Evaluarea Ofertei Turistice Potentiale din zona Bacau

Evaluarea Ofertei Turistice Potentiale din zona Bacau        

[U1] 

Disciplina – Evaluarea si Valorificarea Potentialului Turistic

Iasi, decembrie 2010

I. Premise[U2] 

I. 1. Obiective [U3] studiului

Subiectul studiului este zona Bacaului iar obiectul studiului este evaluarea ofertei turistice a teritoriului din zona Bacaului.

Acest studiu, din punctul meu de vedere, isi propune sa arate [U4] potentialul turistic a zonei Bacau, utilitatea resurselor naturale si antropice, si cererea turistica din orasele si comunele din zona inconjuratoare Bacaului.[U5] 

I. 2. Localizarea arealului de studiu

Fig.1

Fotografie din centrul Bacaului

Zona studiata este situata in estul tarii in cadrul unitatii administrative a judetului Bacau. Centrul zonal este municipiul Bacau, situat la 46 grade latitudine N si 26 grade longitutide E. Prin municipiul Bacau trec doua drumuri europene importante; primul, European 85 care vine[U6]  [U7] din Bulgaria si trece si prin Bucuresti – Buzau – Focsani – Roman – Suceava si trece in Ucraina; si al doilea European 574, care face legatura intre E 85 si E 60, ce trece prin Bacau – Onesti – Targu Secuiesc – Brasov si alte cateva drumuri nationale precum DN 15 ce face  legatura cu Piatra Neamt si care trece prin Hemeius si prin Buhusi, DN 2G care face legatura cu Moinesti si care trece prin Margineni si DN 2F care face legatura cu Vaslui.

Tot prin Bacau trece si magistrala feroviara 500 ce face legatura intre Bucuresti si Suceava si care traverseaza Ploiesti, Buzau, Focsani, Marasesti, Roman, Pascani. In municipiul Bacau se poate ajunge si cu avionul, aeroportul din Bacau fiind cel mai mare aeroport [U8] din zona nord estica a Romaniei.

II. Analiza

II. 1. Distributia spatial a ofertei turistice a teritoriului

In totalitatea sa, arealul din jurul Bacau apare ca una din regiunile cu un potential turistic ridicat.

Fondul turistic natural este putin dezvoltat, din cauza faptului ca alcatuirea geologica si formele de relief nu sunt foarte diversificate in zona dar si din cauza dezvoltarii antropice excesive.

Pozitiile locurilor neamenajate care au un potential mai mare de valorificat sunt cele din vestul si nord-vestul zonei prezentate, unde se gaseste Dealul Mare, care este traversat de drumul European 574 si care face legatura dintre Bacau si Onesti dar si dealurile de pe langa comuna Margineni. Aceste dealuri, la fel ca si Dealul Mare sunt acoperite intr-o proportie foarte mare de paduri de foioase. Se remarca proportia ridicata de fagi (2/3) alaturi de goruni, stejari si in zonele mai inalte molizii.[U9] 

Hidrografia din zona Bacaului este dezvoltata, trei rauri importante traverseaza zona, aceastea fiind Bistrita, Siretul(80 km lungime) si Tazlaul. Pe acestea se poate practica pescuitul.

Fauna este slab reprezentata, in zona vietuind vulpea, mistretul, iepurele, privighetoarea, pupaza, mierla, graurul, sarpele de sticla, sarpele de padure, brotacelul si pesti precum stiuca, crapul, bibanul, perca si platica.

Toate acestea pot alcatui oferta turistica potentiala [U10] iar oferta turistica efectiva este alcatuita din atractiile turistice propriu-zise.

Acestea sunt Ruinele Curtii Domnesti, Teatrul George Bacovia, Casa memoriala Nicu Enea, Biserica Sfanta Precista, Casa Memoriala George Bacovia, Biserica Romano-Catolica „Sf. Nicolae”, Muzeul de Stiinte ale naturii Ion Borcea, Complexul Muzeal Iulian Antonescu, Complexul Astronomic Victor Anestin. Toate acestea enumerate mai sus sunt prezente in

Fig. 2 Schita turistica a zonei Bacau

Municipiul Bacau. Tot in Bacau se mai gasesc statui ale unor personalitati precum M. Kogalniceanu, V. Alecsandri, maiorul Constantin Ene[U11] . Insa din zona se mai remarca Parcul Gheraiesti de pe raul Bistrita, Fabrica de bere de la Margineni, Castelul Rosu si Parcul Dentrologic din Hemeius, Manastirea Runcu din Buhusi, statiunea balneoterapeutica de la Sarata.

Datorita variatului si bogatului potential al zonei[U12] , formele de organizare si de dotare sunt din ce in ce mai dezvoltate pentru a facilita dezvoltarea unui turism de cea mai buna calitate.

Caile de acces catre toate aceste obiective turistice sunt reprezentate aproape in totalitate de soselele ce leaga centrul zonal, Bacaul, de celelalte comune si de orasul Buhusi; E 574 catre Onesti, DN 15 spre Hemeiusi, DN 2G spre Margineni, E 85 spre Nicolae Balcescu; dar si de magistralele feroviare. Derularea traficului turistic se realizeaza [U13] cu autocare, microbuze, sau automobile. Autocarele si microbuzele sunt folosite pentru transportul turistic organizat. Automobilele sunt de obicei proprietate proprie a turistilor [U14] insa acestea mai pot fi puse la dispozitie si de unele unitati specializate cu inchirieri de automobile sau de agentiile de turism.

Fig. 3

Pe langa infrastructura, oferta turistica efectiva este reprezentata si de locurile de cazare unde turistii apeleaza[U15] 

Astfel in locurile unde exista cerere turistica au fost ridicate hoteluri, moteluri, campinguri si hanuri.In ceea ce priveste nivelul de informare si promovare turistica, acesta este destul de slab, principalele mijloace de informare fiind rudele, prieteni, internetul, dar si agentiile de turism[U16] 

Numarul turistilor romani care se orienteaza la fata locului [U17] este mult mai mare decat numarul turistilor straini, unde mai mult de doua treimi din acestia prefera deplasarea in aceasta zona pe baza de rezervare.

II. 2. Cererea turistica

De-a lungul timpului in zona Bacaului s-au produs diferite schimbari atat in cazul numarului de sosiri cat si in cazul numarului de innoptari turistice.

Numarul de sosiri si cel de innoptari in cazul municipiului Bacau a scazut incepand cu anul 2001 ajungand in 2009 la un numar sensibil mai mic. Astfel s.a ajuns ca in anul 2009 un turist s-a petreaca doar 1.6 zile in Bacau.[U18] 

Hemeiusul pe de alta parte a avut o tendinta de crestere atat la numarul de sosiri cat si la numarul de innoptari insa s-a ajuns ca in anul 2009, aceste valori sa fie mai mici ca in anul 2001; turistul petrecand in medie 1 zi in Hemeius.

Un caz deosebit il prezinta Luizi-Calugara care din anul 2006 pana in 2009 a avut o scadere spectaculoasa in cazul ambelor valori; media zilelor petrecute de turisti atingand valoarea de 2.

In Magura spre deosebire de Luizi-Calugara se petrece exact opusul. Numarul de sosiri si innoptari creste de la an la an, valoarea de petrecere a timpului al turistului ajungand la 2.1 zile.

In Margineni valorile de sosiri si innoptari incepand cu anul 2001 pana in anul 2009 oscileaza la inceput si apoi scad intr-un ritm lent, timpul petrecut de turisti in Margineni atingand valoarea de 4.5 zile pe an.

In Nicolae Balcescu cele doua valori au crescut pana in 2006 dupa care a urmat un declin puternic, turistul petrecand pe an in medie 1.9 zile.

Zona Bacaului este interesanta pentru turisti, deoarece aceasta este incarcata de istorie, majoritatea turistilor dorind sa vada una din piesele de teatru prezentate la Teatrul Bacovia, sa se documenteze la unul din multele muzee din oras, sa admire peisajele oferite de inaltimile dealurilor Magurii sau sa se relaxeze la camping pe malul Bistritei.

III. Diagnostic

Primul si probabil cel mai important element de uncitate din zona Bacaului este catedrala ortodoxa „Inaltarea Domnului”. In Bacau, al doilea oras al zonei Moldovei s-a inaltat ce-a mai inalta biserica din Romania si sud-estul Europei. Acest mamut de ciment poate rivaliza cu celebra Casa a Poporului din Bucuresti. Structura acesteia este finalizata in proportie de 90 %, inaltimea acesteia ajungand la aprox. 72 metri, cu o suprafata de 1706 metri patrati si o lungime de 79 de metri; putand fi considerat un zgarie-nor la inaltimea sa.

Un alt element de unicitate provine din sfera marilor companii nationale. Reteaua de magazine Dedeman, a pornit din orasul Bacau. La inceput a pornit ca un concept nou pe piata romaneasca. Cu putini angajati, primele magizine aparute in judetul Bacau incercau sa promoveze vanzarile de materiale de constructii si instalatii sanitare dupa modelul Do-It-Yourself.

Acestia au avut succes si in momentul de fata au peste 4000 de angajati si o retea de 21 de magazine raspandite in majoritatea oraselor mari din tara noastra.

Elementul de identitate al Bacaului nu este unul tangibil. El se regaseste in fiecare bacauan.

In zona Bacaului nu se gasesc castele ca pe valea Loirei din Franta sau un patrimoniu cultural ca in Sibiu, pentru ca Bacaul pana la atestarea acestuia si dupa [U19] aceasta a fost considerat mai mult un targ, un oras de tranzit, sau un loc de odihna dupa un drum lung. Insa locuitorii au facut ca Bacaul sa devina unul din cele mai dezvoltate orase din tara si zonele de prin imprejurimi sa fie apreciate de cei ce trec pe acolo.

Zona Bacaului la fel ca orice alta zona de pe glob are plusurile si minusurile sale. Printre punctele tari se numara pozitia sa, nivelul de trai usor ridicat fata de media nationala si organizarea exemplara. Punctele slabe sunt migrarile catre alte tari ale populatiei din zona si ritmul ridicat de crestere a populatiei cu varsta inaintata.

Exista multe oportunitati pentru zona Bacaului, dintre acestea numarandu-se cresterea efectiva a suprafetei orasului si eliberarea orasului de masinile ce il tranziteaza ce ar duce la cresterea populatiei, a veniturilor si a nivelului de trai. Insa acest lucru se poate infaptui doar cu ajutorul dezvoltarii infrastucturii rutiere si feroviare. Este important ca peste raul Bistrita sa se construiasca inca 1 sau 2 poduri pentru a usura tranzitarea orasului, deoarece in prezent sunt doar 2 cai de traversare a Bistritei, prima la intrarea in oras dinspre Bucuresti si cea de-a doua in oras pe podul dinspre cartierul Serbanesti. Alta solutie este construirea unor poduri sau a unor tuneluri peste sau pe sub calea ferata, in zona de vest a orasului care ar duce la marirea suprafetei orasului pe terenurile cedate de unitatile militare primariei municipiului Bacau.

Singurele amenintari pentru zona Bacaului ar fi ca in anii precedenti cresterea nivelului apelor pe cursul Bistritei sau a Siretului ce ar duce la inundarea unor comune ca Saucesti sau Letea Veche.

Cateva propuneri pentru dezvolatarea turismului ar fi intretinerea unor partii deja existente de pe Dealul Mare din arealul comunei Magura, organizarea de evenimente sportive la Sala Sporturilor din Bacau; in special la bazinul de inot ce are certificat international ce atesta cele mai bune conditii de desfasurare a unor sporturi precum inotul, polo si sarituri artistice; si atragerea de capital pentru pista de karting sau pentru crearea unei noi echipe de fotbal.

IV. Concluzie

Limitarile studiului pot fi deduse din lipsa de detalii aduse la elementele de unicitate ale zonei prezentate cat si a identitatii acesteia, dar si la motivarea asupra subiectului studiului.

Zona prezentata si si evaluata are un potential ridicat de atragere a turistilor insa doar prin cresterea nivelului de informare turistica se va ajunge la evolutia turismului in zona. [U20] 

Bibliografie:

„Bacau – Monografie”, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1980 – Pintilie Rusu

„Geografia judetului Bacau ( curs optional)” , Editura Universitara, Bucuresti, 2007 – Virgil Sorgot

”Bacau : mic indreptar turistic” , Editura Meridiane, Bucuresti - Valentina Tudoriu.