Ecoturismul - oportunitate de afaceri

Ecoturismul - oportunitate de afaceri

Ecoturismul a aparut initial ca o oportunitate de afaceri, creata de interesul tot mai mare pentru soarta planetei. O afacere ecoturistica poate avea succes pe termen lung daca este o afacere responsabila, care respecta legile pietei si ale dezvoltarii durabile deopotriva.

Datorita faptului ca nu exista un organism de reglementare la nivel international si ca standardele in domeniul ecoturismului sunt destul de dificil de evaluat, a permis operatorilor si guvernelor sa promoveze ecoturismul in mod necontrolat. Numerosi organizatori au incercat sa profite de termenul de "ecoturism" pentru a-si promova produsele, fara a respecta cele mai simple principii sau au fost intelese gresit de catre acestia.

In urma dezbaterilor ce au avut loc in cadrul Summit-ului Mondial al Ecoturismului (Ouébec, 2002), participantii au formulat o serie de recomandari adresate guvernelor, sectorului privat, organizatiilor non-guvernamentale, institutelor de cercetare, agentiilor de dezvoltare si comunitatilor locale. In cadrul acestui Summit au fost facute o serie de reglementari, printre care:

afacerile ecoturistice trebuie sa fie profitabile pentru toti stakeholderii implicati deopotriva: proprietari, investitori, manageri si angajati, comunitati locale si organizatii de conservare din ariile naturale in care acestea se desfasoara;

conceperea, dezvoltarea si conducerea afacerilor trebuie sa duca la minimizarea efectelor negative, sa contribuie pozitiv la conservarea ecosistemelor fragile si a mediului in general, sa aduca beneficii directe comunitatilor locale;

sa utilizeze in desfasurarea afacerii mai mult materiale si produse locale, precum si resurse umane pentru a mentine autenticitatea produsului ecoturistic si pentru a creste proportia din beneficii care ramane in comunitate;

sa colaboreze activ cu reprezentantii comunitatii locale, pentru a se asigura ca elementele de cultura traditionala sunt descrise si valorificate cu respect, ca personalul si turistii sunt correct informati cu privire la traditiile, obiceiurile si istoria locale;

sa formuleze politici de dezvoltare durabila pe care sa le implementeze in toate sectoarele afacerii.

In urma acestor recomandari, pentru dezvoltarea unei afaceri ecoturistice este necesara inca din faza de concepere si pana la operarea propriu-zisa, satisfacerea unei combinatii de factori ce reflecta importanta mediului natural si a comunitatii locale. Ecoturismul reprezinta de cele mai multe ori o sursa de venit alternativa pentru populatia locala, o activitate noua, diferita de cele cu care era obisnuita.

Ecoturismul este abia la inceput in ceea ce priveste afirmarea acesutuia ca model fundamental al unei dezvoltari controlate, echilibrate si durabile. Ecoturismul este forma de turism responsabila fata de natura, de comunitate si fata de turistii care viziteaza zona in care este promovata aceasta forma.

Cu timpul, ecoturismul este adaptat la noi dimensiuni si implica din ce in ce un numar cat mai mare de persoane. Aceasta forma de turism devine un mijloc de cunoastere pentru mai multe zone ce sunt remarcate datorita cadrului sau natural si culturii comunitatii locale.

Prestatorii de servicii turistice, antrenati in activitatile de ecoturism, trebuie sa se adapteze oricarei situatii in vederea extinderii afacerilor in domeniu. In acest context, este necesara asimilarea si accesarea unor tehnologii competitive pentru organizarea prestatiilor de calitate, fara a afecta mediul. Asumarea responsabilitatilor privind colectarea unor taxe necesare gestiunii resurselor naturale, precum si gestiunea fondurilor provenite din acestea trebuie sa permita solutionarea problemelor comune in destinatiile ecoturistice.

Comunitatile locale ale destinatiilor detinatoare de resurse turistice sunt reprezentate de autoritatile publice locale. Ecoturismul poate genera pentru acestea surse bugetare din impozitarea activitatilor turistice in teritoriu si taxarea accesului turistic spre resursele sale de odihna si agrement, care sunt utilizate pentru intretinerea infrastructurii locale, constructia si mentinerea structurilor sociale, conservarea patrimoniului cultural si natural din zona respectiva. Comunitatile locale trebuie sa-si elaboreze propriile strategii de atragere si localizare a companiilor de turism, protectia si valorificarea patrimoniului natural si cultural.

Guvernul stabileste regulamentele si stimulentele pentru dezvoltarea echilibrata a comunitatilor si teritoriilor, inclusiv a ariilor naturale, precum si promovarea unor politici adecvate de mediu. Acesta urmareste distribuirea activitatilor durabile din punct de vedere economic, cultural, social si ecologic, inclusiv a beneficiilor socio - economice rezultate. Experienta internationala demonstreaza ca structurile guvernamentale de turism, adeseori, influentate de lipsa de capital pentru infrastructura si capacitatile de angajare eficienta, vad in dezvoltarea ecoturismului un remediu pentru problemele dezvoltarii comunitatilor locale.

Organizatiile nonguvernamentale de mediu sau de sprijinirea turismului constituie, adeseori, liantul dintre populatie si sectorul de afaceri in efortul de edificare a unei destinatii turistice. Aceste organizatii manifesta interes pentru ariile naturale protejate care sunt inchise pentru turism numai din cauza directivelor internationale in conservarea mediului, fara a lua in considerare necesitatile comunitatilor locale de supravietuire.

Aceste asociatii cetatenesti pot accesa fonduri internationale pentru studiul si imbunatatirea managementului resurselor naturale si de patrimoniu natural, istoric, amplasate pe teritoriul comunitatilor locale, fapt care contribuie la o mai mare deschidere a sectorului de afaceri pentru turismul ecologic.

Sunt introduse practici ecologice sigure, inclusiv prin micsorarea sau reciclarea deseurilor din zonele naturale:

sensibilitatea turistilor deserviti pentru conservarea mediului natural;

existenta unor normative si acte juridice cu impact asupra ecoturismului;

promovarea unor programe turistice cu efect de conservare a mediului;

sustinerea la nivel guvernamental sau regional a ecoturismului;

raportarea periodica privind starea factorilor de mediu.