TURISMUL RURAL IN STRATEGIA DEZVOLTARII TURISMULUI ROMANESC PE ERMEN MEDIU

TURISMUL RURAL IN STRATEGIA DEZVOLTARII TURISMULUI ROMANESC PE ERMEN MEDIU

RURAL TOURISM IN MEDIUM TERM ROMANIAN DEVELOPMENT STRATEGY

Avand in vedere faptul ca circulatia turistica interna scazuta este datorata in principal existentei unei ponderi din ce in ce mai mari a populatiei cu venituri mici si deci indisponibile pentru practicarea turismului, strategia de dezvoltare a produsului turistic in perioada 2007-2013 va acorda o atentie sporita si dezvoltarii acestor forme de turism cu adresabilitate acestei categorii de populatie, in paralel cu dezvoltarea si consolidarea formelor de turism si produselor turistice prioritare in contributia la volumul economic al turismului. In acest sens, se impune turismul rural, care pe langa a fi la moda, prezinta si o latura sociala importanta datorita preturilor mai mici si specificului acestuia, in cea mai mare parte-turism familial, turism de camping si turism de tineret.

Consideratii generale privind posibilitatile de dezvoltare a turismului in spatiul rural iau in considerare mai multe aspecte:

a) atentia acordata structurilor private pentru o definire comuna a spatiului rural. Printr-o exprimare a organismelor Administratiilor turistice privite ca structuri private, definirea este necesar sa fie:

suficient de "larga", pentru a tine cont de evolutiile si mutatiile din spatiul si mediul rural;

suficient de supla, pentru a se adapta la specificul spatiului economiei, relatiilor sociale si culturale din regiunile rurale europene ale Comunitatii;

suficient de precisa, pentru a evita inglobarea tuturor tipurilor de activitati turistice, care apar intr-un spatiu perceput ca un spatiu nou, destinat petrecerii timpului liber;

suficient de atragatoare, pentru a evidentia valorile culturale care formeaza baza activitatilor de turism rural european si care tin seama de Natura, Om si Patrimoniu, pentru o valorificare, din punct de vedere turistic, propice dezvoltarii integrate si durabile a regiunilor rurale. Luarea in considerare, intr-un mod echilibrat, a acestor constrangeri, aparent contradictorii, trebuie sa incadreze specificitatea turismului rural intr-un sector economic european al turismului si sa constituie un ghid de referinta pentru agentii economici ce participa la aceasta dezvoltare;

b) o proliferare, ce poate fi considerata anarhica, a retelelor si sistemelor, de la toate nivelele si originile de codificare, clasament, folosire a marcii, de informare, promovare si comercializare a locuintelor si a altor produse turistice din spatiul rural, ce furnizeaza, cel mai adesea, fara coerenta sau sinergia unora cu altele, de unde si pierderile de energie, risipa de mijloace, proliferarea acesteia;

c) o multitudine a operatorilor de pe plan local, la nivel european, unde parteneriatul ar trebui, in mod evident, sa se impuna si sa se organizeze, tinand seama de necesitatile economice ale pietei unice turistice. Regulile jocului vor fi stabilite in interesul conjugat al populatiei rurale, al profesionistilor din turism si al consumatorilor europeni;

d) mentinerea valorilor certe, ce constituie marca lanturilor de primire agroturistica, implantate in spatiul rural;

e) o "valoare de piata' incontestabila a marcilor de calitate recunoscute si adaptate si pentru turismul rural in zonele cu vocatie. Aceasta incita, de cele mai multe ori, agentii economici intermediari si consumatorii de produse/servicii turistice fie sa utilizeze in mod abuziv aceste produse turistice, fie sa scoata de pe piata membrii retelelor ce poseda o marca, pentru a se insera in circuitele de distributie europeana, ce nu corespund;

f) apropieri interregionale si intertari care au in vedere retelele si lanturile de primire agroturistica. in acest fel actiunile de cooperare in curs de desfasurare, urmaresc acceptarea unei definitii comune, armonizarea criteriilor, codificarea mijloacelor de publicitate, promovarea colectiva, comercializarea grupata;

g) stabilirea efectiva, in curs de desfasurare sau in proiect, a gruparilor verticale la nivel european, pentru locuintele turistice si activitatile de petrecere a timpului liber in spatiul rural.

Pentru dezvoltarea turismului rural in perspectiva sunt necesare o serie de masuri si actiuni, intre care:

1. Crearea premiselor organizatorice si legislative prin:

constituirea Asociatiei Nationale pentru Turism Rural, Ecologic si Cultural;

constituirea primei societati private specializate in turismul rural, respectiv S.C. Bran-Impex cu sediul in localitatea Bran;

obtinerea a doua amendamente la legea nr.18/1991 si legea 84/1994, pentru apararea intereselor locuitorilor zonei montane;

promovarea prin initiativa Ministerului Turismului, a Ordonantei Guvernului nr.62/1994 privind acordarea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural din zona montana, Delta Dunarii si pe litoralul Marii Negre;

emiterea Ordinului Ministrului Turismului privind aprobarea normelor si criteriilor de clasificare pe stele a fermelor si pensiunilor agroturistice.

2. Identificarea potentialului rural romanesc care se preteaza dezvoltarii turismului de acest gen prin:

realizarea unui studiu de evaluare a patrimoniului turistic rural si a posibilitatilor de integrare in sistemul turistic european;

identificarea gospodariilor taranesti ce pot fi introduse in circuitul turistic, in special in zonele etnografice Neamt, Valcea, Gorj, Marginimea Sibiului, Tara Motilor, Maramures.

3. Formarea profesionala pentru turismul rural prin organizarea de actiuni cum ar fi:

seminarul pentru formarea prestatorilor si touroperatorilor pentru turismul rural din intreaga tara;

seminarul itinerant "Bed and breaksfast" organizat in cele mai cunoscute zone etnografice, respectiv: Maramures, Suceava, Vatra Dornei, Neamt, Harghita, Apuseni, Campulung Muscel, Banat, destinat formarii taranilor gospodari, prestatori de servicii turistice in propriile gospodarii;

seminarii pentru formarea tinerilor din principalele zone etnografice ca ghizi si agenti locali pentru agroturism.

4. Cooperarea cu organizatiile internationale din domeniul turismului rural (OVR, Eurogites).

5. Pregatirea gospodariilor taranesti pentru a deveni capabile sa presteze servicii turistice, prin:

acordarea de consultanta si asistenta tehnica din partea Ministerului Turismului, a asociatiilor si organizatiilor nationale si internationale care activeaza in domeniu;

organizarea de manifestari (seminarii, actiuni practice) nationale, regionale si locale pentru prestatorii de servicii agroturistice.

6. Atestarea gospodariilor taranesti selectionate pentru prestarea serviciilor agroturistice, pe baza normelor si criteriilor elaborate de Ministerul Turismului.

Masuri organizatorice necesare pentru dezvoltarea si promovarea ofertei agroturistice pe piata interna

Pot fi enumerate cateva din cele mai importante masuri:

a) Organizarea activitatii de agroturism, la nivel de comunitate (localitate) prin infiintarea Asociatiei Satesti de Turism Rural, similara sindicatelor de initiativa din Austria si Germania. Aceasta organizatie este a prestatorilor de servicii turistice sau conexe, care se finanteaza prin taxe, cotizatii si alte contributii banesti sau materiale si are un rol important in organizarea, dezvoltarea, informarea si promovarea agroturismului. Prin aceasta se asigura o legatura mai buna cu organele locale, cu care trebuie sa contribuie si la dezvoltarea tehnico-edilitara a localitatii. La nivel de judet sau regional, pentru o coordonare zonala, este necesara organizarea unei Asociatii Judetene (Regionala) de Turism Rural, iar la nivel national, Federatia Nationala a Asociatiilor de Turism Rural.

Actuala organizare a turismului rural prin Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC), cu cele 20 de filiale in tara, are in atributii, cu precadere, promovarea.

Promovarea agroturismului in mediile sociale amintite mai sus, impune colaborare (deocamdata la nivel de filiale ANTREC) cu ministerele de resort - Tineretului si Sportului, Educatiei si Cercetarii, Muncii si Protectiei Sociale si cu compartimentele acestora din teritoriu, Casele de Pensii - in vederea popularizarii acestei oferte.

O alta cale ar fi aceea de a se lansa sub diferite forme "Catalog ANTREC' la toate agentiile de turism din tara, pentru a se face cunoscuta oferta. Sunt interesante initiativele filialelor Brasov-Covasna si Dobrogea de a organiza cu tineretul si inclusiv cel scolar, actiuni de insusire a unor mestesuguri, sau de a cunoaste viata satului romanesc, fie workshopuri cu tematici variate, care ar fi utile in realizarea unor programe pentru varsta a-III-a, cu precadere in extrasezon. Crearea unei agentii de turism a ANTREC-ului in Bucuresti ar fi de un real interes pentru populatia municipiului.

Protectia turistului care este imperioasa, se refera atat la calitatea produselor agroalimentare oferite turistului, a programelor turistice in general, cat si la siguranta turistului. Obiectivele referitoare la calitatea produselor/serviciilor trebuie stabilite in functie de obiectivele generale definite prin strategia de dezvoltare a unitatii agroturistice. Astfel, obiectivele generale vor fi transpuse in obiective axate pe masuri organizatorice si activitati referitoare la calitate prin care sa se permita:

definirea clara a nevoilor si cerintelor clientilor;

optimizarea costurilor pe care le presupune prestarea de servicii de calitate;

implicarea intregului personal in asigurarea calitatii; evaluarea permanenta a gradului de satisfactie a clientilor si cerintelor acestora referitoare la serviciul prestat, in vederea identificarii
unor posibilitati de imbunatatire a acestuia;

evitarea unor efecte negative asupra societatii sau mediului.

Data fiind dispersia in teritoriu a fermelor agroturistice pot exista situatii in care este imposibil controlul, igiena si calitatea produselor oferite.

8. Lansarea pe piata interna si internationala a ofertei turismului romanesc, prin:

organizarea de manifestari si realizarea de materiale promotionale de catre asociatiile si organizatiile nationale ale turismului rural, cu sprijinul prestatorilor individuali de servicii turistice, al firmelor specializate si al agentiilor de turism si touroperatori din turismul romanesc;

organizarea de actiuni de marketing si promovare in cadrul programului promotional al Ministerului Turismului;

colaborarea cu firme straine specializate, interesate in organizarea de circuite rurale in Europa Centrala si de Est si introducerea ofertei romanesti in catalogul acestora;

editarea unui catalog al ofertelor gospodariilor taranesti atestate din zonele etnografice selectionate.

9. Realizarea fondului de date privind unitatile/gospodariile cuprinse in reteaua nationala a turismului rural.

10. Formarea expertilor in managementul agroturistic la nivel local, regional si national, precum si continuarea actiunilor de formare a prestatorilor din reteaua turistica rurala si a valorificatorilor specializati in comercializarea acestui produs, prin:

organizarea de cursuri in cadrul Institutului National de Formare si Management pentru Turism;

organizarea de actiuni in teritoriu, grupate pe zone;

organizarea si participarea la actiuni externe de formare, in special in domeniul managementului turistic.

11. Facilitarea colaborarii intre organismele si organizatiile implicate in dezvoltarea turismului rural din Romania si organisme similare din celelalte tari europene cu un turism rural traditional, prin:

sprijinirea asocierii la organismele internationale de profil;

participarea la actiuni internationale si invitarea reprezentantilor organismelor internationale la actiuni organizate pe plan intern.

12. Asigurarea unor facilitati in sprijinul dezvoltarii turismului rural prin:

facilitarea accesului gospodariilor taranesti si al intreprinderilor mici de artizanat la credite din fondurile alocate de la bugetul statului;

crearea unui Fond Mutual pentru turismul rural, in vederea acordarii de credite cu dobanzi subventionate si de garantii gospodariilor taranesti atestate.

13. Aplicarea standardelor de calitate pentru turismul rural

Calitatea standardelor de turism rural poate fi delimitata prin doua categorii:

standarde minime (reguli obligatorii privind calitatea), care includ aspecte privind: igiena, supravegherea spatiilor de cazare, cerinte de securitate etc, acestea fiind aplicate in aproape toate tarile;

standarde de categorie (numite si standarde suplimentare de calitate), care includ unele aspecte ale calitatii serviciilor de turism rural care pot fi masurate si prin care poate fi apreciat confortul spatiilor de cazare, orarul de functionare a unor obiective turistice si alte aspecte.

Aceste standarde de calitate sunt esentiale atat prin continut cat si prin formele de implementae a mecanismului de control. in elaborarea si aplicare controlului acestor standarde de calitate sunt implicate diferite organisme publice abilitate. in situatia in care o anumita pensiune (ferma) agroturistica apartine unei anumite organizatii, aceasta trebuie sa respecte standardele acelei organizatii.

In afacerile de turism rural pot fi aplicate standarde suplimentare de calitate in ceea ce priveste urmatoarele activitati:

serviciile si experientele oferite, care se refera la aspectele ce sunt dificil de masurat: ospitalitatea, amabilitatea si solicitudinea angajatilor etc. De regula, aceste standarde sunt realizate cu ajutorul formatorilor;

autenticitatea locatiei (originalitatea) reprezinta standarde care se refera la posibilitatea valorificarii unor produse locale, obiecte de artizanat, traditii, mod de viata, obiective istorice sau culturale de catre turismul rural;

abilitatea de a indeplini nevoi speciale constituie o grupa de standarde suplimentare de calitate care se refera la satisfacerea unor necesitati speciale ale unor segmente ale pietei, cum sunt copii sau persoanele cu handicap;

standarde ambientale (ecologice), care se refera la folosirea durabila a resurselor energetice si naturale, la asigurarea unui mediu inconjurator curat (nepoluant), la conservarea diversitatii si atractivitatii peisajelor si biodiversitatii (florei si faunei);

standarde privind practicile managementului, sunt incadrate in grupa speciala de standarde care se refera la atitudinea firmelor turistice rurale, gospodariilor (fermelor) agroturistice in ceea ce priveste managementul, in principal managementul calitatii.

Conform obiectivelor stabilite si a structurii sistemului calitatii este necesara stabilirea responsabilitatilor si dupa caz autoritatea persoanelor care desfasoara activitati cu incidenta asupra calitatii. Prin aceasta se urmareste posibilitatea efectuarii unui control a calitatii produsului turistic in fiecare etapa a prestarii serviciului. Referitor la aceasta problema stan­dardul ISO-2 cuprinde urmatoarele prevederi:

responsabilitatile si autoritatile pentru persoanele ale caror activitati influenteaza calitatea serviciilor trebuie definite in scris;

este necesar a fi luate in considerare mijloacele si metodele necesare pentru obtinerea calitatii serviciului;

elaborarea cerintelor referitoare la sistemul calitatii;

angajamentul si colaborarea intregului personal pentru asigurarea imbunatatirii continue a calitatii;

desemnarea unui reprezentant al conducerii care sa urmareasca si sa evalueze continuu daca sistemul calitatii este bine implementat, in scopul imbunatatirii acestuia.