuni care vor deveni destinatii de week-end pentru persoanele care calatoresc in interes de afaceri, pentru a cunoste tara.

Exista foarte putine rapoarte si cercetari facute pe sectorul turismului in Azerbaidjan .Cel mai complet raport este cel al Organizatiei Mondiale a Turismului (WTO).

Contractul secolului semnat intre Azerbaidjan si Consortiul companiilor de petrol conducatoare din SUA ,Anglia Arabia Saudita, Norvegia, Rusia, Japonia ,Turcia si Italia a crescut considerabil interesul pentru Azerbaidjan.

Politica "Portilor deschise" condusa de guvernul Azerbaidjan ca de altfel si democratizarea si reformarea sociala si economica a societatii realizata in Republica a permis mult mai multor cetateni si Azerbaidjanului independent sa-si extinda proportiile ideilor despre lume si a oportunitati de a vizita tarile straine. In 1994 numarul turistilor azerbaidjeni era de 35, 786 .In 1996 numarul turistilor ce au vizitat alte state a fost de 74,045.

Numarul turistilor straini care au vizitat Azerbaidjanul a crescut de asemenea . Numarul turistilor ce au vizitat aceasta tara a fost de 43,551 in 1994 si 44,935 in 1995. Din 1994 si pana in 1997 venitul tarii provenit din turism a fost de 181 milioane dolari.

In anul 2007 se asteapta sa intre in Azerbaidjan mai mult de 1 milion de turisti.Cei mai multi din Iran, Turcia,Europa sau Japonia.Un numar semnificativ de vizitatori sunt din Iran acest lucru datorandu-se intelegerii Azero-iraniana care permite turistilor dintr-o tara sa petreaca un sejur de 15 zile in cealalta tara fara a avea nevoie de viza.

Desi exista un numar semnificativ de turisti care intra in Azerbaidjan, datele statistice arata ca majoritatea nu parasesc capitala ,Baku. In partea cealalta se afla comunitatile expatriate care traiesc in Azerbaidjan.In anul 2007 erau intre 5.000 si 10.000 de straini care traiau si lucrau in Republica. Aceste comunitati sunt cele care profita de week-end pentru a calatorii si in alte regiuni ale tarii in afara celei de resedinta.

Agentiile de turism si tour operatoroare

Unul dintre cele mai mari beneficii ale Azerbaidjanului pentru dezvoltarea turismului o reprezinta cultura servicilor - azerii fiind cunoscuti pentru ospitalitatea de care dau dovada cu toate ca mare parte din cele circa 300.000 de persoane angajate in sectorul turismului nu au pregatire de specialitate mai ales din cauza faptului ca pana acum cativa ani exista o singura facultate de profil (Universitatea de Stat Baku).

In domeniul turismului in anul 2007 au fost ocupate 348.000 locuri de munca ceea ce reprezinta 8,6 % din totalul angajarilor sau 1 loc la fiecare 11,6 locuri de munca

Se estimeaza ca in urmatorii 10 ani numarul lucratorilor din turism sa creasca la 408.000, adica 8,3 % din totalul angajarilor ,sau 1 la fiecare 12,1 locuri de munca.

Tabelul 6 Numarul persoanelor angajate in intreprinderile turistice

Sursa:institutul national de statistici al Azerbaidjanului

Sursa:institutul national de statistici al Azerbaidjanului

Figura 7 Numarul total de persoane lucratoare in turism

In prezent ,sectorul activitatilor agentiilor de turism in Azerbaidjan este subdezvoltat. Numarul total al intreprinderilor din turism in Azerbaidjan a crescut de la 81 in anul 2006 la 96 in anul 2007 ceea ce inseamna si o crestere a locurilor de munca in acest sector de activitate.Astfel agentiile de turism de pe teritoriul Azerbaidjanului au adus in anul 2007 venituri totale de 8.480.000 manati AZR.

Tabelul 7 Numarul intreprinderilor de turism

Sursa:institutul national de statistici al Azerbaidjanului

Figura 8 Dinamica numarului agentiilor de turism

Tabelul 8 -Dinamica numarului agentiilor de turism din Azerbaidjan in perioada 2004-2007

Imediu= yn y Rmediu= Imediu - 1 = ³ yn y

 

Figura 9 -Reprezentarea grafica a dinamicii numarului agentiilor din Azerbaidjan in perioada 2004-2007

In urma datelor analizate se constata o crestere a numarului agentiilor care activeaza in domeniul turismului cu un ritm mediu de 17,71% ,ajungand de la un numar de 50 in anul 2004 la 96 in anul 2007.Aceasta crestere se datoreaza in special cresterii cererii turistice,si numarului turistilor tot mai mare.

Este foarte greu sa intri in contact cu o agentie de turism din Azerbaidjan pentru ca acestea lucreaza numai cu marile companii coordonatoare nu cu turistii individuali.Din aceasta cauza unele hoteluri si-au dezvoltat un sistem interior de acomodare a clientilor si de prezentarea a oportunitatilor de calatorie.Din datele statistice se arata ca tour-operatorii si agentiile de turism isi bazeaza afacerile pe vanzarea pachetelor turistice numai pentru turistii straini prin colaborare cu alte agentii.Astfel numarul de cereri turistice a crescut de la 11595 in anul 2006 la 14 472 in anul 2007. Acest lucru a dus si la cresterea numarului total de pachete turistice vandute de 16.444 in anul 2006 la 20256 vandute in anul 2007

Tabelul 9 -Numarul total de turisti tinand cont de motivatia calatoriei

Sursa :institutul national de statistici al Azerbaidjanului

Figura 10-Reprezentarea grafica a structurii turistilor tinand cont de motivatia calatoriei in perioada 2004-2007

Tabelul 10 -Dinamica numarului toatal al turistilor din Azerbaidjan in perioada 2004-2007

Imediu= yn y Rmediu= Imediu - 1 = ³ yn y

Figura 11 -Reprezentarea grafica a numarului total al turistilor din Azerbaidjan in perioada 2004-2007

In urma analizei dinamicii numarului total al turistilor din perioada 2004-2007 se constata o crestere constanta a acestora cu un ritm mediu de 0,2286 ,de la 146 232 in anul 2004 la 291 617 in anul 2007.Acest lucru se datoreaza in special investitiilor pe care Ministerul turismului si alti investitori straini le-au facut in infrastructura specifica, dar si in promovarea imaginii tarii.

Agentiile de turism prefera vanzarea pachetelor turistice in afara tarii ,decat vanzarea de tururi si pachete turistice in interiorul tarii datorita faptului ca ar fi mult prea costisitoare pentru orice agentie care ar incerca sa o faca independent.

Spatiile de cazare

Raportul Organizatiei Mondiale a Turismului arata ca ,in total ,pe teritoriul Republicii Azerbaidjan sunt 100 de hoteluri,23 moteluri si 122 spatii de cazare independente;acest numar poate fi chiar mai mic datorita refugiatilor care locuiesc in unele dintre ele si nu mai pot fi folosite pentru turisti.

Exista 6 hoteluri in Baku care se incadreaza in clasa 5stele,cu servicii care ar multumii si cele mai inalte asteptari,acestea fiind si cele mai scumpe.Printre acestea se numara si lanturi multinationale ca Hyatt si Radisson dar si hoteluri boutique precum hotelul Diplomat si Hotelul Meridian.Pretul unei camere la aceste hoteluri este intre 100$ si 250$.Aceste hoteluri sunt folosite in general de oamenii de afaceri din industria petroliera.

Tabelul 11 -Distributia turistilor straini pe spatii de cazare (mii de pers)

Sursa:institutul national de statistici al Azerbaidjanului

Figura 12 Dinamica distributiei turistilor dupa locul de cazare in anul 2007(procentaj)

In alte orase ale Republicii precum Ganja ,cazarea este limitata.Un singur hotel din acest oras,fost hotel din era Sovietica ,a fost renovat si este considerat de"3 stele".Pe langa acesta un nou hotel a fost deschis in toamna lui 2003,dar imediat a fost semnat un contract cu o companie straina ,aceasta facandu-l cu circuit inchis.

Cel mai cautat hotel si cel care reprezinta cel mai bine atmosfera intalnita in Azerbaidjan este hotelul Caravan Sarai din Sheki.Acesta este o fosta caravanserai a secolului 18.

In ciuda enormului potential natural si antropic ,exista inca multe provocari ce trebuiesc depasite pentru ca Azerbaidjanul sa detina o industrie turistica dezvoltata.Infrastructura si sistemul de transport necesita o inbunatatire semnificativa, industria telecomunicatiilor trebuie sa fie modernizata si extinsa si in ariile urbane mai mici sau in mediul rural .Dezvoltarea unei industrii a turismului puternica va atrage dupa sine crearea de locuri de munca si reducerea nivelului saraciei din Republica.