PUNEREA IN VALOARE A SPATIULUI RURAL PRIN AGROTURISM

PUNEREA IN VALOARE A SPATIULUI RURAL PRIN AGROTURISM

PUTTING IN VALUE RURAL AREA THROUGH AGROTURISM

Pastrarea unei lumi rurale, cu tot ceea ce are semnificativ sub aspect economic, social, cultural, presupune initierea si dezvoltarea acestei forme de turism. De asemenea, turismul poate participa la pastrarea viabilitatii si stabilitatii localitatilor rurale, in conditiile in care fenomenul depopularii se manifesta in mod evident prin plecarea tinerilor spre zonele urbane si prin abandonarea vechilor gospodarii si terenuri. Intalnirea dintre mediul rural, un mediu deosebit de fragil si dinamismul impus de fenomenul turistic pune problema aparitiei riscuri generate de restructurare. Totusi, putem afirma ca agroturismul trebuie sa devina o alternativa la problemele agriculturii si ale zonei rurale. In acest context putem considera ca dezvoltarea agroturismului, legata de evolutia agriculturii imbraca doua forme:

a) turismul ca activitate complementara agriculturii, care presupune pastrarea caracteristicilor agricole ale gospodariei, potentialul turistic urmand sa valorifice aceste activitati dominante;

b) turismul ca activitate de revitalizare a activitatii agricole nerentabile si care necesita exploatarea la maxim a tuturor resurselor turistice existente pentru a acoperi aceste neajunsuri; in nici un caz agroturismul nu trebuie sa vina ca un substitut al ocupatiilor agricole traditionale deoarece s-ar pierde esenta acestei forme de turism, care s-ar putea transforma intr-o simpla activitate turistica in mediul rural.

c) turismul ca o punere in valoare a particularitatilor etnice de munca si viata a locuitorilor din mediul rural.

Punerea in valoare a intregului potential al regiunilor si localitatilor rurale prin agroturism presupune punerea in practica a unor masuri individuale si publice care pot fi sintetizate astfel:

realizarea functionarii gospodariilor pe principiul autonomiei in conducere, organizare, gestiune;

asigurarea fondurilor de dezvoltare a gospodariilor prin efortul propriu al gospodariilor,  sau prin credite de la bancile cu dobanda mica;

interventia statului la nivelul comunitatii, prin fonduri de investitii de la nivel central pentru constructii rurale (in special pentru infrastructura) si sustinerea localitatilor din fondurile ramase la dispozitia consiliilor locale.

Varietatea zonelor rurale impune luarea in considerare a diferentierilor existente in elaborarea masurilor de dezvoltare a activitatilor agroturistice. Planul acestor masuri trebuie sa cuprinda urmatoarele capitole:

Stabilitatea programului de dezvoltare a zonelor rurale. Situatia zonelor rurale necesita o adaptare a programelor si a masurilor la conditiile specifice, locale. Diversitatea spatiilor regionale si zonale si adaptarea la specificitatea locala nu poate fi realizata de un organism central ci de populatia regiunii prin intermediul reprezentantilor ei.

Disponibilizarea fondurilor publice pentru elaborarea si realizarea programelor. Odata stabilite caracteristicile regiunilor rurale, cu diferentierile naturale si structurale se determina fondurile financiare pentru ameliorarea situatiei. Acest lucru este necesar pentru mobilizarea atat a resurselor financiare existente, cat si pentru atragerea unor fonduri suplimentare, prin promovarea unor activitati specifice zonelor rurale cum ar fi agroturismul.

Includerea zonelor rurale in elaborarea si aplicarea politicilor sectoriale. Desi regiunile rurale au multe puncte comune, se poate constata existenta unor diferentieri structurale, sociale si culturale care trebuiesc luate in considerare si evaluate pentru a permite o adaptare regionala a politicilor si programelor de dezvoltare.

Evaluarea conditiilor de productie specifice zonelor rurale. Asa cum fiecare zona geografica are o anumita specificitate geografica, administrativa si chiar istorica si culturala tot asa pot fi regasite, in anumite zone, particularitati in ceea ce priveste calitatea unor produse agroalimentare care se datoreaza unor anumite conditii de productie (sol, clima, expozitia versantilor, etc). In multe tari aceste calitati deosebite sunt recunoscute ca marca pentru produsele respective mai ales pentru unele vinuri si branzeturi, foarte mult apreciate de turistii veniti in zona.

Promovarea diversificarii activitatilor. In zonele montane si premontane, dar nu numai, agricultura efectuata in regim de timp partial de lucru are un rol important pentru mentinerea regiunilor respective atat ca zone de productie si locuit, cat si pentru garantarea ocupatiei si structurii sociale. Paralel, este necesar sa se puna in functiune o infrastructura care sa permita crearea si a altor activitati de productie si servicii pentru ocuparea fortei de munca si valorificarea resurselor existente.

Masuri pentru utilizarea rationala a resurselor naturale. Utilizarea pe termen lung a resurselor naturale trebuie sa mentina functia de protectie si de spatiu de destindere a zonelor rurale pitoresti. Exploatarea nerationala avand ca scop castigul pe termen scurt, duce la distrugerea peisajului si a mediului, ameninta intregul sistem economic si social al regiunii.

Promovarea descentralizarii administrative a serviciilor. Mijloacele moderne de comunicatie diminueaza considerabil distantele si timpul dintre centrul de decizie si zonele rurale. Totodata acestea permit o descentralizare a sectorului administrativ si al serviciilor. Transferand o parte din administratie sau o parte din sectorul privat al serviciilor in regiunile rurale, se poate constata un efect multiplicator al utilizarii fortei de munca in sfera serviciilor, intarindu-se capacitatea financiara si economica din zonele rurale.

Satul sau zona agroturistica reprezinta spatiul real de atractie, spatiul in care se asambleaza toate elementele de dezvoltare locala. Intre activitatea de agroturism si dezvoltarea economico-sociala a zonelor rurale exista o relatie de corespondenta, de reciprocitate. Cresterea circulatiei turistice se face prin dezvoltarea in ansamblu a zonelor rurale respective, dezvoltare ce se realizeaza prin activitatea turistica.

Dezvoltarea ofertei de cazare conduce la aparitia unui cadru constant de calitate, care are ca scop imbunatatirea aspectului arhitectonic al satului. Apar de asemenea, schimbari in conceptia celor ce vor construi de acum inainte. Vor accepta existenta unui arhitect in vederea realizarii unei case functionale iar gradul de confort al noilor constructii va fi mai ridicat de aceasta beneficiind atat proprietarul cat si turistul.

Ca urmare a intensificarii circulatiei turistice se vor dezvolta activitati economice pe plan local pentru a satisface cererea sporita de produse agricole si neagricole. Indirect se va realiza o crestere a numarului de locuri de munca atat in activitatea turistica, cat si in activitatea de productie si servicii.

Dezvoltarea serviciilor va avea ca efect cresterea gradului de prosperitate a zonei, precum si o modernizare a infrastructurii locale.

Un domeniu deosebit al dezvoltarii agroturismului este acela al mestesugurilor si artizanatului, aceste activitati pe langa importanta lor economica au o conotatie de ordin artistic si cultural. In majoritatea localitatilor tarii, studiile si cercetarile etnografice ofera informatii despre practicarea unor mestesuguri specifice. Acestea au fost practicate sau transmise din generatie in generatie, influentand dezvoltarea economico-sociala a zonelor respective.

Aportul direct (estimativ) al agroturismului la incasarile valutare la nivelul tarii, la cresterea veniturilor gospodariilor, contribuie, pe langa ocuparea fortei de munca si la ridicarea gradului de confort al gospodariilor si implicit, la faptul ca populatia va fi beneficiara unor conditii superioare de viata. Deci, dotarea tehnico-edilitara a fermelor agroturistice sau a pensiunilor conduce si la ridicarea economica a localitatilor (infrastructura, aspect estetic, comert, alimentare cu apa, canalizare etc.).

Dar, agroturismul poate stimula largirea activitatii altor ramuri din mediul satesc: industria locala de produse agroalimentare (preparate din lapte si carne), industria de prelucrare a fructelor de padure, artizanatul (produse pentru decorarea interioarelor locuintelor sau suveniruri pentru turisti) sau mica industrie mestesugareasca si deci, crearea de noi locuri de munca.

Diversificarea activitatilor, desfasurate in spatiul rural prin turism, are implicatii deosebite si in spectrul vietii social-politice, prin: diversificarea ocupationala a populatiei rurale, indeosebi cea tanara; schimbarea structurilor de varsta si sexe, in functie de noile ocupatii profesionale; pastrarea modelelor socio-culturale existente, a traditiilor populare si a arhitecturii locale; posibilitatea ca paturile socio-culturale mai defavorizate economic sa beneficieze de resursele agricole si turistice, de ambianta din mediul rural, la preturi moderate; asigurarea pentru turisti, in general, a unor vacante alternative, concomitent cu cresterea gradului de cunoastere si apreciere fata de viata rurala traditionala; cresterea calitatii vietii populatiei locale, ca si a gradului de instruire si cunoastere a acesteia, strangerea de relatii prietenesti intre localnici si turisti, intre localitati diferite (romane sau straine), prin contactul cu turistii sositi din zone diferentiate socio-economic, dar si spiritual-culturale; crearea imaginii externe favorabile a Romaniei, prin contactul turistilor straini cu etno-cultura si ambianta naturala si ospitaliera a satului romanesc.

Promovarea si dezvoltarea turismului rural nu trebuie sa faca abstractie de impactul negativ pe care il poate avea asupra mediului ambiant (disparitia unor specii ale florei si faunei, a altor monumente ale naturii, suprasolicitarea si depasirea capacitatii de suport ecologic, disparitia unor terenuri agricole si forestiere, cresterea gradului de urbanizare etc.).

Romania are mari posibilitati de dezvoltare a turismului rural, practicarea acestuia fiind nu numai posibila, dar si foarte necesara in etapa actuala. Veniturile banesti realizate vor conduce la ridicarea nivelului de civilizatie a satului romanesc, iar locuitorii sai, prin ospitalitatea deosebita, ar putea schimba radical imaginea Romaniei in lume.